ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 192/2025

Ședința publică din data de 24 aprilie 2025

Asupra cererii de strămutare de față, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 4 aprilie 2025, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 9 aprilie 2025, sub nr. x/2025, petentul A., prin avocat B., a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel Brașov, susținând că există suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor acestei instanțe este afectată datorită împrejurărilor cauzei (în principal), calității părților (în subsidiar) și a pericolului de tulburarea a ordinii publice (tertio).

În argumentare, apărarea a arătat, în esență, că, prin rechizitoriul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov au fost trimiși în judecată mai mulți inculpați (inclusiv petentul A.) pentru presupusa săvârșire a infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. și instigare improprie la fals intelectual, prev. de art. 52 alin. (2) C. pen., cu referire la art. 47 C. pen. rap. la art. 321 C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., unii dintre aceștia și pentru alte infracțiuni, precum complicitate la fals în declarații în formă continuată (inculpatul C.), trafic de influență (inculpatul D.) și fals în declarații în formă continuată (inculpatul E.).

A mai arătat că rechizitoriul anterior menționat se află în strânsă legătură cu dosarul penal nr. x/2019 al aceleiași unități de parchet, în cadrul căruia sunt cercetați o serie de inculpați pretinși beneficiari ai grupului organizat trimis în judecată prin acesta.

Din cele două dosare s-au disjuns mai multe cauze, în raport de procedura aleasă de părți (acorduri de recunoaștere a vinovăției) sau de circumstanțele concrete care priveau părțile (plângeri contra soluțiilor, desființare de înscrisuri, contestare de măsuri asigurătorii, preventive sau contestare a hotărârilor de camera preliminară), care au ajuns să fie soluționate de Curtea de Apel Brașov.

Practic, dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov a fost soluționat de același judecător de cameră preliminară care a soluționat și dosarul nr. x/2023 (având la bază rechizitoriul emis în dosarul penal nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov). În plus, dosarul penal nr. x/2022 a fost conexat la dosarul nr. x/2023, datorită faptului că ambele tribunale învestite cu soluționarea acestora se află în circumscripția Curții de Apel Brașov, judecătorii de la această ultimă instanță soluționând toate cererile din cele două dosare, în calea de atac a contestației, apel etc., sau în procedura de desființare de înscrisuri, ambele strâns legate de fondul cauzei. În concret, dosarele nr. x/2022 și nr. y/2023 reprezintă parte din dosarul de bază, în care se discută despre "grupul infracțional" având ca membrii pe petentul A. și ceilalți coinculpați.

De asemenea, pe rolul Curții de Apel Brașov se află și dosarul penal nr. x/2023, care are ca obiect "desființare înscrisuri", obiectul cauzei fiind strâns legat de cel al dosarelor nr. x/2022 și nr. y/2023, iar părțile având legătură cu dosarele menționate. Cu toate că procedura de desființare de înscrisuri nu presupune soluționarea fondului cauzei, în realitate, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 166/2015, pentru asigurarea dreptului la apărare prevăzut de art. 24 din Constituție este permisă folosirea oricărui mijloc de probă, dar și dreptul de a solicita administrarea de probe și a invoca excepții procedurale de natură a susține poziția părții. Astfel, inclusiv în acest dosar s-au anexat dosarele mai sus menționate și s-a admis probatoriul solicitat, judecătorii învestiți cu soluționarea cauzei intrând în contact direct cu conținutul dosarelor componente și formându-și astfel propria opinie asupra acestora.

Or, în condițiile în care actele efectuate în aceste dosare sunt strâns legate de dosarul penal nr. x/2023, se impune a analiza dacă în cadrul Curții de Apel Brașov mai există un judecător obiectiv care să poată solutiona cauza obiect al cererii de strămutare cu respectarea imparțialității și nepărtinirea necesară asigurării dreptului petentului la un proces echitabil.

Practic, în cauză nu este vorba doar de o simpla părere sau supoziție a petentului, ci despre o suspiciune rezonabilă, bazată pe fapte sau împrejurări care permit conturarea unui anumit grad de probabilitate cuantificabil că imparțialitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Brașov cu privire la inculpații din dosarul penal nr. x/2023 este știrbită.

În concret, din însuși modul în care a decurs procedura judiciară până în prezent rezultă că judecătorii de la Curtea de Apel Brașov sunt lipsiți de imparțialitate, o dovadă concretă în acest sens fiind chiar respingerea cererii de strămutare a cauzei de la instanța de fond (Tribunalul Brașov).

În raport cu argumentele prezentate, apărarea a concluzionat că se impune strămutarea cauzei din cauza presiunii mediatice, influenței locale și calității părților, sens în care a arătat că speța dedusă judecății a fost subiectul unor articole de presă, cauza fiind intens mediatizată în județul Brașov, în acest fel fiind impusă o anumită percepție asupra vinovăției petentului A. și a celorlalți coinculpați din dosar. Or, o astfel de expunere poate influența obiectivitatea actului de justiție întrucât crează o presiune asupra instanței.

Mai mult decât atât, elementele arătate mai sus cu privire la soluționarea dosarelor conexe, precum și mențiunile privind calitatea anterioară a petentului - polițist examinator în cadrul Serviciului Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatricularea Vehiculelor, constituie un motiv suplimentar pentru admiterea cererii de strămutare.

Practic, în cadrul procesului s-au conturat suspiciuni rezonabile privind imparțialitatea instanței, având în vedere faptul că judecătorii de la Curtea de Apel Brașov au luat contact, direct sau indirect (prin intermediul dosarelor desprinse din acesta) cu dosarul cauzei. În plus, în faza de urmărire penală, petentul a fost asistat de un avocat din cadrul Baroului Brașov, care anterior a fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov. Or, relațiile de colegialitate dintre acesta și procurorii și judecătorii de la Curtea de Apel Brașov pot influența actul de justiție în cauză, afectând imparțialitatea instanței.

Pentru argumentele prezentate, apărarea a solicitat admiterea cererii și strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Brașov la altă instanță de același grad.

În cuprinsul cererii, apărarea petentului a solicitat și suspendarea judecării cauzei până la soluționarea cererii de strămutare, solicitare asupra căreia a revenit în fața Înaltei Curți, la termenul din 24 aprilie 2025, când apărătorul ales al petentului a învederat în mod expres că înțelege să renunțe la susținerea acesteia.

În anexa cererii de strămutare au fost atașate următoarele înscrisuri: registrul de evidență al dosarelor aflate pe rolul instanțelor din raza teritorială a Curții de Apel Brașov care au ca dosar component dosarele nr. x/2019 sau nr. 145/P/2019; fișa Ecris a dosarelor nr. x/2023, nr. y/2025, nr. z/2023/a1, nr. 5550/62/2023/a5, nr. 5550/62/2023 nr. 2908/62/2023, nr. 548/64/2023, nr. 2908/62/2023/a1, nr. 2908/62/2023/a7, nr. 2908/62/2023/a6, nr. 2908/62/2023/a5, nr. 2827/62/2022 și nr. 125/64/2025 ale Curții de Apel Brașov; încheierile din 17 octombrie 2024, 28 noiembrie 2024 și 12 decembrie 2024, pronunțate îndosarul nr. x/2023 al Curții de Apel Brașov; extras din rechizitoriul emis la data de 18 mai 2023 în dosarul nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov; Deciziile nr. 438/2016 și nr. 599/2022 ale Curții Constituționale; articolele de presă:

- Fraudă la permise: 5000 de euro pentru a li se șopti răspunsurile la proba teoretică - 16 iunie 2022, F.;

- Cum se frauda examenul de permis auto la Brașov: un candidat fals șoptea răspunsurile pentru cel puțin 2500 de euro de om - 16 iunie 2022, G.;

- Rețeaua de fraudare a examenelor auto, destructurată în Brașov. Ce sume de bani pretindeau instructorii - 21 decembrie 2023, H.;

- Opt persoane din Brașov, trimise în judecată într-un dosar privind obținerea ilegală a permiselor de conducere - 21 decembrie 2023, știrile PRO TV;

La data de 22 aprilie 2025, Curtea de Apel Brașov a transmis dovezile de încunoștințare a părților prev. de art. 73 alin. (2), precum și referatul de informații prevăzut de art. 72 alin. (6) din C. proc. pen., în cuprinsul căruia a arătat obiectul dosarului vizat de cererea de strămutare - apelul declarat, printre alții (inculpații I., J., C., K., L., D. și E.), de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 49 din 11 martie 2025 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr. x/2023, prin care a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și participație improprie la fals intelectual, sub forma instigării în formă continuată și termenele fixate în cauză.

Deopotrivă, a comunicat și un succint punct de vedere cu privire la cererea de strămutare, susținând că nu sunt întrunite condițiile care să conducă la concluzia că la nivelul Curții de Apel Brașov au fost create împrejurări nefavorabile înfăptuirii actului de justiție, că imparțialitatea judecătorilor are caracter obiectiv și că aceasta ar putea fi afectată de calitatea sau împrejurările cauzei.

****

Analizând cererea formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepțional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor ce o compun.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersackvs Belgia, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey vs. Austria). În aplicarea acestui test, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt vs Danemarca).

În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea judecătorilor care compun instanța trebuie analizată din perspectiva împrejurărilor cauzei, a calității părților și a pericolului de tulburare a ordinii publice.

Examinând, în aceste coordonate de principiu, împrejurările invocate în speță drept temeiuri ale cererii de strămutare - existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel Brașov este afectată ca urmare a împrejurărilor cauzei constând în presupunerea că majoritatea judecătorilor instanței și-au format deja o opinie asupra soluției ce se impune a fi pronunțată în cauză, ca urmare a participării lor la judecarea unor dosare disjunse din cauza de față, în care sunt cercetate fapte aflate în strânsă legătură cu cele ce fac obiectul cauzei, în diferite căi de atac (contestație, apel) și proceduri (contestarea măsurilor preventive și asigurătorii, desființare de înscrisuri, contestarea soluției judecătorului de cameră preliminară, strămutare) și mediatizarea intensă a dosarului, respectiv a calității petentului, Înalta Curte reține următoarele:

Prioritar, notează că mediatizarea excesivă a cauzei este argumentată de petentul A. pe aspectul publicării, în cotidiene on-line naționale (știrileprotv.ro, F..ro, digi24.ro, b1TV.ro), a unui număr de 4 articole cu privire la împrejurările cauzei ce face obiectul strămutării.

Publicarea, în cotidiene de interes național, în stadiile procesuale anterioare ale dosarului de strămutat, respectiv în faza anchetei și în perioada imediat următoare trimiterii în judecată a persoanelor cercetate, a unor articole de presă prin care se relevă informații succinte privind obiectul acuzațiilor ce fac obiectul cauzei și calitatea deținută de anumiți participanți, fără indicarea numelui vreunuia dintre aceștia, relevă, într-adevăr, un anumit grad de interes media pentru speță, însă, în mod evident, nu pun în evidență o acțiune mediatică concertată împotriva petentului, de natură a crea presiune asupra magistraților învestiți cu judecarea cauzei acestuia aflată, în prezent, în calea ordinară de atac a apelului.

De altfel, articolele invocate nici nu aduc în discuție, în mod real, aspecte în raport de care să se poată aprecia asupra unei eventuale lipse de imparțialitate a magistraților Curții de Apel Brașov, instanță învestită cu soluționarea cauzei în apel, întrucât, pe de o parte, ele au apărut în presă într-un interval de timp semnificativ anterior învestirii instanței sus-menționate în calea ordinară de atac (26 martie 2025), respectiv, în perioada iunie 2022 - decembrie 2023. Pe de altă parte, așa cum s-a arătat anterior, conțin doar informații sumare privind obiectul acuzațiilor aduse persoanelor cercetate în cauză.

Distinct de mediatizarea intensă a cauzei, petentul A. a invocat și faptul că, în condițiile în care din cauza inițială s-au disjuns/creat mai multe dosare în raport de procedura aleasă de părți (acorduri de recunoaștere a vinovăției) și circumstanțe concrete distincte proprii fiecăreia dintre ale (plângeri contra soluțiilor, desființare de înscrisuri, contestarea măsurilor asigurătorii, contestarea măsurilor preventive sau a hotărârilor de cameră preliminară, cereri de strămutare a cauzelor), dat fiind numărul mare al judecătorilor Curții de Apel Brașov implicați în soluționarea acestora (împrejurare care a iscat numeroase incidente procedurale - declarații de abținere), atât în fazele procesuale anterioare ale cauzei de față, cât și în actuala fază, care, astfel, au luat act de întregul dosar, formându-și o opinie cu privire la acesta, asupra întregii instanțe planează o suspiciune rezonabilă de parțialitate în ceea ce îl privește.

Afirmațiile petentului nu sunt, însă, susținute de un minim de elemente obiective, verificabile, care să genereze suspiciuni temeinice asupra imparțialității instanței și să justifice o eventuală strămutare a cauzei la o altă instanță.

Motivele temeinice care justifică strămutarea sunt altele decât cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calități ale părților care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de recuzare, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, reflex al influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal.

Pentru a justifica admiterea cererii de strămutare, astfel de conduite trebuie însă să rezulte din date obiective verificabile, care să permită, în mod rezonabil, decelarea măsurii în care ele sunt rezultatul anumitor împrejurări ale cauzei.

Supunând controlului de constituționalitate a posteriori dispozițiile art. 71 C. proc. pen., Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 438/2016 (publicată în M. Of., Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016) a statuat că în cazul strămutării unei cauze penale, suspiciunea rezonabilă presupune existența unor date sau informații referitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părților, de natură să convingă un F. obiectiv și imparțial că imparțialitatea judecătorilor este afectată.

Ca urmare, simpla părere sau supoziție că anumite împrejurări preexistente sau contemporane pot determina o judecată părtinitoare a cauzei în apel, chiar dacă este susținută de bună-credință, nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă justificată obiectiv, aceasta din urmă trebuind să se bazeze pe fapte sau împrejurări verificabile, de natură a crea unui F. neutru suspiciunea că imparțialitatea judecătorilor unei instanțe este afectată.

Or, relațiile de colegialitate dintre judecătorii învestiți cu soluționarea cauzelor conexe invocate de petent și ceilalți magistrați ai instanței, inclusiv cei învestiți cu soluționarea cauzei obiect al cererii de strămutare, inerente în contextul modului de organizare actuală a instanțelor judecătorești, nu generează, în mod automat, o suspiciune colectivă de parțialitate a întregii instanțe, fiind necesar a se corobora cu alte informații obiective, de natură a da naștere unor îndoieli rezonabile asupra imparțialității judecătorilor instanței pe rolul căreia se află cauza, informații care nu s-au decelat în speță.

În plus, în mod evident, hotărârile judecătorești preexistente, pronunțate în alte dosare aflate în strânsă legătură cu dosarul obiect al cererii de strămutare, nu pot constitui per se temei al vreunei suspiciuni cu privire la obiectivitatea tuturor judecătorilor Curții de Apel Brașov, ci eventual, în cazurile strict prevăzute de lege, pot justifica doar incidența unor situații de incompatibilitate. Aceasta deoarece, în condițiile în care disjungerea, căile de atac ordinare sau procedurile parcurse în temeiul dispozițiilor referitoare la separarea funcțiilor judiciare sunt reglementate în mod expres de lege, exercitarea de către judecătorii curții de apel a prerogativelor ce le revin în cadrul acestor proceduri nu poate da naștere, în sine, unei suspiciuni de parțialitate a întregii instanțe.

De altfel, susținerile petentului vizând "însuși modul în care a decurs (în speță) procedura judiciară până în prezent" nici nu au vreun suport în realitatea obiectivă, câtă vreme cererea de strămutare a fost formulată anterior primului termen de judecată stabilit în cauză - 17 aprilie 2025 (ca urmare a preschimbării termenului inițial fixat pentru data de 15 mai 2025)

În fine, Înalta Curte constată că nu există date obiective care să releve că imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Brașov ar putea fi afectată urmare a calității anterioare a petentului - polițist examinator în cadrul Serviciului Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatricularea Vehiculelor, o astfel de împrejurare, ca și calitatea apărătorului petentului din faza de urmărire penală - de fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, nefiind apte a susține eo ipso temerea că asupra obiectivității judecătorilor Curții de Apel Brașov planează o suspiciune rezonabilă.

În virtutea specificului funcției deținute, magistrații judecători au obligația de a-și îndeplini atribuțiile fără părtinire și cu respectarea dispozițiilor legale, indiferent de calitatea părților sau a altor persoane care participă la procedurile judiciare.

În mod special, în cauzele penale, implicarea unor părți care dețineau ori dețin funcții cu un anumit regim este destul de frecventă, tocmai în considerarea particularităților subiectului activ al unora dintre infracțiunile ce pot face obiectul judecății, astfel încât nu se poate prezuma că simpla calitate a unei persoane participante la procedură ar fi suficientă pentru a da naștere unor prejudecăți în rândul magistraților.

De aceea, în lipsa unui minimum de date obiective care să susțină o atare temere cu privire la obiectivitatea judecătorilor instanței și să legitimeze eventuala strămutare a cauzei, simpla invocare a unui element, în mod evident, extraneu conduitei acestora, precum calitatea anterioară a unei părți sau reprezentant al acesteia, nu poate constitui un indiciu care să susțină o suspiciune rezonabilă cu privire la imparțialitatea lor.

Or, în speță, petentul A. a invocat temerea că la Curtea de Apel Brașov nu va putea beneficia de o judecată imparțială, întrucât este posibil ca specificul activităților profesionale pe care le-a desfășurat anterior pretinsei săvârșiri a faptelor ce fac obiectul cercetărilor sau calitatea de fost magistrat a avocatului care i-a acordat asistență juridică în cursul anchetei să determine o atitudine ostilă lui în rândul magistraților brașoveni.

Altfel spus, petentul indică ca argument al suspiciunii sale eventualitatea existenței unei anumite atitudini a magistraților brașoveni, raportat la funcția de polițist pe care a deținut-o în trecut și calitatea anterioară a unuia dintre apărătorii săi, iar nu elemente obiective, verificabile, care să susțină în mod rezonabil o astfel de temere.

Pentru considerentele prezentate, în contextul informațiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen. și în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmațiile petentului A., simpla susținere că instanța de apel nu ar putea da dovadă de obiectivitate și imparțialitate în judecarea cauzei sale nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel Brașov.

Având în vedere soluția pronunțată în cauză, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel Brașov.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 aprilie 2025.