ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 234/2025

Ședința publică din data de 22 mai 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 09 mai 2025, sub nr. x/2025, și susținută la termenul de dezbateri din 22 mai 2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, întrucât, în opinia sa, există suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei.

În argumentare, petentul a arătat, în esență, că a fost trimis în judecată în dosarul penal nr. x/2022 al Judecătoriei Piatra Neamț pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea cu rea-credință a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul propriu ori pentru a favoriza altă societate în care are interese direct sau indirect în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 41 alin. (1) din C. pen. (78 acte materiale).

Petentul a mai arătat că, inițial, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț. Având însă în vedere că a fost căsătorit, până în luna mai 2018, cu doamna B. -fost judecător în cadrul secției penale a Judecătoriei Piatra Neamț, iar la acest moment judecător la secția penală a Curții de Apel Bacău, și ținând seama de faptul că destrămarea căsătoriei, precum și perioada ulterioară acesteia au fost marcate de conflicte constante, de o intensă încărcătură emoțională, culminând inclusiv cu formularea unor plângeri penale, petentul a apreciat că se impune formularea unei cereri de strămutare, care, de altfel, a fost admisă, iar cauza a fost strămutată de la Judecătoria Piatra Neamț la Judecătoria Buhuși.

Prin sentința penală nr. 19/2025 din data de 27.01.2025 pronunțată de Judecătoria Buhuși s-a dispus încetarea procesului penal, urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, iar în latura civilă a cauzei petentul a fost obligat la plata către partea civilă S.C. C. S.R.L. a sumei de 121.193,65 RON, cu titlu de prejudiciu.

Împotriva acestei sentințe penale, petentul a declarat apel, ce se află înregistrat pe rolul secției penale a Curții de Apel Bacău, cauză în care doamna judecător B. are calitatea de martor, fiind menționată în acest sens în rechizitoriu.

Având în vedere însă starea conflictuală constantă, evidențiată inclusiv prin rechizitoriul emis în dosarul penal nr. x/2019 (în care s-a dispus trimiterea sa în judecată pentru săvârșirea a două infracțiuni de conducere a unui vehicul pe drumurile publice având dreptul de a conduce suspendat și pentru o infracțiune de influențarea declarațiilor, martori în cauză fiind atât doamna magistrat B., cât și partenerul actual de viață al acesteia, domnul D., judecător în cadrul aceleiași Secții penale a Curții de Apel Bacău) și cel aferent prezentei cauze, petentul a apreciat că imparțialitatea judecătorilor din cadrul Curții de Apel Bacău este serios afectată, întrucât fosta sa soție activează ca judecător în cadrul acestei instanțe, care are atribuția de a soluționa apelul declarat în dosarul nr. x/2022.

Prin informațiile transmise la dosarul cauzei s-a învederat, în esență, că împotriva sentinței penale nr. 19/2025 din data de 27.01.2025 pronunțată de Judecătoria Buhuși, în dosarul penal nr. x/2022, s-a dispus, printre altele, în temeiul art. 396 alin. (6) și (8) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen. și art. 5 din C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) din C. pen., încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea cu rea-credință a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul propriu ori pentru a favoriza altă societate în care are interese direct sau indirect în formă continuată, prevăzută de art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 41 alin. (1) din C. pen. (78 acte materiale).

Totodată, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă S.C. C. S.R.L. Piatra Neamș și s-a dispus obligarea inculpatului la plata către aceasta a sumei de 121.193,65 RON, cu titlu de prejudiciu.

Împotriva acestei sentințe penale, petentul a declarat apel, cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău la data de 12.02.2025 și repartizată aleatoriu completului A16, cu prim termen de judecată fixat la data de 01.04.2025, când s-a dispus amânarea judecării cauzei la data de 06.05.2025, urmare a încuviințării cererii formulate de apelantul inculpat în vederea angajării unui avocat și pregătirii apărării.

La termenul de judecată din data de 06.05.2025 s-a dispus amânarea judecării cauzei la data de 03.06.2025 față de cererea formulată în acest sens de apărătorul ales al apelantului inculpat în vederea soluționării cererii de strămutare de față, precum și pentru depunerea la dosar a motivelor de apel.

Curtea de Apel Bacău a învederat, în esență, că, în raport de motivele invocate de petent în susținerea cererii de strămutare, nu se pot reține elemente de natură să conducă la existența vreunei urme de îndoială asupra imparțialității și obiectivității completului învestit cu soluționarea dosarului nr. x/2022 sau la concluzia că, pe rolul acestei instanțe, nu ar exista condiții pentru desfășurarea unui proces echitabil.

Analizând cererea formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Strămutarea este un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor unei instanțe.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui text, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

Motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calități ale părților care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, reflex al influenței exercitată de climatul în care se desfășoară procesul penal.

În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea judecătorilor care compun instanța trebuie analizată din perspectiva împrejurărilor cauzei, a calității părților și a pericolului de tulburare a ordinii publice.

Verificând, în acest context, actele și lucrările dosarului, se constată că temeiurile de fapt invocate în cuprinsul cererii de față evidențiază existența unei stări conflictuale certe între petent și mai mulți magistrați care își desfășoară activitatea în cadrul Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Se reține că, deși imparțialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv (cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko v. Ucraina), și aparențele pot avea importanță sau, așa cum spune un proverb englezesc, "justice must not only be done, it must also be seen to be done" ("nu trebuie doar să se facă dreptate, trebuie să se și vadă că se face dreptate"). Într-o societate democratică, instanțele trebuie să inspire încredere justițiabililor. [Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 98].

Analizând în aceste coordonate de principiu cererea de strămutare, Înalta Curte constată că din examinarea elementelor de fapt reținute în cauză rezultă că între petentul A. și doamna B., judecător la Curtea de Apel Bacău -pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2022 ce face obiectul cererii de strămutare -au existat, în mod repetat și pe o perioadă de timp semnificativă (încă din anul 2018), numeroase situații conflictuale de natură personală, generate de desfăcerea căsătoriei dintre cei doi.

Se constată, astfel, că nu ne aflăm în fața unui incident izolat, ci în prezența unei stări conflictuale cu caracter de continuitate, iar persistența acestor disensiuni care depășesc cadrul unor incidente punctuale, conturând o stare tensionată constantă, este susceptibilă să fundamenteze în mod obiectiv aparența lipsei de imparțialitate a instanței învestite cu soluționarea cauzei nr. 1817/279/2022 aflată pe rolul Curții de Apel Bacău, astfel cum aceasta este percepută din perspectiva părților implicate, în contextul calității lor.

În plus, împrejurarea că magistratul B., judecător la Curtea de Apel Bacău, fostă soție a petentului, are calitatea de martor în cauza a cărei strămutare se solicită este de natură să accentueze, din perspectiva unui observator obiectiv, aparența unei lipse de imparțialitate a instanței învestite cu soluționarea cauzei.

Totodată, se reține că presupusul partener de viață al fostei soții a petentului este coleg cu aceasta, exercitându-și activitatea în cadrul aceleiași secții penale a Curții de Apel Bacău, aspect de natură să întărească, în percepția unui observator obiectiv, aparența unui climat posibil nefavorabil bunei administrări a justiției pe rolul acestei instanțe, în contextul particular de față.

De altfel, în cazul strămutării, motivele nu privesc personal pe judecători, ci condițiile în care o instanță penală, în întregul ei, trebuie să judece o anumită cauză, iar admiterea unei cereri de strămutare nu presupune demonstrarea unei părtiniri efective, ci doar existența unei suspiciuni rezonabile, bazate pe împrejurări concrete și verificabile, de natură a genera, în percepția unei părți obiectiv justificate, temerea că judecarea cauzei în fața instanței sesizate nu s-ar realiza cu deplină imparțialitate.

Or, ansamblul elementelor de fapt reținute în cauză conturează, în mod obiectiv, aparența unei lipse de imparțialitate a întregului corp al judecătorilor instanței pe rolul căreia se află cauza cu privire la care a fost formulată prezenta cerere.

Înalta Curte reține că strămutarea constituie un remediu pentru situațiile în care împrejurări concrete, strict prevăzute de lege, impun derogări de la normele generale de competență teritorială, faptele și împrejurările asupra cărora este chemată să se pronunțe instanța sesizată cu cererea de strămutare a judecării cauzei ținând de asigurarea condițiilor privind desfășurarea normală a procesului penal, condiție ce vizează și interesează toate părțile din proces, independent de calitatea lor procesuală.

De altfel, argumentele invocate în susținerea prezentei cereri de strămutare sunt similare celor în considerarea cărora următoarele cauze privind pe același petent au fost strămutate: dosarul nr. x/2019 al Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a fost strămutat la Curtea de Apel Galați, prin sentința nr. 283 din 11 mai 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2023; dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a fost strămutat la Curtea de Apel Iași, prin sentința nr. 760 din 27 decembrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2018; dosarul nr. x/2020 al Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a fost strămutat la Curtea de Apel Galați, prin sentința nr. 544 din 29 noiembrie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2022.

Așadar, instanța supremă, apreciind asupra actualității acestor motive, pentru identitate de rațiune, în vederea înlăturării oricăror suspiciuni cu privire la imparțialitatea magistraților de la Curtea de Apel Bacău, în baza art. 74 alin. (2) din C. proc. pen., va admite cererea formulată de petentul A. și va dispune strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, la Curtea de Apel Iași, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În conformitate cu dispozițiile art. 74 alin. (3) din C. proc. pen., evaluând stadiul procedurii, Înalta Curte apreciază că se impune menținerea actelor procedurale îndeplinite în fața Curții de Apel Bacău.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea cererii de strămutare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea formulată de petentul A. și dispune strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, la Curtea de Apel Iași, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Menține actele procedurale îndeplinite în fața Curții de Apel Bacău.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea cererii de strămutare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 mai 2025.