ÎCCJ, Secția penală, decizia din 24.02.2026 — cale de atac împotriva sentinței nr. 114/2025 a Curții de Apel Craiova

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 114 din 03.07.2025, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a dispus, în baza art. 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., achitarea inculpatului A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzute de art. 335 alin. (2) C. pen., cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, că, la data de 08.08.2024, inculpatul A. a săvârșit contravenția prevăzută de art. 102 alin. (3) lit. e) din O.U.G.

nr. 195/2002, constând în depășirea limitei legale de viteză cu peste 50 km/h pe sectorul de drum și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, contravenție constatată de agenții de poliție din cadrul Poliției Municipiului Târgu Jiu - Biroul Rutier, care i-au adus la cunoștință aspectele constatate, sancțiunea stabilită, precum și împrejurarea că urmează să-i fie aplicată măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioada de 90 de zile, începând cu data de 24.08.2024, comunicându-i, totodată, că are obligația să predea permisul organelor abilitate în condițiile în care nu-l avea asupra sa, ocazie cu care inculpatul a solicitat ca procesul-verbal să îi fie transmis la adresa din actul de identitate, având în vedere că nu mai poate aștepta până la întocmirea înscrisului, fiind așteptat să participe la o procedură judiciară.

În cuprinsul procesului-verbal de contravenție nr. x din 08.08.2024, agentul de poliție a constatat că, la data de 08.08.2024, ora 08:25, inculpatul A. "a condus auto marca x cu nr. de înmatriculare x pe DN 67, fiind înregistrat de pistolul B. seria x circulând cu 105 km/h în localitate; de asemenea, nu a avut asupra sa permisul de conducere", motiv pentru care i-a aplicat, ca sancțiuni contravenționale principale, amendă și avertisment, precum și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, începând cu data de 24.08.2024, înscris ce i-a fost comunicat acestuia prin scrisoare recomandată la data de 09.09.2024.

La data de 07.09.2024, în jurul orei 23:40, inculpatul A. a condus, pe str. x din Municipiul Orșova, autovehiculul marca x, nr. de înmatriculare x, fără a avea asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare, precum și celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare, aspecte constatate de lucrătorii de poliție din cadrul Poliției Municipiului Orșova, care l-au oprit în trafic, fiindu-i aplicată amendă contravențională în cuantum de 990 RON, conform art. 147 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, sens în care s-a întocmit procesul-verbal de constatare și sancționare seria x din 07.09.2024 al I.P.J. Mehedinți.

Ulterior, întrucât cu ocazia opririi în trafic martorul C. a constatat că inculpatul A. figurează în baza de date ca având implementată o mențiune de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, s-a încheiat procesul-verbal de sesizare din oficiu din data de 27.09.2024 cu privire la săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (2) C. pen. Această situație de fapt a fost reținută de prima instanță prin coroborarea probelor administrate la urmărire penale necontestate de către inculpatul A., inclusiv înregistrările video din data de 08.08.2024.

În acest context, judecătorul fondului a apreciat ca întemeiate apărările inculpatului, care a arătat, cu ocazia audierii de către instanță, că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 335 alin. (2) C. pen., întrucât procesul-verbal de sancționare contravențională din 08.08.2024 a fost întocmit în lipsa sa, fiindu-i comunicat la 09.09.2024, dată de la care sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce a devenit executabilă, deci la data de 07.09.2024, când a fost oprit în trafic pentru a doua oară de organele de poliție, nu avea cunoștință de interdicția de a conduce autovehicule. Ca atare, s-a constatat, prin raportare la dispozițiile art. 96 alin. (1) și alin. (2) lit. b) din O.U.G.

nr. 195/2002, art. 109 alin. (1), (2) și (3) din O.U.G. nr. 195/2002, coroborate cu cele ale art. 15 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, că sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce se dispune prin procesul-verbal de contravenție, încheiat în formă scrisă pe suport de hârtie sau electronică, înscris care poate fi contestat în instanță, potrivit art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, prin formularea unei plângeri contravenționale în termen de 15 zile de la comunicare, iar, în ipoteza în care respectivul proces-verbal se întocmește în lipsa contravenientului sau, după caz, acesta refuză să îl semneze, actul administrativ îi este comunicat la domiciliul legal, termenul de exercitare a plângerii, conform art. 26 alin. (2) din O.G.

nr. 2/2001, curgând de la momentul primirii actului administrativ. În consecință, s-a reținut că inculpatul a primit procesul-verbal de sancționare contravențională la data de 09.09.2024, dată de la care putea să-l conteste la judecătorie, drept de care a uzat, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, plângerea sa contravențională fiind admisă, cu consecința anulării procesului-verbal nr. x din 08.08.2024. Deopotrivă, s-a reținut că nu sunt incidente prevederile art. 25 alin. (1 1 ) din O.G. nr. 2/2001, întrucât din înregistrările audio/video nu rezultă întocmirea procesului-verbal contravențional la momentul depistării în trafic a inculpatului, refuzul acestuia de a primi actul administrativ sau intenția agentului constatator de a i-l înmâna.

De altfel, nici instanța civilă învestită cu plângerea contravențională nu a constatat incidența acestor dispoziții legale, ci a procedat la judecarea sesizării, pronunțând o soluție de admitere și de anulare a actului administrativ, cu consecința anulării sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice. Concluzionând, judecătorul fondului a subliniat că, în lipsa comunicării actului administrativ într-una din modalitățile prevăzute de art. 109 din O.U.G. nr. 195/2002 coroborat cu dispozițiile art. 25, art. 26 și art. 27 din O.G.

nr. 2/2001, sancțiunile aplicate nu pot fi puse în executare decât de la momentul comunicării, dată de la care persoana sancționată are dreptul de a formula plângere contravențională, motiv pentru care actul administrativ nu are caracter definitiv la momentul când este încheiat și, ca atare, la data de 07.09.2024, sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de conduce autovehicule pe drumurile publice nu opera întrucât procesul-verbal sancționator nu îi fusese comunicat, motiv pentru care fapta imputată inculpatului nu este prevăzută de legea penală, fiind incidente dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, criticând-o sub aspect de nelegalitate, întrucât în mod greșit s-a dispus achitarea inculpatului A., în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc.

pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 335 alin. (2) C. pen., având în vedere că acesta a fost de față la întocmirea procesului-verbal PGJW nr. 268370 din data de 08.08.2024, așa cum rezultă din înregistrarea video efectuată de aparatul D., prilej cu care i-au fost comunicate sancțiunile contravenționale aplicate, respectiv amenda și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, începând cu 24.08.2024, refuzând totodată primirea actului administrativ întrucât i-a solicitat agentului constatator să i-l comunice la adresa din Italia, motiv pentru care sunt incidente dispozițiile art. 25 alin. (1 1 ) din O.G. nr. 2/2001, conform cărora procesul-verbal se consideră comunicat pe loc dacă persoana sancționată, fiind prezentă la întocmire, refuză primirea, împrejurări înregistrate cu mijloacele audio/video aflate în dotarea agentului constatator.

S-a mai susținut că la data depistării în trafic, când a fost întocmit procesul-verbal de contravenție, i s-a comunicat momentul de la care sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule urma să fie executată, respectiv 24.08.2024, motiv pentru care fapta din prezenta cauză întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (2) C. pen. Suplimentar, s-a mai arătat, că sentința civilă nr. 2990 din 24.06.2025 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, prin care a fost anulat procesul-verbal de contravenție din 08.08.2024, nu reprezintă o chestiune prealabilă în prezenta cauză. Examinând cauza atât prin prisma motivelor de apel formulate de parchet, cât și din oficiu, conform art. 417 alin. (2) C. proc.

pen., sub toate aspectele de fapt și de drept, Înalta Curte constată ca fiind nefondată calea ordinară de atac declarată în cauză, pentru următoarele considerente: Astfel, Înalta Curte, constatând ca fiind corecte împrejurările faptice stabilite de prima instanță, reține, în esență, în baza propriului examen al mijloacelor de probă administrate la urmărire penală, cât și în faza cercetării judecătorești, în fond și apel, că, la data de 08.08.2024, inculpatul A. a fost oprit în trafic, în timp ce conducea autoturismul marca x cu nr. de înmatriculare x pe DN 67, de către organele de poliție din cadrul Poliției municipiului Târgu Jiu-Biroul Rutier, care au constatat că a depășit limita legală de viteză cu peste 50 km/h pe sectorul de drum și pentru categoria din care face parte autovehiculul, săvârșind contravenția prevăzută de art. 102 alin. (3) lit. e) din O.U.G.

nr. 195/2002, pentru care a fost sancționat contravențional cu amendă și cu avertisment și cu sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, în condițiile în care nici nu avea permisul de conducere. Așa cum rezultă din înregistrarea ambientală audio/video efectuată cu un dispozitiv portabil tip D. pe care îl avea asupra sa agentul constatator, acesta i-a adus la cunoștință inculpatului A. contravențiile constatate, sancțiunile aplicate, inclusiv măsura complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule, pe o perioadă de 90 de zile, începând cu 24.08.2024, precum și faptul că are obligația să predea permisul de conducere organelor abilitate, ocazie cu care acesta a solicitat comunicarea procesului-verbal de contravenție la adresa din Italia, menționată în actul de identitate prezentat.

Procesul-verbal de sancționare contravențională, nr. x încheiat la data de 08.08.2024, i-a fost comunicat inculpatului A., prin scrisoare recomandată, la data de 09.09.2024 . Anterior comunicării actului constatator, respectiv la data de 07.09.2024, în jurul orei 23:00, inculpatul A. a fost oprit din nou în trafic de lucrătorii de poliție din cadrul Poliției Municipiului Orșova care au constatat că a condus autovehiculul marca x, nr. de înmatriculare x, pe str. x, fără a avea asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare, precum și celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare, motiv pentru care l-au sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 990 RON, conform art. 101 alin. (1) pct. 18 din O.U.G.

nr. 195/2002, sens în care au încheiat procesul-verbal seria x al I.P.J. Mehedinți. Totodată, ca urmare a faptului că martorul C. a constatat că inculpatul A. figurează în baza de date ca având implementată o mențiune de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, s-a dispus, la data de 27.09.2024, sesizarea din oficiu pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) C. pen. Înalta Curte reține că, potrivit art. 335 alin. (2) C. pen., infracțiunea de conducere fără permis pentru care a fost trimis în judecată inculpatul A. presupune, sub aspectul laturii obiective, acțiunea de a conduce pe un drum public, un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii unui permis de conducere de către o persoană pentru care exercitarea dreptului de a conduce a fost suspendată.

Altfel spus, pentru a fi reținută infracțiunea în această variantă este obligatoriu să fie îndeplinită situația premisă a laturii obiective, respectiv subiectul activ al infracțiunii să aibă suspendat dreptul de a conduce un vehicul pe drumurile publice la momentul la care nu s-a conformat conduitei interzise de lege, cerință care, însă, contrar susținerilor parchetului, nu este îndeplinită în cauză. Astfel, așa cum s-a arătat anterior, inculpatului A. i-a fost aplicată sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, prin procesul-verbal nr. x din 08.08.2024, ca urmare a săvârșirii contravenției prevăzute de art. 102 alin. (3) lit. e) din O.U.G.

nr. 195/2002, respectiv depășirea limitei legale de viteză cu peste 50 km/h pe sectorul de drum și pentru categoria din care face parte autovehiculul. Potrivit art. 15 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, contravenția se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori, iar conform art. 25 alin. (1) din același act normativ, procesul-verbal se înmânează sau, după caz, se comunică, în copie, contravenientului. Legiuitorul, reglementând procedura de comunicare a procesului-verbal de contravenție, în art. 26 alin. (1) și (3) din O.G.

nr. 2/2001, stabilește că, în situația în care agentul constatator aplică o sancțiune, iar contravenientul este prezent la încheierea procesului-verbal de sancționare, i se înmânează acestuia o copie, făcându-se mențiune în acest sens în procesul-verbal, contravenientul semnând, totodată, pentru primire, iar în lipsa persoanei sancționate sau dacă aceasta este prezentă, dar refuză semnarea actului administrativ, comunicarea acestuia se face de către agentul constatator, în termen de cel mult două luni de la data încheierii. De asemenea, potrivit art. 27 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, "comunicarea procesului-verbal se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului", iar "operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cel puțin un martor". Pe de altă parte, așa cum rezultă din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 109 alin. (1), (2), (3) și (3 1 ) din O.U.G.

nr. 195/2002, constatarea contravenției la regimul circulației pe drumurile publice se face fie direct, de către polițistul rutier (sau în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către polițiștii de frontieră), fie cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate sau mijloacelor tehnice omologate și verificate metrologic, încheindu-se, în acest sens, un proces-verbal, în formă scrisă sau electronică, prin care se dispune și aplicarea sancțiunilor contravenționale principale și complementare stabilite de lege, act administrativ individual care este supus controlului instanțelor judecătorești. Sub acest din urmă aspect, dispozițiile art. 118 alin. (1) și (2) din O.U.G.

nr. 195/2002 prevăd că "împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul", plângere care "suspendă executarea amenzii și a sancțiunii contravenționale complementare" de la data înregistrării la instanță. Deopotrivă, în conformitate cu dispozițiile art. 120 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, procesul-verbal neatacat în termen de 15 zile de la data comunicării acestuia, precum și, după caz, hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat plângerea constituie titluri executorii, fără vreo altă formalitate.

Rezultă, așadar, că sancțiunea contravențională se dispune printr-un proces-verbal de contravenție, încheiat în formă scrisă, fie pe suport de hârtie, fie în format electronic și devine executorie la data expirării termenului de 15 zile în care poate fi contestat actul administrativ în instanță, termen care curge de la momentul comunicării contravenientului într-una din modalitățile prevăzute de lege. Cu alte cuvinte, până la expirarea termenului de contestare a procesului-verbal de contravenție, care în prealabil trebuie comunicat persoanei sancționate (fie prin înmânare directă, sub semnătură, la momentul întocmirii, fie prin comunicare ulterioară la domiciliu), sancțiunile contravenționale aplicate, inclusiv cea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe un interval de timp determinat, nu sunt apte să își producă efectele.

În speță, se constată că procesul-verbal nr. x din 08.08.2024 întocmit de organele de poliție din cadrul Poliției municipiului Târgu Jiu-Biroul Rutier, prin care s-a aplicat sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, i-a fost comunicat inculpatului A. la data de 09.09.2024, dată de la care a început să curgă termenul de 15 zile, prevăzut de art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, perioadă în care acesta a formulat plângere contravențională, care a fost admisă prin sentința civilă nr. 2990 din 24.06.2025 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, definitivă prin neapelare. Prin urmare, la data de 07.09.2024, când inculpatul A. a fost surprins, din nou, în trafic și sancționat contravențional prin procesul-verbal seria x al I.P.J.

Mehedinți, acesta nu avea dreptul de a conduce suspendat pe o perioadă de 90 de zile, câtă vreme sancțiunea contravențională complementară aplicată prin procesul-verbal nr. x din 08.08.2024 i-a fost comunicată abia ulterior, respectiv la 09.09.2024. Contrar susținerilor parchetului, Înalta Curte reține că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 25 alin. (1 1 ) din O.G. nr. 2/2001, care, instituind o excepție de la regula potrivit căreia procesul-verbal se înmânează contravenientului prezent la încheierea actului administrativ, reglementată în art. 25 alin. (1) și art. 27 alin. (1) din O.G.

nr. 2/2001, stabilesc că procesul-verbal se consideră comunicat pe loc în ipoteza în care contravenientul refuză să-l primească, deși a fost încheiat în prezența sa ca urmare a constatării contravenției și aplicării sancțiunii de către organele de poliție, împrejurări ce trebuie înregistrate cu mijloacele audio-video din dotare, întrucât nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele legale. Relevante sub acest aspect sunt înregistrările audio-video realizate în mediu ambiental cu dispozitivul de tip D. de către martorul C., agentul constatator care l-a oprit în trafic pe inculpatul A. la data de 08.08.2024, care nu surprind momentul în care lucrătorul de poliție ar fi încercat să-i înmâneze inculpatului actul administrativ și nici un eventual refuz al său de semnare sau primire, ci doar faptul că acesta a solicitat comunicarea procesului-verbal la adresa de domiciliu menționată în actul de identitate, pe care l-a prezentat la control.

Ca atare, susținerile constante ale inculpatului din cursul cercetării judecătorești în fond și în apel, potrivit cărora procesul-verbal nr. x din 08.08.024 nu a fost încheiat în prezența sa, motiv pentru care nu l-a semnat, nu i-a fost înmânat de către agentul constatator și nici nu a refuzat primirea acestuia, se confirmă, inclusiv faptul că a solicitat ca după întocmire actul administrativ să îi fie comunicat la domiciliu.

Chiar dacă, la data de 08.08.2024, agentul constatator i-a adus la cunoștință verbal inculpatului A. contravențiile constatate și sancțiunile contravenționale principale și complementare aplicate, inclusiv obligația de a preda permisul de conducere organelor abilitate, Înalta Curte apreciază că solicitarea de comunicare a procesului-verbal de contravenție la domiciliu nu echivalează cu primirea respectivului act, în contextul în care din înregistrările audio/video nu se decelează existența fizică a înscrisului și încercarea de înmânare a acestuia. Așadar, în lipsa refuzului expres exprimat de inculpat de a primi procesul-verbal nr. x din 08.08.2024, care să fie surprins cu mijloacele tehnice audio/video din dotarea organelor de poliție, nu sunt incidente dispozițiile art. 25 alin. (1 1 ) din O.G.

nr. 2/2001, conform cărora un atare refuz echivalează cu comunicarea actului administrativ. Având în vedere considerentele anterior dezvoltate, Înalta Curte reține că, la data de 07.09.2024, când a fost oprit în trafic de organele de poliție, inculpatul A. avea dreptul să conducă pe drumurile publice, sancțiunea contravențională complementară nefiindu-i opozabilă în lipsa unei comunicări făcute în condițiile legii, motiv pentru care nu este îndeplinită condiția premisă necesară pentru realizarea elementului material al laturii obiective a infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (2) C. pen. Ca atare, soluția de achitare dispusă de instanța de fond, în conformitate cu art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc.

pen., este legală. În consecință, Înalta Curte va respinge, în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., ca nefondat, apelul formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva sentinței penale nr. 114 din 03.07.2025 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului, conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondat, apelul formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva sentinței penale nr. 114 din 03.07.2025 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2025. În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 februarie 2026.