ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 289/2025

Ședința publică din data de 19 iunie 2025

Asupra cererii de strămutare de față, constată următoarele:

Prin cererea înaintată la data de 05 iunie 2025 Înaltei Curți de Casație și Justiție, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel Brașov, secția Penală, susținând că există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

În argumentare, prioritar a făcut scurte considerații teoretice cu privire la instituția strămutării, solicitând aplicarea acestui remediu la prezenta cauză.

În continuare, a învederat că persoana vătămată B. este un dezvoltator imobiliar recunoscut în Brașov, cu relații în sfera autorităților locale și judiciare, iar petentul s-a asociat cu acesta în vederea ridicării unui ansamblu rezidențial într-o zona ultracentrală a orașului. A mai arătat că unul dintre proiectele imobiliare realizate de petent a atras atenția presei, care a alterat percepția comunității locale prin lansarea în spațiul public a unei serii de acuzații grave de natură penală. Având în vedere specificul comunității și dimensiunile orașului, a arătat că există o probabilitate reală ca judecătorii să aibă în mod direct sau indirect cunoștințe personale, profesionale sau chiar familiale cu persoanele implicate, ceea ce poate afecta percepția de imparțialitate.

Cu referire la împrejurările cauzei, petentul A. a susținut că, între acesta și pretinsa persoană vătămată B. există o serie de cauze, atât de natură penală, cât și de natură civilă, context faptic în care, Înalta Curte, într-o cauză similară a dispus strămutarea la alte instanțe, astfel încât se impune necesitatea asigurării chiar și a apartenței de imparțialitate.

A arătat că pe rolul instanțelor din Brașov sunt înregistrate paisprezece cauze civile și zece cauze penale în care are diverse calități procesuale, trei dintre acestea aflându-se pe rolul Curții de Apel Brașov, astfel că în opinia petentului, se poate produce o bănuială serioasă privind imparțialitatea instanțelor de judecată brașovene, împrejurarea ce impune admiterea cererii și strămutarea judecării cauzei nr. x/2023 a Curții de Apel Brașov.

Cererea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 05 iunie 2025, fiind înregistrată pe rolul secției Penale sub nr. x/2025, cu termen la data de 19 iunie 2025.

Înalta Curte, în conformitate cu art. 72 alin. (6) din C. proc. pen., a solicitat informații de la Curtea de Apel Brașov la care se află cauza a cărei strămutare se cere.

Prin informațiile transmise conform art. 73 alin. (3) din C. proc. pen., Curtea de Apel Brașov a arătat că, împotriva sentinței penale nr. 771 din data de 03 aprilie 2025 pronunțată de Judecătoria Brașov au declarat apel inculpații A., C. și partea civilă B., calea de atac fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția Penală la data de 22 mai 2025 și repartizată completului de judecată Aj8-2023 cu prim termen de judecată la data de 23 iunie 2025.

În continuare, curtea a apreciat că nu este conturată vreo suspiciune cu privire la membrii completului de judecată Aj8-2023 și nici în ceea ce privește pe ceilalți judecători ai secției penale sau ai instanței. Faptul că persoana vătămată B. împreună cu petentul au desfășurat împreună o serie de afaceri, sunt persoane cunoscute public în Brașov, nu constituie dovezi ale afectării imparțialității judecătorilor cauzei și un motiv de strămutare al cauzei.

Analizând cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel Brașov, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Astfel, strămutarea este măsura dispusă pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanța de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanță egală în grad, în situația în care nu există garanții de imparțialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privința niciunuia dintre judecătorii instanței sesizate.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată, atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui text, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea sunt altele decât cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calități ale părților care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existența unei lipse de nepărtinire, reflex al influenței exercitată de climatul în care se desfășoară procesul penal.

În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea judecătorilor care compun instanța trebuie analizată din perspectiva împrejurărilor cauzei, a calității părților și a pericolului de tulburare a ordinii publice.

Verificând, în acest context, actele și lucrările dosarului, se constată că aspectele menționate în cuprinsul cererii formulate nu sunt de natură să demonstreze că imparțialitatea judecătorilor de la instanța pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2023 ar fi afectată datorită calității părților, nefiind invocate și nici identificate date ori informații apte să pună sub semnul îndoielii asigurarea de către toți magistrații Curții de Apel Brașov a dreptului petentului de a i se analiza solicitările de o instanță independentă și imparțială.

Notorietatea părții civile B., de dezvoltator imobiliar proeminent și recunoscut în județul Brașov, cu relații extinse în sfera autorităților locale și judiciare, invocată în cuprinsul cererii de strămutare, nu este de natură a naște suspiciuni cu privire la imparțialitatea judecătorilor acestei instanțe în lipsa oricărui indiciu privind existența unor relații de amiciție sau prietenie.

De altfel, chiar și o eventuală astfel de relație nu este aptă să afecteze nici la nivel de aparență imparțialitatea întregului corp al magistraților din cadrul Curții de Apel Brașov, în condițiile în care, în virtutea specificului funcției deținute, magistrații au obligația de a-și îndeplini atribuțiile fără părtinire și cu respectarea dispozițiilor legale, indiferent de calitatea părților și împrejurările cauzei.

Astfel, imparțialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv. (Cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko v. Ucraina).

Simplul fapt că partea civilă B. ar fi un dezvoltator imobiliar de succes nu este suficient pentru a trezi îndoieli cu privire la imparțialitatea magistraților, cauzele penale de competența curților de apel, presupunând în mod frecvent astfel de situații.

Înalta Curte constată că nici pretinsa mediatizare a cauzei ce face obiectul cauzei nu pune în mod real în discuție imparțialitatea magistraților Curții de Apel Brașov, în condițiile în care articolele din presa on-line invocate în cuprinsul cererii de strămutare nu fac referire nici la persoana petentului, nici la persoana părții civile B., ci la proiectul imobiliar D. dezvoltat de numitul A., respectiv la proiectul imobiliar dezvoltat de E., administrator al S.C. F. S.R.L., împreună cu soția sa și G..

Astfel, nici acest argument nu este apt a susține eo ipso temerea că judecătorii Curții de Apel Brașov nu pot da dovadă de imparțialitate, atât din punct de vedere subiectiv, cât și obiectiv, în soluționarea cauzei de față.

Or, în lipsa unor aspecte verificabile vizând așa-zisa afectare a obiectivității judecătorilor, ca urmare a presupusei presiuni mediatice exercitate asupra acestora prin maniera de prezentare a cauzei înregistrate pe rolul Curții de Apel Brașov, secția Penală sub nr. x/2023 în articolele publicate pe www.cotidianudebrașov.design.blog, www.x.ro, respectiv www.radioromanul.es, simpla invocare a unei suspiciuni în acest sens nu poate constitui temei pentru admiterea unei cereri de strămutare a cauzei de față.

În ceea ce privește motivul de strămutare referitor la numărul mare de litigii civile și penale existente între petentul și persoana vătămată, Înalta Curte apreciază că, în lipsa unor elemente de fapt verificabile, soluțiile pronunțate de unii dintre judecătorii aceleiași instanțe, în alte litigii civile sau penale, nu constituie un indiciu al lipsei de imparțialitate a tuturor judecătorilor instanței. Judecătorii sunt magistrați profesioniști și examinează justețea aspectelor sesizate prin prisma elementelor probatorii aflate la dosarul cauzei, evaluate individual, având obligația de a-și îndeplini atribuțiile în strictă conformitate cu legea aplicabilă speței și fără părtinire.

Modalitatea de soluționarea a altor litigii aflate pe rolul instanțelor brașovene nu poate fi evaluată în procedura prevăzută de art. 73 din C. proc. pen., prin prisma criteriilor de imparțialitate și obiectivitate prevăzute de lege.

În prezenta procedură, Înalta Curte poate analiza doar baza aparentă a suspiciunilor exprimate de petent cu privire la imparțialitatea judecătorilor instanței pe rolul căreia se află cauza, fără a fi abilitată să cenzureze, explicit sau implicit, legalitatea sau temeinicia soluțiilor dispuse de judecătorii aceleiași instanțe în diferite cauze finalizate în anterioritate.

Prin urmare, în contextul informațiilor transmise conform art. 72 alin. (6) din C. proc. pen. și în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmațiile petenților, simpla susținere că instanța anterior menționată nu ar putea da dovadă de obiectivitate și imparțialitate, aspecte care s-ar putea circumscrie unor elemente de natură să afecteze calitatea actului de justiție, nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel Brașov, secția Penală.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., petentul va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel Brașov, secția Penală.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 iunie 2025.