ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 01.07.2025

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE
01.07.2025
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 01 iulie 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competență ivit între secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și secția I Civilă, ambele din cadrul Curții de Apel Ploiești, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 2 din 27 mai 2025 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2025, în temeiul art. 50 alin. (1) din C. proc. pen., raportat la art. 31 alin. (6) din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor, a fost admisă excepția necompetenței materiale a secției penale și pentru cauze cu minori și de familie din cadrul Curții de Apel Ploiești, invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestația formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova împotriva încheierii din 12.02.2025 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr. x/2025 în favoarea secției I Civile din cadrul Curții de Apel Ploiești.

În temeiul art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., raportat la art. 2 alin. (2) din C. proc. civ. și art. 136 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., s-a constatat ivit conflictul negativ de competență între secția penală și pentru cauze cu minori și de familie din cadrul Curții de Apel Ploiești și secția I Civilă din cadrul Curții de Apel Ploiești.

În baza art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., s-a dispus înaintarea dosarului nr. x/2025 având ca obiect contestație împotriva încheierii din 12.02.2025 pronunțată de Tribunalul Prahova către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a reținut următoarele:

Prin încheierea de ședință din 12.02.2025, Tribunalul Prahova a admis cererea formulată de petenta A. prin reprezentant legal B. și a stabilit cuantumul compensației financiare ce va fi acordată petentei la suma de 150.000 euro (echivalentul în RON la cursul BNR din ziua plății) reprezentând daune morale. În baza art. 33 din Legea 211/2004, s-a dispus ca plata compensației financiare să se facă din fondul Ministerului Justiției, special constituit potrivit Legii nr. 318/2015, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 230/2022, în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Împotriva hotărârii de referință a formulat contestație Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția I civilă la data de 13.03.2025, cu termen de judecată la 08.05.2025.

Prin încheierea din 08.05.2025 a fost admisă excepția de necompetență materială procesuală a secției I Civile a Curții de Apel Ploiești, invocată din oficiu și s-a dispus trimiterea dosarului spre competentă soluționare secției Penale din cadrul Curții de Apel Ploiești, în vederea soluționării recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova împotriva încheierii din 12 februarie 2025, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata petentă A. prin reprezentant legal B..

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă a reținut că, în cauză, este necesar a se analiza și interpreta, prin prisma situației deduse judecății, elementele contestate și procedura de urmat, instanța civilă constatând că obiectul dosarului îl constituie cererea petentei privind acordarea unor compensații financiare, demers întemeiat în drept pe dispozițiile Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor, așa cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 272/2024.

Cererea petentei a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova după intrarea în vigoare a modificărilor și completărilor aduse prin Legea nr. 272/2024, fiind soluționată de un complet format din doi judecători din cadrul tribunalului.

În acest sens, s-a amintit că, potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 211/2004, așa cum au fost modificate începând cu data de 08.11.2024 (prin Legea nr. 272/2024), Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor de la nivelul tribunalului este alcătuită din cel puțin doi judecători specializați în materie penală.

Așa cum reiese din expunerea de motive a proiectului de act normativ (https://www.x.ro/proiecte/2024/400/40/9/em509.pdf), devenit ulterior Legea nr. 272/2024, inițiatorii au urmărit modificarea Legii nr. 211/2004 în sensul de a se aduc minime modificări privind soluționarea acestor cereri, astfel încât înregistrarea acestor cauze să se realizeze la secția penală și să se soluționeze de judecători specializați în materie penală, care sunt familiarizați cu specificul infracțiunilor contra persoanei și cu impactul pe care acestea îl au asupra victimei (pagina 3 paragraful 4 din proiectul de act normativ).

Într-adevăr, dispozițiile cuprinse în art. 31 alin. (6) din Legea nr. 211/2004, potrivit cărora hotărârea (pronunțată de Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor) poate fi atacată cu contestație la curtea de apel, nu cuprind referiri cu privire la specializarea judecătorului ori a secției în calea de atac. Însă, atunci când hotărârea atacată provine de la o instanță de fond care este structurată în secții/completuri specializate, competența instanței în calea de atac este una derivată din competența primei instanțe care a judecat efectiv procesul.

Or, nu poate fi omis faptul că la nivelul Curții de Apel Ploiești există, de asemenea, secții specializate, organizate potrivit dispozițiilor art. 39 alin. (2) din Legea nr. 304/2022, așa că litigiile care impun o specializare a judecătorului în materie penală revin spre soluționare secției penale și pentru cauze cu minori și de familie din cadrul acestei instanțe.

În acest context, a fost avută în vedere și statuarea cu caracter obligatoriu a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care prin Decizia nr. 4/2023, pronunțată în recurs în interesul legii, a stabilit că competența materială procesuală a instanței de control judiciar se va determina cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac.

Drept urmare, s-a apreciat că secția din cadrul Curții de Apel Ploiești căreia îi revine competența de soluționare a căii de atac îndreptate împotriva hotărârii pronunțate de Tribunalul Prahova (Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor), este cea specializată în materie penală, a cărei competență derivă din lege, după cum s-a arătat.

La termenul din 27.05.2025, Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale de soluționare a contestației formulate împotriva încheierii din 12.02.2025 a Tribunalul Prahova.

Față de excepția necompetenței materiale invocată din oficiu, Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a reținut următoarele:

Acordarea de către stat a compensațiilor financiare victimelor unor infracțiunii se realizează în conformitate cu prevederile Capitolului V din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor. Cererea de referință se soluționează de către o Comisie ai cărei membri sunt desemnați, conform art. 28 alin. (3) din actul normativ sus-menționat, de către adunarea generală a judecătorilor tribunalului. Comisia soluționează cererea conform procedurii reglementată de art. 31 din Legea nr. 211/2004, hotărârea putând fi atacată cu contestație în termen de 15 zile de la comunicare.

Dacă, în ceea ce privește specializarea judecătorilor care sunt desemnați în cadrul Comisiei, textul normativ a fost amendat prin Legea nr. 272/2024 în sensul că aceștia trebuie să fie specializați în materie penală, reglementarea cadru în privința soluționării căii de atac împotriva soluției Comisiei a suferit o singură modificare, prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

S-a reținut că, în ceea ce privește activitatea Comisiei, aceasta nu poate fi asimilată unor completuri de judecată constituite la nivelul unei secții specializate din cadrul tribunalului, aspect ce rezultă din modalitatea de desemnare a judecătorilor titulari și supleanți (de către Adunarea generală a judecătorilor tribunalului), dar și prin raportare la competența limitată a acesteia și modalitatea concretă de soluționare a cererilor, conform art. 28 și următoarele din Legea nr. 211/2004.

Din cuprinsul prevederilor de referință, instanța a apreciat că cererile de competența Comisiei se circumscriu mai degrabă unei proceduri necontencioase, care nu este specifică cauzelor date în competența secțiilor penale ale instanțelor judecătorești, în accepțiunea C. proc. pen.

S-a reținut că, în speță, nu este aplicabilă Decizia nr. 4/2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii.

Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a avut în vedere, în stabilirea competenței materiale de soluționare a contestației, soluția pronunțată la 26.05.2025 (încă nemotivată și nepublicată în Monitorul Oficial al României Partea I) de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 6/2025.

Astfel, instanța supremă a statuat că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 31 alin. (6) din Legea nr. 211/2004, contestația formulată împotriva hotărârii Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, constituite în cadrul tribunalelor, prin care s-a soluționat cererea de compensație financiară sau cererea privind acordarea unui avans din aceasta, se judecă în complet format din doi judecători, după regulile specifice judecării căii de atac a apelului din procedurile necontencioase.

Pe cale de consecință, a fost admisă excepția necompetenței materiale a secției penale și pentru cauze cu minori și de familie din cadrul Curții de Apel Ploiești, invocată din oficiu, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei având ca obiect contestația formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova împotriva încheierii din data de 12.02.2025 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr. x/2025 în favoarea secției I Civile din cadrul Curții de Apel Ploiești, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență între secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și secția I Civilă, ambele din cadrul Curții de Apel Ploiești și s-a dispus înaintarea dosarului nr. x/2025 către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 24 iunie 2025.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., când două sau mai multe instanțe se recunosc competente a judeca aceeași cauză ori își declină competența reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competență se soluționează de instanța ierarhic superioară, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, instanța ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanța care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanța care și-a declinat cea din urmă competența.

Deopotrivă, sunt avute în vedere și prevederile art. 136 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., conform cărora dispozițiile prezentei secțiuni privitoare la excepția de necompetență și la conflictul de competență se aplică prin asemănare și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești, care se pronunță prin încheiere. Conflictul se va soluționa de secția instanței stabilite potrivit art. 135 corespunzătoare secției înaintea căreia s-a ivit conflictul.

Aplicabilitatea generală a C. proc. civ. este reglementată în art. 2 al acestui act normativ, în alin. (2) prevăzându-se că dispozițiile prezentului cod se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare.

Înalta Curte constată că prezentul conflictul negativ de competență poartă asupra soluționării cauzei ce are ca obiect contestația formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova împotriva încheierii din 12.02.2025 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr. x/2025, prin care s-a admis cererea formulată de petenta A. prin reprezentant legal B. și s-a stabilit cuantumul compensației financiare ce va fi acordată petentei la suma de 150.000 euro (echivalentul în RON la cursul BNR din ziua plății) reprezentând daune morale.

Așadar, obiectul dosarului îl constituie cererea petentei privind acordarea unor compensații financiare, demers întemeiat în drept pe dispozițiile Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor, așa cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 272/2024.

În conformitate cu prevederile art. 28 alin. (1) și (2) din Legea nr. 211/2004, cererea de compensație financiară se depune la tribunalul în a cărui circumscripție domiciliază victima și se soluționează de doi judecători din cadrul Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, constituite în fiecare tribunal. Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor este alcătuită din cel puțin doi judecători specializați în materie penală, desemnați pentru o perioadă de 3 ani de adunarea generală a judecătorilor tribunalului.

Deopotrivă, art. 31 alin. (6) din Legea nr. 211/2004 prevede că hotărârea prin care s-a soluționat cererea de compensație financiară poate fi atacată cu contestație la curtea de apel, în termen de 15 zile de la comunicare.

Este adevărat că aceste din urmă prevederi nu cuprind referiri cu privire la specializarea judecătorului ori a secției în calea de atac, însă prin Decizia nr. 6/2025 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii s-a statuat că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 31 alin. (6) din Legea nr. 211/2004, contestația formulată împotriva hotărârii Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, constituite în cadrul tribunalelor, prin care s-a soluționat cererea de compensație financiară sau cererea privind acordarea unui avans din aceasta, se judecă în complet format din doi judecători, după regulile specifice judecării căii de atac a apelului din procedurile necontencioase.

Așadar, cererile de competența Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor se circumscriu unei proceduri necontencioase, care nu este specifică cauzelor date în competența secțiilor penale ale instanțelor judecătorești, în accepțiunea C. proc. pen.

În acest context, având în vedere interpretarea dată dispozițiilor art. 31 alin. (6) din Legea nr. 211/2004 prin Decizia nr. 6/2025 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, în sensul că, potrivit acestor prevederi, contestația formulată împotriva hotărârii Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor se judecă în complet format din doi judecători, după regulile specifice judecării căii de atac a apelului din procedurile necontencioase, Înalta Curte constată că, în speță, revine Curții de Apel Ploiești, secția I civilă competența în a soluționa contestația formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova împotriva încheierii din 12.02.2025 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr. x/2025.

Relativ la cele ce precedă, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe intimata A. prin reprezentant legal B. în favoarea Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe intimata A. prin reprezentant legal B. în favoarea Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01 iulie 2025.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2019-12-23
0,95
ÎCCJ, Secția penală
ești, prin Decizia penală nr. 461 din 15 mai 2019 pronunțată în Dosarul cu nr. x/2017, din analiza dispozițiilor legale anterior menționate, a rezultat că instanța competentă era Curtea de Apel Ploiești. Pentru aceste considerente, cauza a
ÎCCJ 2024-12-17
0,95
ÎCCJ, Secția penală
Deliberând asupra căii de atac declarată de contestatorul A împotriva încheierii din data de 03 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. X/42/2024, constată
ÎCCJ 2020-01-23
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 172/2020
Deliberând, asupra conflictului de competență de față; Prin decizia nr. 1371/14.05.2019, Curtea de Apel Ploiești a admis apelul formulat de pârâta S.C.M. A., împotriva sentinței civile nr. 3314 din data de 13.11.2018 pronunțată de Tribunalu
ÎCCJ 2021-11-19
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5754/2021
administrativ și fiscal al instanțelor. 3.2. Hotărârea Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal Prin Decizia nr. 14 din 29 septembrie 2021, Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal a Ad
ÎCCJ 2023-05-09
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1125/2023
și de înființare a unor completuri specializate sau chiar obligativitatea inființării lor or, dacă s-ar păstra raționamentul, ar însemna ca hotărârea de colegiu a unui tribunal să determine efectiv și modalitatea de organizare a instanței s
Sursă