ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 370/2025

Ședința publică din data de 23 septembrie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare de față, în baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 22.08.2025, sub numărul x/2025, petentul A. a solicitat, în temeiul art. 71 din C. proc. pen., strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024, aflat pe rolul Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, la o altă instanță egală în grad.

În susținerea cererii de strămutare, petentul a invocat adoptarea unor titluri tendențioase, maniera de expunere a conținutului articolelor și conexiunile făcute cu calitatea de primar, care s-ar fi constituit în veritabile atacuri la adresa persoanei sale, în scopul vădit al promovării unei imagini profund negative la adresa sa.

A considerat că, față de interesul deosebit manifestat de către presa locală și națională față de persoana sa și de dosarul penal în care deține rolul de inculpat, întreg parcursul procesului penal ar face obiectul atenției publicațiilor mass-media, precum și a unor articole de presă viitoare, formulate în aceeași manieră tendențioasă.

Petentul a apreciat că împrejurările expuse sunt de natură, să afecteze imparțialitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Bacău, respectiv să creeze o presiune asupra acestora și să-i determine să pronunțe o soluție defavorabilă în ceea ce îl privește, cu atât mai mult cu cât soția unuia dintre membrii completului de judecată este procuror în cadrul D.N.A. Serviciul Teritorial Bacău.

Tot în argumentația solicitării de strămutare a cauzei, a mai precizat că în perioada anterioară, Curtea de Apel Bacău a fost investită cu judecata unor cauze având ca obiect rechizitorii emise de către DNA Bacău, în faza de judecată a fondului sau în apel, față de persoane aflate în situații asemănătoare, respectiv persoane cu funcții publice din județul Bacău sau care dețin o anume notorietate în comunitatea locală și care ar fi beneficiat de atenția presei locale, asupra cărora

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală a dispus strămutarea judecății la alte curti de apel, reținându-se în principal, că există mediatizare excesivă.

În consecință, a apreciat că toate aceste împrejurari genereaza o suspiciune rezonabilă cu privire la imparțialitatea magistraților si la faptul ca la Curtea de Apel Bacău și că astfel nu ar putea beneficia de o un proces echitabil.

În susținerea cererii de strămutare, petentul a depus înscrisuri constând într-o serie de articole de presă, vizând împrejurarea trimiterii sale în judecată, fapta de care a fost acuzat și calitatea sa de primar.

La termenul de judecată din data de 23 septembrie 2025, petentul a depus la dosar o completare la motivele strămutării, constând în faptul că soția unuia dintre membrii completului de judecată este procuror în cadrul D.N.A. Serviciul Teritorial Bacău, iar doamna procuror B., care a pus concluziile la soluția de condamnare în dosarul care îl privește, este soția domnului judecător C., care este președinte al secției penale din cadrul Curții de Apel Bacău și membru în completul de judecată A17, complet la care a fost repartizată cauza a cărei strămutare o solicită.

Conform art. 72 alin. (6) din C. proc. pen.: (…) Când Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța ierarhic superioară, informațiile se cer președintelui curții de apel la care se află cauza a cărei strămutare se cere.

Potrivit textului de lege mai sus menționat au fost solicitate informații de la Curtea de apel Bacău.

La data de 08.09.2025, Curtea de Apel Bacău a transmis informațiile solicitate, în cuprinsul cărora a fost prezentat obiectul cauzei a cărei strămutare se solicită, respectiv apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 145/P din 19 iunie 2025 pronunțate de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2024, prin care a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei, prevăzută de art. 32 din C. pen. rap. la art. 18

1

alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

S-a arătat că această cauză a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea la data de 09 iulie 2025, sub numărul x/2024, fiind repartizată în sistem informatizat, cu respectarea principiului repartizării aleatorii a cauzei, completului de judecată A17, cu prim termen de judecată la data de 23.10.2025.

În cuprinsul referatului întocmit de Curtea de Apel Bacău s-a mai menționat că, prin cererea de strămutare, petentul a invocat faptul că imparțialitatea judecătorilor este afectată de împrejurările cauzei și de calitatea părților.

Astfel, s-a invocat impactul mediatic al dosarului în presa locală și națională, petentul precizând că aceste împrejurări sunt de natură să afecteze imparțialitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Bacău, respectiv să creeze o presiune asupra acestora și să îi determine să pronunțe o soluție care să satisfacă opinia publică și presa.

S-a mai arătat că, soția unui dintre membrii completului de judecată este procuror în cadrul D.N.A. - Serviciul Teritorial Bacău, care a dispus trimiterea sa în judecată. Petentul a mai menționat faptul că în perioada anterioară au existat cauze pe rolul Curții de Apel Bacău, urmare a unor rechizitorii întocmite de D.N.A Bacău, față de persoane aflate într-o situație asemănătoare cu a sa, cu privire la care Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus strămutarea la alte curți de apel.

În concluzie, s-a arătat că nu există suspiciuni care să poată fi considerate justificate în mod obiectiv și care să poată pune sub semnul îndoielii imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Bacău, susținerea cererii de strămutare putând fi circumscrisă, exclusiv în termeni generali dispozițiilor art. 71 din C. proc. pen., însă nu ar determina concluzia potrivit căreia acesta nu beneficiază de o judecată imparțială și obiectivă a cauzei.

Examinând cererea de strămutare formulată de petentul A., în raport de motivele invocate și de prevederile legale incidente, Înalta Curte apreciază că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Conform dispozițiilor art. 74 alin. (2) din C. proc. pen., în cazul în care găsește cererea întemeiată, Înalta Curte de Casație și Justiție dispune strămutarea judecării cauzei la o curte de apel învecinată curții de la care se solicită strămutarea.

Strămutarea este un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor unei instanțe.

La momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existența unei suspiciuni rezonabile colective, mai precis dacă imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată din cauza împrejurărilor cauzei ori calității părților.

Una din cerințele esențiale pentru buna înfăptuire a justiției este încrederea deplină a justițiabilului în organele judiciare. Cauza de suspiciune poate privi individual pe unul sau mai mulți judecători sau în mod colectiv pe toți subiecții procesuali oficiali care lucrează în numele și pentru un organ judiciar penal.

La nivel teoretic, se notează că suspiciunea colectivă este îndreptată în mod indivizibil contra tuturor subiecților procesuali oficiali care îndeplinesc atribuțiile ce intră în competența funcțională a unui organ judiciar, așa încât aceasta se răsfrânge asupra capacității subiective a însuși organului judiciar respectiv. În situația unei suspiciuni colective, remediul procesual este strămutarea cauzei, cu efectul unei deplasări de competență teritorială a soluționării cauzei între instanțe de judecată de același grad.

Distinct, suspiciunea individuală este îndreptată personal față de un magistrat sau față de mai mulți magistrați, în acest ultim caz, motivele putând fi similare sau diferite față de fiecare magistrat. În cazul suspiciunii individuale, mijlocul procedural îl constituie excepția de incompatibilitate care trebuie să fie invocată și analizată individual, în raport cu subiectul sau cu fiecare dintre subiecții procesuali oficiali a căror capacitate subiectivă este pusă la îndoială, sub raportul obiectivității sau imparțialității. Remediul este înlăturarea din proces, ca incompatibil, a judecătorului suspicionat, pe calea abținerii sau recuzării în cursul soluționării cauzei, iar după rămânerea definitivă a hotărârii, pe calea contestației în anulare.

Drept urmare, la momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existența unei suspiciuni rezonabile colective, mai precis dacă imparțialitatea tuturor judecătorilor instanței este afectată din cauza împrejurărilor cauzei ori calității părților.

Motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini sau comportamente care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, reflex al influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal.

Analizând, în aceste coordonate de principiu, motivele invocate de petentul A., Înalta Curte constată că acestea nu au natura împrejurărilor reglementate de dispozițiile art. 71 din C. proc. pen., care să genereze o suspiciune colectivă de natura celei menționate anterior, specifică unei cereri de strămutare.

În ceea ce privește mediatizarea cauzei se constată că aceasta nu este de natură să genereze suspiciuni rezonabile și apte a considera că este afectată imparțialitatea tuturor judecătorilor din cadrul Curții de Apel Bacău. Relatările presei locale nu reliefează decât interesul manifestat de reprezentanții mass-mediei cu privire la faptele penale cercetate, de obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri sau active din bugetul Uniunii Europene, conform acuzației procurorului, aspect ce nu generează de plano suspiciuni cu privire la imparțialitatea judecătorilor.

În acest sens, s-a pronunțat anterior Înalta Curte prin sentința penală nr. 285 din 22 mai 2024 pronunțată în dosarul nr. x/2024, sentința penală nr. 511 din 04 octombrie 2023 pronunțată în dosarul nr. x/2023, sentința penală nr. 153 din 13 aprilie 2022 pronunțată în dosarul nr. x/2022, sentința penală nr. 543 din 13 noiembrie 2024 pronunțată în dosarul nr. x/2024, sentința penală nr. 294 din 28 mai 2024 pronunțată în dosarul nr. x/2024, sentința penală nr. 538 din 12 noiembrie 2024 pronunțată în dosarul nr. x/2024, hotărâri prin care s-a stabilit că articolele mass-media nu sunt de natură a fundamenta admiterea cerererii de strămutare.

Ca atare, în legătură cu pretinsa mediatizare a cauzei, se reține că argumentele invocate de petent nu pune în evidență o acțiune mediatică concertată împotriva petentului, de natură a crea presiune asupra magistraților învestiți cu judecarea cauzei sau a întregului corp de magistrați din cadrul Curții de Apel Bacău.

Astfel cum s-a arătat anterior, mediatizarea unei cauze nu poate conduce de plano la reținerea unei lipse de imparțialitate a corpului de magistrați din cadrul unei instanțe fără a se corobora cu alte informații obiective, de natură a da naștere unor îndoieli rezonabile cu rezonanță și asupra întregului colectiv de magistrați din cadrul instanței.

Înalta Curte, concluzionând asupra acestui aspect, apreciază că acest motiv relativ la mediatizarea pricinii ce formează obiectul cauzei a cărei strămutare se solicită nu poate fi primit și nu poate conduce la concluzia că se impune admiterea cererii de strămutare, nefiind de natură să genereze suspiciuni cu privire la lipsa de imparțialitate a instanței sau să știrbească climatul de încredere în care judecata trebuie înfăptuită.

Referitor la susținerea petentului privind lipsa imparțialității judecătorilor Curții de Apel Bacău cauzată de calitatea părților, respectiv faptul că soția unuia dintre membrii completului de judecată este procuror în cadrul D.N.A. Serviciul Teritorial Bacău, iar doamna procuror B., care a pus concluzii în fața Tribunalului Bacău în cauza în care petentul a fost condamnat la fond, este soția domnului judecător C., care este președinte al secției penale din cadrul Curții de Apel Bacău și membru în completul de judecată A17, complet căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza spre judecarea apelului, care constituie obiectul cererii de strămutare și în situația în care ar fi reală, nu este de natură să pună sub semnul îndoielii imparțialitatea tuturor judecătorilor instanței și nu se încadrează motivelor prevăzute de art. 71 din C. proc. pen.

În acest sens, din informațiile furnizate de către Curtea de Apel Bacău, rezultă că dosarul x/2025 are ca prim termen de judecată stabilit la data de 23 octombrie 2025, caza fiind repartizată aleatoriu completului A17. Astfel, întrucât până la acest moment nu a avut loc niciun termen de judecată, nu poate fi susținută aparența de lipsă de părtinire. Membrul completului de judecată la care a făcut referire petentul are în continuare posibilitatea să formuleze o declarație de abținere, astfel încât nu poate fi verificată poziția acestuia la acest moment.

Drept urmare, la momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existența unei suspiciuni rezonabile colective, mai precis dacă imparțialitatea tuturor judecătorilor instanței este afectată din cauza împrejurărilor cauzei ori calității părților.

Motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini sau comportamente care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate colectivă, reflex al influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal.

Pe cale de consecință, în lipsa unor elemente concrete care să confirme bănuielile și temerile petenților, împrejurările invocate de aceștia, astfel cum au fost expuse în cuprinsul cererii și susținute oral cu prilejul dezbaterilor pe fond, rămân simple afirmații, care nu pot conduce la admiterea prezentei cereri, petentul invocând aspecte care nu atrag aplicabilitatea dispozițiilor art. 71 din C. proc. pen.

În concluzie, având în vedere că argumentele invocate de petent nu sunt de natură să pună sub semnul îndoielii imparțialitatea judecătorilor instanței ori să evidențieze elemente obiective pentru a considera că prin judecarea dosarului nr. x/2024 la Curtea de Apel Bacău, s-ar fi încălcat dreptul la un proces echitabil și totodată, având în vedere informațiile furnizate de către Curtea de Apel Bacău, Înalta Curte apreciază că este nejustificată cererea petentului, urmând a fi respinsă ca nefondată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 septembrie 2025.