Decizia nr. 264/2025 — ÎCCJ, Secția penală — cerere de strămutare

Asupra cererii de strămutare de față, constată următoarele: Prin cererea formulată la data de 5 mai 2025, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - secția penală, la data de 16 mai 2025, sub nr. x/2025, petentul A., prin avocat B., a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Cluj, susținând că există suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor acestei instanțe este afectată datorită împrejurărilor cauzei (scurgerea de informații nepublice în spațiul public) și calității părților, dar și a pericolului real de tulburarea a ordinii publice.

În argumentare, apărarea a arătat, în esență, următoarele: A. este cercetat în dosarul penal nr. x/2022 aflat pe rolul Curții de Apel Cluj, secția penală pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, în dauna unui număr de 18 persoane vătămate, prejudiciul indicat de Ministerul Public ridicându-se la suma de aproximativ 600.000 RON. Dosarul se află în faza rejudecării apelului formulat de inculpat și de o persoană vătămată, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în casație formulat de A. împotriva deciziei penale nr. 1322/A din 18 septembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală, prin care a fost condamnat pentru săvârșirea, în perioada ianuarie 2021 - 18 iulie 2022, a unui număr de 18 infracțiuni de înșelăciune, comise sub forma concursului real de infracțiuni (ulterior schimbării încadrării juridice a faptei din înșelăciune în formă continuată).

Din informațiile care circulă în spațiul public, precum și din cuprinsul rechizitoriului nr. x al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca reiese faptul că ar mai exista multe alte persoane care au formulat plângeri penale împotriva petentului A., fiind deja constituite, pe rolul aceleiași unități de parchet sau a altora din țară, dosare penale. În cadrul dosarului penal sus-menționat, urmărirea penală a fost începută la data de 25 iulie 2022, iar, la data de 1 august 2022, petentul A. a dobândit calitate procesuală în cadrul acestuia. La aceeași dată, petentul a fost reținut, iar, ulterior, arestat preventiv, măsură preventivă prelungită și menținută, succesiv, până la data de 5 aprilie 2023, când a fost plasat sub control judiciar.

Anterior efectuării în continuare a urmăririi penale față de numitul A., deci anterior dobândirii de către acesta a unei calități procesuale în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, respectiv anterior reținerii și arestării preventive a petentului, toate evenimentele ce au fost ulterior cercetate în cadrul dosarului penal au fost intens, pe larg și în mod repetat preluate în mass-media locală, dar și națională, inclusiv pe posturi de televiziune, așa cum rezultă din articolele anexate cererii. Totodată, la data de 25 iulie 2022, un grup format din peste 20 de persoane s-a adunat la locuința petentului din Municipiul Cluj-Napoca, pentru a-i cere socoteală pentru faptele pe care acesta le-ar fi comis în dauna lor.

Acest comportament al persoanelor adunate în fața locuinței lui A. a produs o gravă tulburare a ordinii publice. Ulterior reținerii petentului, informațiile despre dosar, chiar și cu caracter personal, au apărut cu o și mai mare frecvență în mass-media, întregul dosar fiind în mod excesiv mediatizat, realizându-se o prezentare detaliată a faptelor ce-i sunt imputate acestuia. Practic, în presă au apărut detalii extrem de sensibile despre dosar după fiecare moment procesual: arestarea preventivă a petentului, prelungirea arestării preventive, trimiterea în judecată a acestuia, soluționarea cauzei în cameră preliminară, în fond, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar față de petent.

În plus, din cauza calității părților, doamna judecător C., care a format completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în cameră preliminară, în fond, s-a abținut, cererea acesteia fiind admisă prin încheierea nr. 444 pronunțată la data de 27 martie 2023 în dosarul penal nr. x/2022 Motivul intervenirii situației de incompatibilitate a fost relația personală pe care doamna judecător o avea cu una dintre persoanele vătămate. Ca urmare, dosarul a fost repartizat, pentru o scurtă perioadă de timp, completului format din domnul judecător D., pentru ca, ulterior, să fie preluat de completul format din doamna judecător E.. Prin sentința penală nr. 683 din 8 mai 2024 pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în dosarul nr. x/2022, A. a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare, cu executare în regim privativ de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată (21 acte materiale) prev. de art. 244 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplic.

art. 35 alin. (1) C. pen. Ulterior, prin decizia penală nr. 1322 din 18 septembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului, din infracțiunea de înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 244 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., în 18 infracțiuni de înșelăciune comise, sub forma concursului real de infracțiuni prev. de art. 38 alin. (1) C. pen., în perioada ianuarie 2021 - 18.07.2022, dispunându-se condamnarea petentului la pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare, compusă din pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care s-a adăugat sporul obligatoriu de 1/3 din totalul celorlalte pedepse (de 18 ani închisoare), respectiv 6 ani închisoare.

Prin decizia penală nr. 68/RC din 19 februarie 2025 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a admis recursul în casație formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1322/A din 18 septembrie 2024, s-a casat, în parte, decizia atacată, sub aspectul acțiunii penale și, pe cale de consecință, s-a dispus trimiterea cauzei la Curtea de Apel Cluj în vederea rejudecării apelurilor formulate de petent și partea civilă F. împotriva sentinței anterior menționate pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca. Conținutul tuturor acestor hotărâri a apărut în totalitate în cuprinsul articolelor de presă locală, cu indicarea exactă și în mod extensiv a argumentelor avute în vedere de instanțele de judecată la pronunțarea respectivelor soluții.

Or, prin mediatizarea excesivă a faptelor care îi sunt imputate, se încearcă denigrarea petentului A., cu consecința formării unei imagini defavorabile acestuia, ce poate influența imparțialitatea instanței învestite cu rejudecarea cauzei penale în apel. Lecturarea materialelor din presa locală și națională, apărute cu ritmicitate pe parcursul derulării procesului (urmărire penală, cameră preliminară, judecată în fond, judecată în apel - primul ciclu procesual, recurs în casație), conduce la concluzia că există o tendință generală din partea mass-media de a prezenta în mod trunchiat și defavorabil conduita inculpatului A., cu scopul general de influențare a opiniei publice și, implicit, a instanței de judecată.

Or, având în vedere că și noul complet de judecată învestit cu soluționarea dosarului în apel, după trimiterea cauzei spre rejudecare, are acces neîngrădit la informațiile apărute în mass - media locală și națională, există pericolul ca soluția ce urmează a fi adoptata în speță să fie influențată de aceste articole defăimătoare la adresa petentului. Deși libertatea de exprimare a presei reprezintă un principiu foarte important, totuși, datorită acestei campanii de denigrare și defăimare a petentului, instanța de judecată ar putea sa nu își păstreze independența și imparțialitatea în adoptarea unei soluții în spiritul legii.

Practic, numitul A. a fost supus oprobiului public prin intermediul articolelor publicate și a comentariilor la aceste articole, inclusiv pe rețelele de socializare unde ziarele au publicat articolele în cauză, fiind numit "G.", "H.". De aceea, este imposibil ca, în acest context și sub această presiune venită din partea comunității din care fac parte, magistrații de la Curtea de Apel Cluj să își păstreze obiectivitatea, cu atât mai mult cu cât informațiile au fost diseminate în spațiul public pentru o perioadă extrem de lungă, 2022-2025.

Acestor aspecte li se adaugă numărul mare de persoane vătămate atât din dosarul de strămutat, cât și din alte dosare aflate încă în faza de urmărire penală, care oricând ar putea organiza o adunare la domiciliul petentului, tulburând grav ordinea publică, așa cum au facut-o deja la data de 25 iulie 2022. Pentru argumentele prezentate, apărarea a concluzionat că, având în vedere circumstanțele cauzei și calitatea părților, judecarea dosarului nr. x/2022 la Curtea de Apel Cluj, secția penală nu se poate face cu respectarea principiului echității, existând o suspiciune întemeiată de parțialitate a judecătorilor acestei instanțe, pe de-o parte, dar și un pericol real de tulburare a ordinii publice, din cauza numărului mare de persoane vătămate, care oricând se pot aduna în grupuri la locațiile frecventate de petent, precum și raportat la impactul mediatic pe care acest dosar 1-a creat și îl poate crea în continuare în această comunitate, pe de altă parte.

În anexa cererii de strămutare au fost atașate următoarele 12 articole de presă: - "H." este rejudecat după condamnarea la 8 ani închisoare - clujust.ro, 27 martie 2025; - "H." a fost condamnat definitiv la 8 ani închisoare - clujust.ro, 27 septembrie 2024; - G. supranumit "H.", condamnat la 4 ani de închisoare cu executare pentru înșelăciune -, actualdecluj.ro, 10 mai 2024; - "G.", A., a fost condamnat definitiv la 8 ani de închisoare, cu executare, Curtea de Apel dublează pedeapsa - actualdecluj.ro, 20 septembrie 2024; - A., pus în libertate!

Este I. care a împrumutat un milion de euro de la oameni și e judecat pentru înșelăciune - știridecluj.ro, 6 aprilie 2023; - I. acuzat că a țepuit zeci de persoane cu un milion de euro, trimis în judecată - știridecluj.ro, 7 noiembrie 2022; - Cine este, de fapt, A. - "H." care a inselat zeci de persoane cu un milion de euro - bzt.ro, 9 noiembrie 2022; - A., G., a mai primit 30 de zile de arest preventive - turdanews.ro, 17 august 2022; - Încă 30 de zile pentru A., G. - refleqtmedia.ro,16 august 2022; - A., pus in libertate de judecatori - refleqtmedia.ro, 6 aprilie 2023; - Procesul lui A. poate să înceapă! Judecătorii au aprobat rechizitoriul x refleqtmedia.ro, 18 ianuarie 2023; - 18 persoane vătămate în dosarul de înșelăciune al lui A. - refleqtmedia.ro, 4 noiembrie 2022. La data de 30 mai 2025, Curtea de Apel Cluj a transmis dovezile de încunoștințare a părților prev. de art. 73 alin. (2) C. proc.

pen., precum și referatul de informații prevăzut de art. 72 alin. (6) C. proc. pen., în cuprinsul căruia a arătat că obiectul dosarului vizat de cererea de strămutare îl constituie rejudecarea apelurilor formulate de inculpatul A. și de partea civilă F. împotriva sentinței penale nr. 683 pronunțată la data de 8 mai 2024 de Judecătoria Cluj-Napoca, prin care cel dintâi a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare, cu executare în regim privativ de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată (21 acte materiale) prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Deopotrivă, a comunicat și un succint punct de vedere cu privire la cererea de strămutare, susținând că aceasta nu poate fi admisă întrucât nu s-a făcut dovada existenței unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori a pericolului de tulburare a ordinii publice. **** Analizând cererea formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 71 C. proc.

pen., Înalta Curte de Casație și Justiție "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice." Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepțional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor ce o compun.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersackvs Belgia, hotărârea din 1 octombrie 1982). Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey vs. Austria).

În aplicarea acestui test, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt vs Danemarca). În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea judecătorilor care compun instanța trebuie analizată din perspectiva împrejurărilor cauzei, a calității părților și a pericolului de tulburare a ordinii publice.

Examinând, în aceste coordonate de principiu, împrejurările invocate în speță drept temeiuri ale cererii de strămutare, respectiv existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor învestiți cu soluționarea dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Cluj este afectată ca urmare a împrejurărilor cauzei constând în mediatizarea excesivă a acesteia, mediatizare pe fondul căreia ar fi avut loc scurgeri de informații nepublice în spațiul public, a calității părților și a unui risc de tulburare a ordinii publice, Înalta Curte reține următoarele: Prioritar, constată că, în susținerea motivului vizând mediatizarea excesivă a cauzei decurgând din publicarea, în presa locală, dar și națională, a numeroase materiale prin care s-ar fi "scurs" informații nepublice în spațiul public, petentul A. a invocat cele 12 articole publicate în cotidienele on-line locale clujust.ro, actualdecluj.ro, știridecluj.ro, bzt.ro, turdanews.ro și refleqtmedia.ro (anterior enumerate), atașate cererii de strămutare.

Or, 11 dintre aceste articole au apărut în presă într-un interval de timp semnificativ anterior înregistrării cauzei, în al doilea ciclu procesual, pe rolul Curții de Apel Cluj (la data de 26 februarie 2025), în actuala procedură, respectiv, în perioada august 2022 - septembrie 2024, iar ultimul articol (al 12-lea) - "H." este rejudecat după condamnarea la 8 ani închisoare, care a apărut în cotidianul on-line clujust.ro la 27 martie 2025, cuprinde doar o succintă informare privind soluția de trimitere spre rejudecare în apel a cauzei petentului (dispusă de instanța supremă în recurs în casație) și a termenului stabilit de Curtea de Apel Cluj în acest sens, articolul concentrându-se, în mod preponderent, pe soluția dispusă în apelul exercitat de soția petentului împotriva dispoziției de instituire a sechestrului asigurător din cuprinsul hotărârii de condamnare (sentința penală nr. 683 din 8 mai 2024 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca) și a argumentelor care au stat la baza dispunerii acesteia.

De altfel, chiar făcând abstracție de data publicării articolelor de presă sus-menționate, se impune a se constata că apariția, în cotidiene locale sau regionale online (sau scriptice), a unor articole vizând dosarul a cărui strămutare se solicită, în cuprinsul cărora, pe fondul informărilor privind stadiul dosarului, obiectul acuzațiilor aduse petentului A., măsurile procesuale ori soluțiile dispuse față de acesta și argumentele care au stat la baza dispunerii lor, se fac anumite comentarii referitoare la persoana sa, atribuindu-i-se expresii ca "G." sau "H.", relevă, într-adevăr, un anumit grad de interes media pentru speță. Cu toate acestea, respectivele articole nu pun în evidență o acțiune mediatică concertată de natură a denigra persoana petentului și de a induce în acest fel o anumită presiune asupra magistraților învestiți cu judecarea cauzei acestuia aflată, în prezent, în rejudecare, în calea ordinară de atac a apelului.

Deopotrivă, aceste articole nu pun în evidență nici o așa-zisă campanie de "scurgere" în spațiul public a unor informații nepublice, faptul redării, în cuprinsul lor, a conținutului hotărârilor pronunțate în cauza petentului în diferite faze procesuale și proceduri neavând o astfel de valență. Or, în lipsa unor aspecte verificabile vizând așa-zisa afectare a obiectivității judecătorilor ca urmare a presupusei presiuni mediatice exercitate prin maniera de prezentare a petentului și a cauzei, în elementele sale esențiale, în presa locală, simpla invocare a unei suspiciuni în acest sens nu poate constitui temei pentru admiterea unei cereri de strămutare. Mediatizarea intensă a dosarului nu constituie, prin ea însăși, un motiv care să justifice strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad, imparțialitatea judecătorilor neputând fi afectată, în mod real, de dezbaterile publice evidențiate în articolele depuse de petent în susținerea prezentei cereri.

Magistrații care formează completul de judecată examinează justețea aspectelor sesizate prin prisma elementelor probatorii aflate la dosarul fiecărei cauze, evaluate individual, având obligația de a-și îndeplini atribuțiile în strictă conformitate cu legea aplicabilă speței și fără părtinire. În plus, în virtutea specificului funcției deținute, magistrații judecători au obligația de a-și îndeplini atribuțiile fără părtinire și cu respectarea dispozițiilor legale, indiferent de calitatea părților sau a altor persoane care participă la procedurile judiciare. Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea vizează atitudini sau comportamente care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de recuzare prevăzute de lege, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate a majorității judecătorilor, reflex al influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal.

Pentru a justifica însă admiterea cererii de strămutare, astfel de conduite trebuie să rezulte din date obiective verificabile, care să permită, în mod rezonabil, decelarea măsurii în care ele sunt rezultatul anumitor împrejurări ale cauzei. În acest sens, Înalta Curte reține că, supunând controlului de constituționalitate a posteriori dispozițiile art. 71 C. proc. pen., Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 438/2016 (publicată în M. Of., Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016) a statuat că în cazul strămutării unei cauze penale, suspiciunea rezonabilă presupune existența unor date sau informații referitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părților, de natură să convingă un observator obiectiv și imparțial că imparțialitatea judecătorilor este afectată.

Ca urmare, simpla părere sau supoziție, chiar dacă este susținută de bună-credință, nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă, aceasta din urmă trebuind să se bazeze pe fapte sau împrejurări verificabile, de natură a crea unui observator obiectiv suspiciunea că imparțialitatea judecătorilor unei instanțe este afectată. În consecință, în lipsa unor elemente factuale verificabile obiectiv, apte să demonstreze existența pretinsei presiuni mediatice la care ar fi supuși judecătorii Curții de Apel Cluj prin articolele de presă transmise la dosarul cauzei, invocate ca având caracter manipulativ și să susțină, deopotrivă, presupusele efecte negative ale acesteia în planul imparțialității magistraților învestiți cu soluționarea dosarului a cărui strămutare se solicită, susținerile petentului se plasează în sfera unor simple aserțiuni, fără susținere factuală.

În al doilea rând, Înalta Curte constată că, deși petentul A. a invocat, ca argument al cererii de strămutare, și o pretinsă lipsă de imparțialitate a judecătorilor Curții de Apel Cluj pentru motive vizând calitatea părților, nu a indicat o anumită calitate sau poziție deținută de vreuna dintre persoanele vătămate și nici eventuale circumstanțe concrete ale cauzei, apte să trezească reacții de natură a influența obiectivitatea instanței de judecată. Practic, în dezvoltarea acestui motiv, petentul s-a limitat la a evoca relațiile personale dintre anumite persoane vătămate și judecătorii învestiți în cauză, pe parcursul procesului, în diferite faze procesuale, susținând că acestea au fost invocate ca incidente procedurale și valorificate ca atare în cursul procedurilor.

În acest sens, a invocat situația judecătorului de cameră preliminară inițial învestit în cauză, care a fost înlocuit în urma constatării stării de incompatibilitate în care se află raportat la relațiile avute cu una dintre persoanele vătămate. Or, astfel de aspecte, în mod evident, nu pot susține temerea părții cu privire la eventuala știrbire a imparțialității tuturor judecătorilor instanței ca urmare a calității părților. În fine, petentul a susținut că, dat fiind numărul mare al persoanelor vătămate (și al altor dosare penale similare aflate în faza anchetei), este oricând posibil ca acestea să organizeze o adunare la domiciliul său (așa cum au făcut-o și la 25 iulie 2022), tulburând grav ordinea publică.

Altfel spus, în susținerea cazului de strămutare referitor la pericolul de tulburare a ordinii publice, petentul a invocat o prezumtivă conduită a persoanelor vătămate, susținând că acestea s-ar putea aduna oricând la domiciliul său, împrejurare care ar pune o anumită presiune asupra judecătorilor cauzei, afectându-le imparțialitatea. Numărul mare al victimelor în zona în care se află instanța, respectiv numărul mare de infracțiuni sau gravitatea acestora, eventual cu consecințe în mediul economic zonal sau cu rezonanță negativă deosebită în colectivitate, poate genera, într-adevăr, pericolul de tulburare a ordinii publice, însă numai în măsura în care sunt însoțite și de alte elemente factuale verificabile care provoacă temerea unor acțiuni agresive de natură a influența independența și imparțialitatea judecătorilor de la instanța sesizată.

Împrejurarea că, la data începerii urmăririi penale în cauză, 25 iulie 2022, un grup format din peste 20 de persoane s-ar fi adunat la locuința petentului din Municipiul Cluj-Napoca, pentru a-i cere socoteală pentru faptele pe care le-ar fi comis, nu justifică, prin ea însăși, temerea că în viitor s-ar putea repeta un astfel de eveniment, în condiții care să aibă potențial pertubator pentru ordinea publică. De aceea, o atare temere subiectivă nu poate constitui temei pentru admiterea cererii de strămutare, decât în prezența unor elemente obiective, actuale și verificabile, elemente care nu au fost evidențiate în speță. Pentru considerentele prezentate, în contextul informațiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc.

pen. și în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmațiile petentului A., simpla susținere că instanța Curții de Apel Cluj nu ar putea da dovadă de obiectivitate și imparțialitate în judecarea cauzei sale nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare. Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Cluj. Având în vedere soluția pronunțată în cauză, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE: Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Cluj. Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 iunie 2025.