ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 256/2025

Ședința publică din data de 04 iunie 2025

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bacău, la data de 19 mai 2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel Bacău în care are calitatea de apelant-inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de distrugere și ultraj.

În argumentare, petentul a susținut, în esență, că există o bănuială legitimă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată, având în vedere împrejurările cauzei si calitățile părților.

Ulterior prezentării parcursului dosarului în faza de judecată în primă instanță, respectiv în procedura de cameră preliminară și a incidentelor intervenite pe parcursul acestor faze procesuale (astfel cum sunt prezentate pe larg în cuprinsul cererii scrise), petentul a solicitat ca instanța supremă să aibă în vedere inclusiv modul de soluționare de către Curtea de Apel Bacău a cererii de strămutare a dosarului nr. x/2023 al Judecătoriei Buhuși, apreciind că analiza acestuia ar justifica cu atât mai mult admiterea prezentei cereri de strămutare.

Deopotrivă, petentul a făcut trimitere și la modul de soluționare de către Curtea de Apel Bacău a unei noi cereri de strămutare a dosarului nr. x/2023, aflat în faza de judecată în primă instanță, susținând că instanța nu a mai procedat la analiza noilor motive invocate, ci a respins ca inadmisibilă cererea.

În expunerea motivelor care stau la baza prezentei cereri de strămutare, petentul a învederat că a deținut calitatea de consilier juridic în cadrul D.G.A.S.P.C. Bacău pentru o perioadă de peste 10 ani (reprezentând interesele instituției în zeci/sute de dosare în fața instanțelor de judecată), ocupând în același timp și postul de lider al unui sindicat din cadrul D.G.A.S.P.C. Bacău care însuma aproximativ 200 de membri (aspect reținut chiar în actul de sesizarea al instanței, calitate în care acuzarea susține faptul că acesta ar fi acționat, atribuindu-și în mod nelegal inclusiv faptele de distrugere, în cuprinsul rechizitoriului, la pag. 4, procurorul prezentând împrejurările care în văzul acuzării ar fi generat acțiunile atribuite inculpaților).

Totodată, a susținut că persoana petentului a fost intens mediatizată ca urmare a acestui dosar, presa insistând pe calitatea acestuia de lider de sindicat și publicând diverse articole atât despre acesta, cât și despre persoanele vătămate B., directorul D.G.A.S.P.C. Bacău, respectiv C., președintele Consiliului Județean Bacău.

Petentul a susținut că, ulterior acestui moment, viața acestuia, respectiv a familiei sale au rămas în atenția publică, fiind atent cercetată și documentată în presa locală, dar nu numai, respectiv și în mediul on-line.

În acest context, a făcut trimitere la articolul de presă apărut pe site-ul ziardebacau.ro:"EXCLUSIV! AEP a pus șef de secție de votare un inculpat aflat sub control judiciar, acuzat că a incendiat 10 mașini ale DGASPC și l-ar fi amenințat cu moartea chiar pe C.".

În egală măsură, a susținut că, astfel cum rezultă și din acuzația formulată în dosarul a cărui strămutare o solicită, împrejurările comiterii faptelor aveau o strânsă legătură cu măsurile dispuse de cele două persoane vătămate în calitatea acestora de președinte al Consiliului Județean Bacău, respectiv director al D.G.A.S.P.C. Bacău (restrângerea numărului de centre și a funcțiilor aferente, eliminarea unor suprapuneri în atribuții și creșterea puterii decizionale în cadrul D.G.A.S.P.C. Central, desființarea unor funcții, cât și modificări în ceea ce privește anumite comisii, servicii restrânse), măsuri care au afectat sute de persoane.

În continuare, a solicitat să se rețină faptul că în prezenta cauză există o temere serioasă și legitimă cu privire la parțialitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Bacău, ținând cont de împrejurările cauzei și de calitatea părților din dosar.

În opinia petentului, faptul că în raport de această cauză s-a creat o astfel de percepție este surprins cel mai bine la nivelul articolelor de presă ce expun în mod repetat date din cauza pendinte, presa insistând în a prezenta încontinuu și în mod repetat orice date apărute pe parcursul soluționării cauzei.

Totodată, s-a susținut că, la acest climat nefavorabil din spațiu on-line (articolele de presă fiind difuzate nu doar în presa locală, ci și în mediu on-line) se adaugă și specificul cauzei, de natură să creeze tulburare în comunitatea locală (sens în care a făcut trimitere la articolul de presă sus-menționat), plecând tocmai de la situația premisă prezentată în chiar cuprinsul actului de sesizare al instanței.

Pe de altă parte, s-a susținut că nu poate fi trecută cu vederea calitatea părților vătămate C. - președinte al Consiliului Județean Bacău, respectiv B. - director al D.G.A.S.P.C. Bacău, toate coroborate cu elementele/împrejurările mai sus prezentate în care a avut loc judecata la prima instanță.

De altfel, petentul a susținut că aceste calități ale părților din prezenta cauză, reprezintă în sine "împrejurări" deosebite de natură a fundamenta prezenta cerere de strămutare, acestea urmând a fi analizate împreună cu celelalte aspecte deja sesizate privind împrejurările concrete ale cauzei.

În opinia petentului, calitatea celor trei intimați C., B. și D.G.A.S.P.C. Bacău, sunt în măsură să creeze o puternică bănuială asupra modului în care se vor desfășura procedurile în cadrul Curții de Apel Bacău și astfel o lipsă totală de încredere în corectitudinea actului de justiție, impunându-se, cu atât mai mult în condițiile și împrejurările mai sus prezentate privind judecarea cauzei la prima instanță, în scopul asigurării principiului aparenței de imparțialitate, raportat la art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, admiterea prezentei cereri și strămutarea judecății prezentei cauze.

În plus, petentul a susținut că temerea acestuia vizând imparțialitatea instanței este determinată, în special, de faptul că imediat după momentul pronunțării sentinței penale apelate, au apărut noi articole de presă, ceea ce confirmă că, în mod permanent, persoana și situația acestuia au fost urmărite.

Faptul că articolele de presă apar de fiecare dată la momente importante din dosar, atribuindu-li-se comentarii menite să pună presiune atât asupra magistraților, cât și asupra petentului sau martorului, justifică, în opinia petentului, concluzia potrivit căreia acesta nu va avea parte niciodată în fata Curții de Apel Bacău de un proces echitabil în urma căruia să se stabilească adevărul, ecourile campaniilor desfășurate împotriva petentului fiind deosebit de puternice, acesta fiind și contextul în care a solicitat strămutarea judecății apelului la o curte de apel cât mai îndepărtată.

Deopotrivă, din modul în care s-au derulat cercetările în cauză, raportat la împrejurările concrete ale speței, la calitatea părților din dosar (relațiile avute de acestea cu judecătorii de la prima instanță - relații asumate prin declarația de abținere), rezultă în mod clar, în opinia petentului, faptul că singurul interes urmărit a fost și este soluționarea cauzei cât mai repede posibil, în scopul condamnării acestuia, sacrificându-se astfel drepturile și garanțiile recunoscute de legiuitor oricărei persoane cercetate.

În final, a subliniat că strămutarea cauzei în acest punct nu ar reprezenta o tergiversare procesuală a cauzei, în contextul în care dosarul se află la debutul etapei apelului.

De altfel, s-a apreciat că strămutarea cauzei este în beneficiul tuturor persoanelor implicate și al justiției în sine, impunându-se cu atât mai mult în cauza pendinte pentru a înlătura orice suspiciune asupra modului de soluționare a cauzei și pentru a nu plana nicio bănuială asupra înfăptuirii actului de justiție (urmând a fi avute în vedere numeroasele demersuri procesuale efectuate de petent în intervalul de timp în care dosarul se regăsea pe rolul primei instanțe - demersuri apreciate a fi pe deplin întemeiate dar care, tocmai din cauza împrejurărilor concrete ale cauzei și calității părților din dosar, au ajuns să fie respinse.

Cererea a fost înregistrată pe rolul secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 23.05.2025, sub nr. x/2025, cu prim termen de judecată la data de 04 iunie 2025.

La data de 27 mai 2025, Curtea de Apel Bacău a transmis informațiile prevăzute de art. 73 alin. (3) C. proc. pen., în cuprinsul cărora a comunicat, în esență, că nu se pot reține elemente de natură să conducă la existența vreunei urme de îndoială asupra imparțialității și obiectivității judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei sau la concluzia că, pe rolul acestei instanțe, nu ar exista condiții pentru desfășurarea unui proces echitabil.

Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Prealabil analizării motivelor invocate de petent, Înalta Curte amintește că strămutarea este remediul procesual reglementat de C. proc. pen. în vederea înlăturării situațiilor care pun în pericol normala desfășurare a unui proces penal, ca urmare a unor stări de fapt neconvenabile, existente la locul unde urmează să fie judecată cauza ce face obiectul procesului penal.

Temeiul strămutării, care nu se confundă cu vreuna din cauzele de suspiciune personală, rezultă din atitudinea, din comportarea în mod repetat a unor subiecți procesuali oficiali față de una dintre părți, conduită care nu poate fi încadrată în niciunul dintre cazurile de recuzare, dar care vădește existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate.

În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului interesat.

Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport cu împrejurările concrete ale cauzelor.

Examinând în aceste coordonate împrejurările invocate în speță drept temeiuri ale cererii de strămutare, respectiv existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei și a calității părților, considerând că la Curtea de Apel Bacău nu se poate realiza o judecată obiectivă a cauzei penale cu respectarea normelor procedurale care reglementează procesul penal, Înalta Curte constată că afirmațiile petentului nu sunt susținute de elemente obiective, care să genereze suspiciuni temeinice asupra imparțialității instanței.

În speță, dosarul nr. x/2023, aflat pe rolul Curții de Apel Bacău, a cărui strămutare se solicită, are ca obiect judecarea apelului declarat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 37/2025, pronunțată la data de 17.02.2025, prin care a fost condamnat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de distrugere, prev. de art. 253 alin. (4) C. pen. și ultraj, prev. de art. 257 alin. (2) C. pen., rap. la art. 207 alin. (1) și alin. (3) C. pen.

Prioritar, Înalta Curte constată că argumentele invocate de către petent în susținerea cererii de strămutare, vizând soluțiile dispuse în dosarele aflate pe rolul Curții de Apel Bacău și care nu fac obiectul prezentei cereri, respectiv dosarul având ca obiect contestația formulată împotriva încheierii de menținere a măsurii preventive (în cadrul căruia inculpatul a formulat o cerere de recuzare care a fost soluționată prin respingerea acesteia ca nefondată), dosarul nr. x/2023 al Curții de Apel Bacău (având ca obiect cererea de strămutare formulată de petent în procedura de cameră preliminară - cerere respinsă ca nefondată), soluția pronunțată cu privire la alte două cereri de recuzare formulate în cadrul judecății în primă instanță, precum și soluția dispusă în dosarul nr. x/2024, având ca obiect o nouă cerere de strămutare respinsă ca inadmisibilă antamează, în realitate, chestiuni ce au semnificația unor veritabile critici aduse legalității soluțiilor dispuse de către instanțele de judecată, or, asemenea temeiuri nu pot fi examinate în procedura de soluționare a cererii de strămutare.

În acest din urmă demers procesual, instanța poate evalua doar temeinicia suspiciunilor exprimate de petent cu privire la imparțialitatea judecătorilor, fără a fi abilitată să cenzureze - explicit sau implicit - legalitatea procedurilor, a măsurilor sau a soluțiilor dispuse în cursul procesului care, de altfel au rămas definitive în fața instanțelor de judecată.

Astfel, nemulțumirile petentului referitoare la dispozițiile instanței nu generează, în mod automat, o suspiciune colectivă de parțialitate a întregii instanțe, fiind necesar a se corobora cu alte informații obiective, de natură a da naștere unor îndoieli rezonabile asupra imparțialității tuturor judecătorilor instanței pe rolul căreia se află cauza.

Respingerea unor cereri nu poate fi interpretată ca o dovadă de lipsă de imparțialitate a instanței, având în vedere că aceste măsuri sunt prevăzute de lege și sunt motivate în cuprinsul actelor procedurale prin care au fost dispuse, iar hotărârile pronunțate pot fi verificate în căile de atac prevăzute de lege.

Ca atare, susținerile petentului care depășesc limitele în care poate fi analizată o cerere de strămutare, cum ar fi cele privind respingerea cererilor de recuzare sau de strămutare formulate în alte etape procesuale ale cauzei, ori a altor aspecte care țin de cercetarea judecătorească, nu pot fi analizate de completul de judecată învestit să soluționeze o cerere de strămutare, care nu are atribuțiile unei instanțe de control judiciar cu privire la legalitatea soluțiilor sau măsurilor adoptate în activitatea de judecată a completului, ci doar analizează dacă există indicii care să ducă la concluzia că există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței pe rolul căreia se află cauza este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

În prezenta procedură, Înalta Curte poate evalua doar baza aparentă a suspiciunilor exprimate de petent cu privire la imparțialitatea judecătorilor instanței pe rolul căreia se află cauza, fără a fi abilitată să cenzureze, explicit sau implicit - legalitatea sau temeinicia măsurilor dispuse de aceștia în cursul procesului ori a măsurilor dispuse de judecătorii instanței inferioare.

Deopotrivă, motivele temeinice care ar justifica strămutarea sunt altele decât cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calități ale părților care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de recuzare, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, reflex al influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal.

În ceea ce privește motivele vizând calitățile persoanelor vătămate din cauza a cărei strămutare se solicită (în acest sens, petentul indicându-i pe B. - directorul D.G.A.S.P.C. Bacău, respectiv C. - președintele Consiliului Județean Bacău), Înalta Curte apreciază că acestea nu pot constitui argumente suficiente pentru a se aprecia că judecătorii Curții de Apel Bacău nu sunt obiectivi și imparțiali în soluționarea cauzei penale.

Simpla calitate de funcționari în cadrul unor instituții publice (indiferent că este vorba despre persoane cu funcții de concedere sau de execuție) a unora dintre participanții la procesul penal, fără prezentarea unor argumente de natură a ridica suspiciuni cu privire la imparțialitatea tuturor magistraților din cadrul unei instanțe, nu este suficientă pentru admiterea unei cereri de strămutare.

În acest context, față de argumentele învederate de petent, se impune precizarea că toți judecătorii sunt obligați prin prevederile Codului deontologic să decidă în mod obiectiv și liberi de orice influențe asupra cauzelor repartizate, aceștia neputând deroga de la această obligație profesională.

Astfel, instanțele de judecată au obligația de a efectua un examen efectiv al tuturor observațiilor și argumentelor prezentate de părți și de a motiva hotărârea pronunțată prin prisma acestor elemente, privită ca o componentă a dreptului la un proces echitabil reglementat de art. 6 din CEDO, independent de soluțiile pronunțate în alte cauze.

Deopotrivă, instanțele au obligația de a stabili starea de fapt avută în vedere, încadrarea juridică, precum și incidența unor eventuale cazuri de împiedicare a punerii în mișcare sau exercitării acțiunii penale în baza actelor și lucrărilor dosarului respectiv.

Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

În continuare, Înalta Curte constată că, în susținerea cererii de strămutare, s-au mai invocat, printre altele, faptul că, în speță, există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților, existând și pericol de tulburare a ordinii publice, sens în care s-a făcut în concret trimitere la notorietatea petentului pe plan local, generată de funcția pe care a deținut-o, respectiv cea de consilier juridic în cadrul D.G.A.S.P.C. Bacău, dar și la calitatea acestuia de lider de sindicat și discuțiile care circulă în societate.

Totodată, petentul a menționat că, urmare a dosarului penal în care este cercetat, s-a aflat și se află în atenția presei, respectiv în atenția publică, viața acestuia și a familiei sale fiind atent cercetată și documentată atât în presa locală, cât și în mediul on-line.

Cu privire la aceste argumente, Înalta Curte apreciază că interesul presei locale pentru cauza petentului nu poate conduce de plano la reținerea unei lipse de imparțialitate a corpului de magistrați din cadrul curții de apel. Existența unei mediatizări în presă sau televiziune referitoare la un dosar pe rolul instanțelor judecătorești, fără a se corobora cu alte informații obiective, de natură a da naștere unor îndoieli rezonabile cu rezonanță și asupra întregului colectiv de magistrați din cadrul secției penale a unei instanțe nu poate susține strămutarea cauzei.

În altă ordine de idei, Înalta Curte constată că mediatizarea cauzei este argumentată de petentul A. sub aspectul publicării într-un cotidian local (ziardebacău.ro) a unui articol de presă intitulat "EXCLUSIV!AEP a pus șef de secție de votare un inculpat aflat sub control judiciar, acuzat că a incendiat 10 mașini ale DGASPC și l-ar fi amențințat cu moartea chiar pe C." care vizează presupusele fapte din cauza a cărei strămutare se solicită.

Totodată, petentul a depus la dosar mai multe articole din publicații locale și naționale (D., E., F., G. etc) vizând acuzațiile aduse acestuia, acuzații care fac obiectul dosarului penal a cărui strămutare se solicită.

Or, publicarea, în cotidiane de interes local sau din mediul on-line, a unor articole vizând persoana petentului, precum și a acuzațiilor formulate împotriva acestuia care fac obiectul judecății în apel, relevă, într-adevăr, un anumit grad de interes media pentru speță și pentru persoana petentului, însă nu pun în evidență pretinsa mediatizare intensă a cauzei, respectiv, o acțiune mediatică concertată împotriva acestuia, de natură a crea presiune asupra magistraților învestiți cu judecarea dosarului aflat în prezent în calea ordinară de atac a apelului.

De altfel, articolele invocate nu aduc în discuție, în mod real, aspecte în raport de care să se poată aprecia asupra unei eventuale lipse de imparțialitate a magistraților Curții de Apel Bacău, instanță învestită cu soluționarea cauzei în apel, întrucât articolele de presă indicate fac trimitere exclusiv la acuzațiile aduse împotriva petentului.

Așadar, faptul că, în cuprinsul articolelor de presă s-au făcut mențiuni cu privire la acuzațiile aduse petentului, nu relevă elemente apte a susține temerea că judecătorii învestiți în prezent cu judecarea cauzei în apel nu pot da dovadă de imparțialitate, atât din punct de vedere subiectiv, cât și obiectiv în soluționarea cauzei cu care sunt învestiți.

Concluzionând, în contextul celor expuse, Înalta Curte apreciază că nu se pot reține elemente de natură să conducă la existența vreunei îndoieli asupra imparțialității și obiectivității judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei sau la concluzia că la nivelul Curții de Apel Bacău nu ar exista condiții pentru desfășurarea unui proces echitabil.

Pentru considerentele prezentate, în contextul informațiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen. și în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmațiile petentului din prezenta cauză, simpla susținere că judecătorii din cadrul Curții de Apel Bacău nu ar putea da dovadă de obiectivitate și imparțialitate, nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Pe cale de consecință, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Având în vedere soluția pronunțată în cauză, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04 iunie 2025.