ÎCCJ, Secția penală, decizia din 23.12.2025 — cale de atac împotriva sentinței nr. 100/2025 a Curții de Apel Ploiești

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 100 din data de 14 octombrie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și în temeiul art. 162 rap. la art. 166 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004 și art. 8 din Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 a fost recunoscută sentința penală nr. B 1069-25 din 13.05.2025, rămasă definitivă la data de 10.06.2025, prin care cetățeanul român A., în prezent aflat într-un penitenciar din Regatul Suediei, a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare (910 zile) pentru săvârșirea a 19 infracțiuni, respectiv "furt calificat", prev. de capitolul 8 articolul 1 și 4 din C. pen.

(1962:700) -16 infracțiuni; "tentativă de furt calificat", prev. de capitolul 8 articolul 1, 4, 12 și capitolul 23 articolul 1 din C. pen. (1962:700) - o infracțiune; "pregătire de furt calificat", prev. de capitolul 8 articolul 1, 4, 12 și capitolul 23 articolul 2 paragraful 1 din C. pen. (1962:700) - 2 infracțiuni, având corespondent în infracțiunea de furt calificat în formă continuată, prev. de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. e) din C. pen. român, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. român (19 acte materiale). S-a luat act că persoana condamnată este de acord să execute pedeapsa în România și s-a dispus executarea pedepsei rezultante de 2 ani și 6 luni închisoare (910 zile) într-un penitenciar din România.

În temeiul art. 166 alin. (6) lit. a) și alin. (12) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus transferarea persoanei condamnate A. într-un penitenciar din România, în vederea executării pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare (910 zile) aplicată prin hotărârea mai sus menționată, conform C. proc. pen.

român și în condițiile Deciziei-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008. S-a dedus din pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, aplicată cetățeanului român A., un număr de 288 zile închisoare executate până la data de 18.08.2025, inclusiv, precum și durata pedepsei executată de la data de 19.08.2025 la zi și s-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare (910 zile) aplicată cetățeanului român A.. Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a reținut că faptele pentru care a fost condamnat cetățeanul român A., astfel cum au fost reținute în hotărârea de condamnare și în certificatul emis de autoritățile din Suedia, au corespondent în C. pen.

român în infracțiunea de furt calificat în formă continuată, prev. de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. e) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (19 acte materiale), iar natura și durata pedepsei aplicate de instanța statului emitent corespund cu natura și durata pedepselor prevăzute de legea penală română, nefiind necesară adaptarea pedepsei. Persoana condamnată A. și-a exprimat consimțământul pentru a fi transferat în România în vederea continuării executării pedepsei, așa cum rezultă din înscrisul întocmit de autoritățile din Suedia, iar restul de pedeapsă rămas de executat din pedeapsa aplicată de autoritățile judiciare din Suedia este mai mare de 6 luni.

În concluzie, Curtea a constatat că sunt îndeplinite condițiile pentru recunoașterea și executarea hotărârii judecătorești străine în România, apreciind, în același timp că executarea în România a pedepsei închisorii de către condamnat este de natură să faciliteze reintegrarea socială a acestuia, având în vedere că are domiciliul și familia în România. Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat apel persoana condamnată A., cu motivarea că nu mai este de acord să execute pedeapsa în România. În dezbateri, apărătorul desemnat din oficiu a solicitat ca instanța să analizeze îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 167 din Legea nr. 302/2004. Examinând actele dosarului și hotărârea apelată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 417 din C. proc.

pen.. raportat la art. 172 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, republicată, Înalta Curte de Casație și Justiție constată apelul nefondat, în considerarea următoarelor argumente: Înalta Curte reține că transferarea persoanelor condamnate, deținute în alte state ale Uniunii europene, în vederea executării pedepsei sau a măsurii privative de libertate într-un penitenciar sau unitate sanitară din România, se face cu respectarea procedurii prevăzute de art. 165 și următoarele din Legea nr. 302/2004 republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală. Obiectul procedurii de față îl constituie, potrivit prevederilor art. 166 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 302/2004 republicată, verificarea condițiilor prevăzute de art. 167 din Legea nr. 302/2004 republicată, referitoare la recunoașterea și executarea hotărârii judecătorești străine de condamnare.

Conform prevederilor art. 167 alin. (1) lit. a), b), c), d) și e) din Legea nr. 302/2004 republicată, instanțele române recunosc și pun în executare hotărârile judecătorești de condamnare străine dacă sunt îndeplinite următoarele cerințe: hotărârea de condamnare este definitivă și executorie; fapta pentru care a intervenit condamnarea constituie infracțiune potrivit legii penale române, iar autorul ei este sancționabil; persoana condamnată este cetățean român și este de acord să execute pedeapsa în România și nu este incident niciunul dintre motivele de nerecunoaștere și neexecutare prevăzute de art. 163 din Legea nr. 302/2004 republicată. În cazul condamnării pentru mai multe infracțiuni verificările menționate anterior se fac în mod distinct pentru fiecare infracțiune în parte.

În temeiul prevederilor art. 163 din Legea 302/2004, republicată, o hotărâre judecătorească de condamnare străină, aparținând unui alt stat membru al Uniunii Europene nu va fi recunoscută și pusă în executare în România chiar dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 167 din Legea nr. 302/2004 republicată, atunci când persoana a fost condamnată definitiv în România pentru aceeași faptă penală.

În situația în care hotărârea de condamnare străină se referă și la alte fapte penale se poate face o recunoaștere parțială a acesteia dacă sunt îndeplinite celelalte condiții; respectiv persoana nu a fost condamnată în alt stat pentru aceleași fapte penale, iar hotărârea de condamnare străină nu a fost anterior recunoscută și pusă în executare pe teritoriul României; persoana condamnată nu beneficiază de imunitate de jurisdicție penală în România; pedeapsa a fost aplicată unei persoane care răspunde penal potrivit legii penale române; pedeapsa constă într-o măsură constând în asistență psihiatrică sau medicală ce poate fi executată în România sau prevede un tratament medical sau terapeutic care poate fi supravegheat în România în conformitate cu sistemul național juridic sau de sănătate; nu a intervenit prescripția executării pedepsei; atunci când persoana condamnată nu a fost prezentă la judecată, însă a fost încunoștințată, în timp util, cu privire la ziua, luna, anul si locul de înfățișare precum și la consecințele legale în caz de neprezentare; persoana având cunoștință de ziua, luna, anul și locul de înfățișare a fost reprezentată efectiv în fața instanței de judecată de avocatul ales sau cel desemnat din oficiu sau când înmânându-i-se hotărârea de condamnare personal și aducându-i-se la cunoștință că aceasta poate fi supusă unei căi de atac persoana condamnată,

fie a renunțat expres la calea de atac, fie nu a declarat în termenul legal respectiva cale de atac. Aplicând aceste dispoziții legale prezentei cauze, Înalta Curte constată întrunirea tuturor condițiilor prevăzute de lege pentru admiterea cererii de recunoaștere și executare pe teritoriul României a hotărârii de condamnare pronunțată de autoritățile judiciare din Suedia față de apelantul persoană transferabilă A., după cum urmează: a) hotărârea este definitivă și executorie; Așa cum rezultă din actele dosarului, sentința penală nr. B 1069-25 din 13.05.2025, a rămasă definitivă prin hotărârea pronunțată la data de 10.06.2025 de Curtea de Apel. Prin această hotărâre, persoana transferabilă A. a fost condamnată la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare (910 zile) închisoare, pentru săvârșirea a 19 infracțiuni, respectiv furt calificat, prev. de capitolul 8 articolul 1 și 4 din C. pen.

(1962:700) - 16 infracțiuni; tentativă de furt calificat, prev. de capitolul 8 articolul 1, 4, 12 și capitolul 23 articolul 1 din C. pen. (1962:700) - o infracțiune; pregătire de furt calificat, prev. de capitolul 8 articolul 1, 4, 12 și capitolul 23 articolul 2 paragraful 1 din C. pen. (1962:700) - 2 infracțiuni. b) faptele pentru care s-au aplicat pedepsele ar fi constituit infracțiuni, în cazul în care ar fi fost săvârșite pe teritoriul României și autorul ar fi fost sancționabil; În ceea ce privește faptele pentru care a fost condamnat A. de către autoritățile judiciare suedeze, în cuprinsul certificatului s-au reținut următoarele: - la data de 13 iulie 2024 Ia Elgiganten, Fallskărmsgatan 7 B, Eslov, municipiul Eslov, numiții B., C. și A., împreună și de comun acord cu alți doi făptași, au luat în mod ilegal electronice în valoare de aproximativ 60.000 SEK care aparțineau Alive Sales Eslov Ab, fapta a însemnat daune.

- la data de 14 iulie 2024 la Hărâkravăgen 4, Kristianstad, Municipalitatea Kristianstad, numiții B., C. și A., împreună și de comun acord cu alți doi făptași, au luat în mod ilegal electronice în valoare de aproximativ 27.500 SEK care aparțineau D., fapta a însemnat daune. - la data de 15 iulie 2024 la E., Landskrona, orașul Landskrona, numiții B., C. și A. împreună și de comun acord cu alți doi făptași, au luat în mod ilegal electronice în valoare de aproximativ 8.700 SEK care aparțineau F., fapta a însemnat daune. - la data de 17 iulie 2024 la Elgiganten, Gunnestorpsgatan 7, G., municipiul G., numiții B., C. și A., împreună și de comun acord cu alți doi făptași, au luat în mod ilegal electronice în valoare de aproximativ 45.000 SEK care aparțineau H. i G., fapta a însemnat daune.

- la data de 17 iulie 2024 la Jonstorpsgatan 5, Skovde, municipiul Skovde, numiții B., C. și A. împreună și de comun acord cu alți doi făptași, au luat în mod ilegal electronice în valoare de aproximativ 49.000 SEK care aparțineau I., fapta a însemnat daune. - la data de17 iulie 2024 la Elgiganten, Ănghagsgatan 1, Lidkoping, municipiul Lidkoping, numiții B., C. și A. împreună și de comun acord cu alți doi făptași, au luat în mod ilegal electronice în valoare de aproximativ 22.800 SEK care aparțineau J., fapta a însemnat daune. - la data de 17 iulie 2024 la K., Sellervăgen 10 C, municipiul Orebro, numiții B., C. și A. împreună și de comun acord cu alți doi făptași, au luat în mod ilegal electronice în valoare de aproximativ 17.400 SEK care aparțineau D., fapta a însemnat daune.

- la data de 18 iulie 2024 la Elgiganten, Morănvăgen 1 B, Motala, municipiul Motala, numiții B., C. și A. împreună și de comun acord cu alți doi făptași, au luat în mod ilegal electronice în valoare de aproximativ 38.000 SEK care aparțineau L.., dapta a însemnat daune. - la data de 18 iulie 2024 la M., Bataljonsgatan 4 B, Jonkoping, Jonkoping Municipality, numiții B., C. și A. împreună și de comun acord cu alți doi făptași, au luat în mod ilegal electronice în valoare de aproximativ 57.900 SEK care aparțineau lui Jonkoping al N., fapta a însemnat daune. - la data de 24 iulie 2024 la O., Klastorpsvăgen 10, Sodertălje, municipiul Sodertălje, numiții B., C. și A. împreună și dc comun acord cu alți doi făptași, au luat în mod ilegal electronice în valoare de aproximativ 38.900 SEK care aparțineau I.. fapta a însemnat daune.

- la data de 24 iulie 2024 la Enkopingsvăgen 27 A, Jărfalla, municipiul Jărfălla, numiții B., C. și A. au încercat împreună și în complicitate cu un alt făptaș să ia în mod ilegal electronice în valoare de aproximativ 26.900 SEK care aparțineau D. prin introducerea mărfurilor într-o pungă pregătită pentru a putea transporta mărfuri fără a declanșa alarma magazinului. Dacă fapta ar fi fost finalizată, ar fi cauzat daune. Doar din cauza circumstanțelor temporare nu a existat pericolul ca infracțiunea să fie săvârșită atunci când făptașii au lăsat bunurile în urma lor, după ce au fost văzuți de un agent de pază din magazin. - la data de 25 iulie 2024 la Power, P., Uppsala, municipalitatea Uppsala, numiții B., C. și A. împreună și de comun acord cu un alt făptaș, au luat în mod ilegal electronice în valoare de aproximativ 16.700 SEK care aparțineau D., fapta a însemnat daune.

- la data de 25 iulie 2024 la Orions vag 1 C, Gustavsbcrg, municipiul Vărmdo, umiții B., C. și A. împreună și de comun acord cu un alt făptaș, au luat în mod ilegal electronice în valoare de aproximativ 20.000 SEK care aparțineau Modeers Elektronikhandel Vărmdo Ab, fapta a însemnat daune. - la data de 25 iulie 2024 la Truckvăgen 7, Skogâs, municipiul Huddinge, numiții B., C. și A. împreună și de comun acord cu un alt făptaș, au luat în mod ilegal electronice în valoare de aproximativ 35.500 SEK care aparțineau I., fapta a însemnat daune. - la data de 26 iulie 2024 la M., Bataljonsgatan 4 B, Jonkoping, Jonkoping Municipality, numiții B., C. și A. împreună și de comun acord cu un alt făptaș, au luat în mod ilegal electronice ilegale în valoare de aproximativ 22.000 care a aparținut lui Jonkoping al lui N., fapta a însemnat daune.

- la data de 27 iulie 2024 la Viaredsvăgen 14 A, Borâs, orașul Borâs, numiții B., C. și A. împreună și de comun acord cu un alt făptaș, au luat în mod ilegal electronice în valoare dc aproximativ 10.20O SEK care aparțineau Q., fapta a însemnat daune. - la data de 27 iulie 2024 la Elgiganten, Industrigatan 2 A, Skcne, municipalitatea Marks, numiții B., C. și A. împreună și de comun acord au luat în mod ilegal electronice în valoare dc aproximativ 40.400 SEK care aparțineau R.., fapta a însemnat daune. - la data de 29 iulie 2024 la Elgiganten, Gunnestorpsgatan 7, G., municipiul G., numiții B., C. și A., împreună și de comun acord cu un alt făptaș, au luat cu ei o pungă pregătită care urma să fie folosită pentru transportul mărfurilor fără a declanșa alarma magazinului și au mers cu ea la Elgiganten cu scopul de a fura marfa.

- la data de 29 iulie 2024 la Elgiganten, Jonstorpsgatan 5, Skovde, municipiul Skovde, numiții B., C. și A. împreună și de comun acord cu un alt făptaș au luat cu ei o pungă pregătită care urma să fîe folosită pentru transportul mărfurilor fără a declanșa alarma magazinului și au mers cu ea la N. cu scopul de a fura marfă. Pericolul ca fapta să fie finalizată nu a fost unul mic. Aceste fapte ar fi constituit infracțiuni și dacă ar fi fost săvârșite pe teritoriul României, având corespondent în legislația penală română în infracțiunea de furt calificat în formă continuată, prev. de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. e) din C. pen. român, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. român (19 acte materiale), iar natura și durata pedepsei aplicate de instanța statului suedez corespund cu natura și durata pedepselor prevăzute de legea penală română, nefiind necesară adaptarea pedepsei.

De asemenea, în cauză nu rezultă că persoanei condamnate i-ar fi fost aplicată o pedeapsă pe motive de rasă, religie, sex, naționalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenență la un anumit grup social. Totodată, cu privire la persoana condamnată nu există vreun motiv pentru care să nu fi fost sancționată penal în cazul în care ar fi comis faptele pe teritoriul României. c) persoana condamnată are cetățenie română Din verificările efectuate în cauză rezultă că persoana condamnată A. este cetățean român, cu ultimul domiciliu în mun. Ploiești, jud. Prahova. d) persoana condamnată este de acord să execute pedeapsa în România (consimțământul nu este necesar atunci când persoana condamnată este cetățean român și trăiește pe teritoriul României sau, deși nu trăiește pe teritoriul României, va fi expulzată în România).

Înalta Curte constată că, deși, inițial, persoana condamnată A. și-a exprimat consimțământul în vederea continuării executării pedepsei în România (astfel cum rezultă din înscrisul întocmit de autoritățile din Suedia dosarul Curții de Apel), prin apelul declarat a invocat faptul că nu dorește să execute pedeapsa într-un penitenciar din România, întrucât în cadrul locurilor de detenție din această țară se află persoane care ar putea să-i facă rău. Cu toate acestea, Înalta Curte constată că, astfel cum rezultă din actele dosarului (extras din sentința penală nr. B 1069-25 din data de 13.05.2025, precum și din certificatul emis de autoritățile judiciare din Suedia), față de persoana condamnată A. s-a dispus expulzarea din Suedia, cu instituirea interdicției de reintrare pe teritoriul acelui stat.

e) nu este incident vreunul din motivele de nerecunoaștere și neexecutare prevăzute la art. 163 din Legea nr. 302/2004, republicată. Verificând motivele prevăzute în textul de lege anterior menționat, Înalta Curte constată că nu este incident niciunul dintre acestea în prezenta cauză. Critica formulată de persoana condamnată A., în sensul că nu și-a exprimat acordul în vederea executării pedepsei în România a fost deja analizată la momentul verificării îndeplinirii condiției reglementate de 167 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte constatând că nu este necesar acordul condamnatului, având în vedere că, față de acesta, prin sentința penală nr. B 1069-25 din data de 13.05.2025, definitivă prin decizia din data de 10.06.2025 a Curții de Apel s-a dispus expulzarea din Suedia, cu instituirea interdicției de reintrare pe teritoriul acestui stat.

În consecință, în raport cu cele menționate anterior, Înalta Curte constată că sunt întrunite condițiile de recunoaștere și executare a sentinței penale nr. B 1069-25 din data de 13.05.2025, definitivă prin decizia din data de 10.06.2025 a Curții de Apel, privind persoana condamnată A., nefiind incident vreunul din cazurile pentru care se poate refuza recunoașterea și punerea în executare a hotărârilor. Pentru aceste considerente, constatând hotărârea atacată temeinică și legală, iar criticile formulate în apel ca neîntemeiate, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 172 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, republicată, coroborat cu art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, apelul formulat persoană condamnată A. împotriva sentinței penale nr. 100 din data de 14 octombrie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești - secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2025.

Potrivit dispozițiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat apelantul persoană condamnată A. la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Conform prevederilor art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1159 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelantul condamnat A. împotriva sentinței penale nr. 100 din data de 14 octombrie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești - secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2025. Obligă apelantul condamnat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul condamnat, în cuantum de 1159 RON, rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 decembrie 2025.