ÎCCJ, Secția penală, decizia din 28.01.2026 — Prin încheierea din data de 21.08.2025, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr. x/2025, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată de…

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din data de 21.08.2025, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr. x/2025, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată de petenta A., prin care a solicitat, din fondul Ministerului Justiției, acordarea de compensații financiare în cuantum de 15.000 euro, în RON la cursul BNR din data plății, reprezentând daune morale. Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 21-29 din Legea 211/2004. Împotriva acestei încheieri a formulat contestație petenta A., cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova - secția I civilă, la data de 30 septembrie 2025, sub nr. x/2025.

La primul termen de judecată, completul învestit cu această cauză a invocat, din oficiu, excepția necompetenței materiale specializate (funcționale) a secției I Civile din cadrul Curții de Apel Craiova. Analizând, cu prioritate, excepția necompetenței materiale specializate (funcționale) a secției I Civile din cadrul Curții de Apel Craiova, în raport de dispozițiile art. 130, art. 136 alin. (1) și art. 248 alin. (1) C. proc. civ. s-a reținut că, în cadrul competenței materiale, se distinge între competența materială funcțională, stabilită după felul atribuțiilor jurisdicționale ce revin fiecărei categorii de instanțe și competența materială procesuală, care se stabilește în raport cu obiectul, natura sau valoarea litigiului dedus judecății.

În acest sens s-a precizat că acestei competențe materiale procesuale i se subsumează și competența specializată, care este reglementată în cuprinsul Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, precum și în cuprinsul unor legi speciale. În continuare s-a menționat că în cadrul curților de apel funcționează secții specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și completuri specializate pentru cauze maritime și fluviale. În consecință, s-a apreciat că dacă la nivelul unei instanțe există secții sau completuri specializate, o cauză de o anumită natură trebuie repartizată la secția sau completul specializat corespunzător naturii litigiului dedus judecății.

Astfel, potrivit art. 28 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 211/2004, "(1) Cererea de compensație financiară se depune la tribunalul în a cărui circumscripție domiciliază victima și se soluționează de doi judecători din cadrul Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, constituite în fiecare tribunal.

(2) Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor este alcătuită din cel puțin 2 judecători specializați în materie penală, desemnați pentru o perioadă de 3 ani de adunarea generală a judecătorilor tribunalului." Din verificările efectuate pe portalul oficial al Tribunalului Mehedinți (portal.just.ro), s-a constatat că domnii judecători care au pronunțat hotărârea contestată și care fac parte din Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, activează în cadrul secției penale a acelei instanțe, astfel încât și contestația formulată la instanța ierarhic superioară (în speță, Curtea de Apel Craiova) trebuie soluționată cu respectarea principiului specializării, conform dispozițiilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară și art. 2 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea C.S.M.

nr. 3243/2022. În acest sens, a fost invocată și decizia nr. 393/17.11.2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, prin care s-a stabilit că, în interpretarea dispozițiilor art. 31 alin. (6) și art. 28 alin. (2) din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunii, cu modificările și completările ulterioare, completul de judecată din cadrul curții de apel, ce soluționează contestația formulată împotriva hotărârii pronunțate de Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, este format tot din judecători specializați în materie penală.

Având în vedere aceste considerente, prin încheierea nr. 41 din data de 26 noiembrie 2025 secția I civilă a declinat competența de soluționare a contestației în favoarea secției penale și pentru cauze cu minori din cadrul Curții de Apel Craiova. Învestit cu soluționarea dosarului nr. x/2025, având ca obiect contestația formulată de petenta A., completul din cadrul secției penale și pentru cauze cu minori, prin decizia nr. 520 din data de 16 decembrie 2025, a admis excepția necompetenței materiale a secției penale din cadrul Curții de Apel Craiova, invocată din oficiu, în temeiul art. 50 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 31 alin. (6) din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției I civile din cadrul Curții de Apel Craiova.

În temeiul art. 51 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 2 alin. (2) și art. 136 alin. (1) și (2) C. proc. civ., s-a constatat ivit conflictul negativ de competență între secția penală și pentru cauze cu miori și secția I civilă din cadrul Curții de Apel Craiova și s-a dispus înaintarea dosarului nr. x/2025 având ca obiect contestație împotriva încheierii din data de 21.08.2025 pronunțată de Tribunalul Mehedinți către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență. Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori a reținut, în esență, că acordarea de către stat a compensațiilor financiare victimelor unor infracțiuni se realizează în conformitate cu prevederile Capitolului V din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor.

Dacă în ceea ce privește specializarea judecătorilor care sunt desemnați în cadrul Comisiei, textul normativ a fost amendat prin Legea nr. 272/2024 în sensul că aceștia trebuie să fie specializați în materie penală, reglementarea cadru în privința soluționării căii de atac împotriva soluției Comisiei a suferit o singură modificare, prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. De asemenea, s-a reținut că, în ceea ce privește activitatea Comisiei, aceasta nu poate fi asimilată unor completuri de judecată constituite la nivelul unei secții specializate din cadrul tribunalului, aspect ce rezultă din modalitatea de desemnare a judecătorilor titulari și supleanți (de către Adunarea generală a judecătorilor tribunalului), dar și prin raportare la competența limitată a acesteia și modalitatea concretă de soluționare a cererilor, conform art. 28 și următoarele din Legea nr. 211/2004.

În context, s-a apreciat că nu este aplicabilă decizia nr. 4/2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. Totodată, s-a apreciat că în stabilirea competenței materiale de soluționare a prezentei contestații, prezintă relevanță soluția pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii prin decizia nr. 6/26.05.2025.

Astfel, instanța supremă a statuat că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 31 alin. (6) din Legea nr. 211/2004, contestația formulată împotriva hotărârii Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, constituite în cadrul tribunalelor, prin care s-a soluționat cererea de compensație financiară sau cererea privind acordarea unui avans din aceasta, se judecă în complet format din doi judecători, după regulile specifice judecării căii de atac a apelului din procedurile necontencioase.

În considerentele deciziei mai sus enunțate, s-au dezvoltat argumentele referitoare la natura procedurii aplicabile contestației formulate, precum și la dispozițiile legale incidente pentru soluționarea acesteia, astfel încât, s-a apreciat că această contestație, prevăzută de art. 31 alin. (6) din Legea nr. 211/2004, nu constituie o acțiune directă, nu inițiază un nou proces, ci îl continuă pe cel constituit în fața Comisiei, la cererea victimei infracțiunii, fiind vorba despre o veritabilă cale de atac, ordinară, de reformare, devolutivă, despre o altă etapă procesuală a litigiului, una în care se supune controlului judiciar al instanței superioare hotărârea pronunțată. Reținând acest context s-a precizat că regimul procesual al căii de atac speciale a contestației se armonizează cu dreptul comun al procedurilor necontencioase, respectiv cu prevederile art. 534 alin. (2) din C. proc.

civ., care consacră calea de atac a apelului împotriva încheierilor prin care se soluționează cererile formulate în regimul procedurilor necontencioase de drept comun. În continuare, s-a apreciat că prin decizia nr. 6/2025 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, sub aspectul regulilor de procedură aplicabile judecății căii de atac speciale a contestației, ce poate fi exercitată împotriva hotărârii Comisiei, instanța supremă a arătat că trebuie ținut seama de faptul că aceasta conservă natura necontencioasă a procedurii de primă instanță. De aceea, regulile de procedură sunt cele date de specificul procedurii necontencioase după care se judecă în primă instanță astfel de cereri (...).

Pentru aspectele nereglementate în procedura necontencioasă specială, dispozițiile art. 31 alin. (6) din lege urmează a se completa cu dispozițiile procedurii necontencioase de drept comun din C. proc. civ. În concluzie, s-a arătat că cererile de competența Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor se circumscriu unei proceduri necontencioase, care nu este specifică cauzelor date în competența secțiilor penale ale instanțelor judecătorești, în accepțiunea C. proc. pen., astfel încât competența de a soluționa contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor revine secției I civile din Cadrul Curții de Apel Craiova.

Mai mult, dezlegarea dată asupra problemei de drept prin decizia nr. 393/17.11.2025 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept pein care s-a stabilit că: completul de judecată din cadrul curții de apel, ce soluționează contestația formulată împotriva hotărârii pronunțate de Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, este format tot din judecători specializați în materie penală, nu infirmă argumentele avansate pentru judecarea contestației de către secția civilă a instanței de control judiciar, ci face referire doar la specializarea judecătorilor care sunt chemați să soluționeze calea de atac a contestației.

Cauza, având ca obiect conflictul negativ de competență a fost înregistrată la data de 23.01.2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - secția penală, fiind repartizată aleatoriu Completului nr. 1, cu termen de judecată la data de 28.01.2026. Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, conform art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție, constată următoarele: Prealabil regulatorului de competență, Înalta Curte precizează că potrivit art. 2 alin. (2) C. proc. civ., dispozițiile prezentului cod se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare. Conform art. 136 alin. (1), (2) C. proc.

civ. "(1) Dispozițiile prezentei secțiuni privitoare la excepția de necompetență și la conflictul de competență se aplică prin asemănare și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești, care se pronunță prin încheiere. (2) Conflictul se va soluționa de secția instanței stabilite potrivit art. 135 corespunzătoare secției înaintea căreia s-a ivit conflictul. Dat fiind că prezentul conflict negativ s-a ivit între secția I civilă și secția penală și pentru cauze cu minori ale Curții de Apel Craiova, cea din urmă secție constatând ivit conflictul negativ de competență, în aplicarea textelor legale amintite, competența de soluționare revine secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pe fondul cauzei, Înalta Curte constată că prezentul conflict negativ de competență are ca obiect stabilirea secției competente să soluționeze contestația formulată de petenta A. împotriva încheierii din data de 21.08.2025, pronunțată de Tribunalul Mehedinți prin care i-a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată în temeiul dispozițiilor Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor, privind obținerea din fondurile Ministerului Justiției a unei compensații financiare, reprezentând daune morale.

În expunerea de motive a Legii nr. 272/2024 prin s-a modificat Legea nr. 211/2004, s-a precizat că se aduc minime modificări regulilor de procedură, astfel încât înregistrarea acestor cauze să se realizeze la secția penală și să se soluționeze de judecători specializați în materie penală care sunt mai familiarizați cu specificul infracțiunilor contra persoanei și impactul pe care acestea îl au asupra victimei (pagina 3 paragraful 4). Potrivit art. 28 alin. (1) și (2) din Legea nr. 211/2004 (așa cum au fost modificate începând cu data de 8 noiembrie 2024 prin Legea nr. 272/2024), (1)Cererea de compensație financiară se depune la tribunalul în a cărui circumscripție domiciliază victima și se soluționează de doi judecători din cadrul Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, constituite în fiecare tribunal.

(2)Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor este alcătuită din cel puțin 2 judecători specializați în materie penală, desemnați pentru o perioadă de 3 ani de adunarea generală a judecătorilor tribunalului." Dispozițiile art. 31 alin. (6) din aceeași lege prevăd că "Hotărârea poate fi atacată cu contestație la curtea de apel, în termen de 15 zile de la comunicare." Reținând acest context normativ aplicabil cererii ce constituie obiectul prezentului incident procedural, Înalta Curte constată că, într-adevăr, dispozițiile cuprinse în art. 31 alin. (6) din Legea nr. 211/2004, potrivit cărora hotărârea poate fi atacată cu contestație la curtea de apel, nu cuprind referiri cu privire la specializarea judecătorului ori a secției în calea de atac, însă apreciază că în situația în care hotărârea atacată provine de la o instanță de fond care este structurată în secții/completuri specializate, astfel cum stabilește și art. 28 alin. (2) din același act normativ (comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor este alcătuită din cel puțin 2 judecători specializați în materie penală) competența instanței de control judiciar este una derivată din competența primei instanțe care a judecat efectiv procesul.

În acest sens, este de menționat Deciziei nr. 4 din 24 aprilie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii prin s-a stabilit, relativ la competența materială procesuală a instanței de control judiciar, că aceasta se va determina cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac. Potrivit considerentelor acestei decizii "Competența instanței de control judiciar se stabilește în raport cu instanța ori, după caz, secția sau completul specializat care a judecat procesul.

Singura situație în care instanța de control judiciar își poate verifica, în apel sau recurs, competența materială procesuală este aceea în care doar de la nivelul instanței superioare există secții ori complete specializate pentru materia respectivă, nu și la nivelul instanței a cărei hotărâre se atacă (paragraful 109). Or, încheierea din data de 21.08.2025, contestată de petenta A. este pronunțată de un complet format din 2 judecători specializați în materie penală care fac parte din Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, constituite la nivelul Tribunalului Mehedinți.

Totodată, contrar celor susținute în încheierea de declinare pronunțată de secția penală și pentru cauze cu minori, Înalta Curte reține că, în ceea ce privește soluționarea incidentului procedural ce face obiectul analizei în prezenta cauză, nu își găsește aplicabilitatea Decizia nr. 6 din 26 mai 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, dată în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 31 alin. (6) din Legea nr. 211/2004 prin care s-a stabilit: contestația formulată împotriva hotărârii Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, constituită în cadrul tribunalelor, prin care s-a soluționat cererea de compensație financiară sau cererea privind acordarea unui avans din aceasta, se judecă în complet format din doi judecători, după regulile specifice judecării căii de atac a apelului din procedurile necontencioase.

Concluzia se desprinde din conținutul paragrafului 49 al acestei hotărări, din care rezultă că această dezlegare a oferit soluții unificatoare asupra unei jurisprudențe provenind din jurisdicțiile civile, în raport cu forma inițială a art. 28 alin. (2) din Legea nr. 211/2004, anterioară modificării aduse prin art. I pct. 15 din Legea nr. 272/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2004 ce avea următorul cuprins: "Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor este alcătuită din cel puțin doi judecători, desemnați pentru o perioadă de 3 ani de adunarea generală a judecătorilor tribunalului", fără a fi prevăzută o anumită specializare a acestor magistrați.

Prin urmare, în virtutea principiului competenței derivate din competența primei instanțe și a dezlegărilor obligatorii ale Deciziei nr. 4 din 24 aprilie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Înalta Curte apreciază că și în situația omisiunii unei stipulări exprese a unei condiții identice celei deja prevăzute de art. 28 alin. (2) din Legea nr. 211/2004, în forma sa modificată, referitoare la specializarea judecătorilor care soluționează calea de atac a contestației exercitate împotriva hotărârii Comisiei pentru acordarea de compensații financiare din cadrul tribunalului, aceasta nu poate să revină spre soluționare decât secțiilor penale ale curților de apel în a căror circumscripție funcționează tribunalul, pentru a se respecta principiul continuității specializării urmărit în mod expres a fi asigurat în cazul acestor cereri, așa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 272/2024 și din însăși reglementarea supusă analizei.

Împrejurarea că cerința specializării în materie penală a fost indicată expres doar cu privire la judecătorii care soluționează aceste cereri în primă instanță, nu constituie un argument care să valideze susținerea conform căreia legiuitorul ar fi vrut să conserve natura civilă a acestui tip de jurisdicție și nici nu semnifică faptul că, nereglementând în sens identic în privința specializării judecătorilor care soluționează calea de atac a contestației, aceasta ar putea fi deferită în continuare instanțelor civile, așa cum se întâmpla până la momentul modificării art. 28 alin. (2) din Legea nr. 211/2004 (8 noiembrie 2024 prin Legea nr. 272/2024).

În completarea argumentelor mai sus invocate, este și Decizia nr. 393/17.11.2025 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a stabilit că: "În interpretarea dispozițiilor art. 31 alin. (6) și art. 28 alin. (2) din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor, cu modificările și completările ulterioare, completul de judecată din cadrul curții de apel, ce soluționează contestația formulată împotriva hotărârii pronunțate de Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, este format tot din judecători specializați în materie penală." Pentru aceste considerente, pe calea regulatorului de competență, în temeiul art. 51 alin. (6) rap.

la art. 40 alin. (4) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe contestatoarea parte civilă A. în favoarea Curții de Apel Craiova - secția penală și pentru cauze cu minori, instanță căreia i se va trimite dosarul. În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe contestatoarea parte civilă A. în favoarea Curții de Apel Craiova - secția penală și pentru cauze cu minori, instanță căreia i se va trimite dosarul. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 ianuarie 2026.