ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 285/2025

Ședința publică din data de 18 iunie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare formulate de petentul A. în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 23.05.2025, sub nr. x/2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Brașov, secția penală.

În motivarea cererii de strămutare, petentul a arătat, în esență, faptul că este incident cazul de strămutare prevăzut de art. 71 din C. proc. pen., respectiv există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, mai exact de influența mediatică disproporționată și de percepția publică distorsionată care planează asupra sa, ca urmare a asocierii sale în mod nedrept cu membrii familiei sale sau cu alte personalități care au fost cercetate pentru posibile fapte de corupție/activități infracționale transnaționale.

A susținut că există o campanie mediatică intensă, care a transformat cauza în subiect de dezbatere publică, cu implicații directe asupra percepției instanței și consecințe asupra prezumției de nevinovăție.

Pe de altă parte, a subliniat că presa locală și națională au evidențiat în repetate rânduri legăturile presupuse dintre familia sa și persoane publice, precum fostul consilier județean B., precum și implicarea unor membrii ai familiei sale în activități infracționale transnaționale, amplificând un narativ care afectează obiectivitatea judecătorilor din zona Brașovului.

După înregistrarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, cauza a fost repartizată aleatoriu, fiind acordat termen de judecată la data de 18 iunie 2025.

Conform rezoluției din data de 27.05.2025 s-au solicitat informații de la președintele Curții de Apel Brașov, în conformitate cu dispozițiile art. 72 alin. (6) din C. proc. pen.

Prin informațiile înaintate de Curtea de Apel Brașov la data de 13.06.2025 s-a arătat, în esență, faptul că dosarul nr. x/2021, a cărui strămutare se solicită, are ca obiect apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Brașov și de inculpații C., A., D., E., F., G., H. și I. împotriva sentinței penale nr. 201/S/27.09.2024 pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul nr. x/2021.

În cadrul informațiilor a fost prezentat parcursul dosarului la fiecare termen de judecată, precum și împrejurarea că în cauză a fost formulată declarație de abținere de doamna judecător J., declarație ce a fost admisă în temeiul art. 64 alin. (1) lit. f) și alin. (4) din C. proc. pen., completul de judecată fiind reîntregit cu magistratul judecător K..

Totodată, s-a apreciat că la Curtea de Apel Brașov au fost asigurate condițiile necesare pentru normala și corecta soluționare a cauzei, raportat la dispozițiile legale ce reglementează instituția strămutării și motivele invocate, care în esență constau în mediatizarea excesivă a cauzei.

De asemenea, din informațiile înaintate de Curtea de Apel Brașov rezultă faptul că au fost efectuate încunoștințările către părți, atașându-se prezentei informări și dovada de comunicare a acestora, conform art. 73 alin. (3) din C. proc. pen.

Totodată, s-a arătat că au mai fost formulate două cereri de strămutare, una de către apelantul inculpat C., cerere ce a format obiectul dosarului nr. x/2024 al ÎCCJ, și cealaltă de către L., cerere ce a format obiectul dosarului nr. x/2025 al ÎCCJ, ambele fiind respinse, ca nefondate.

La termenul de judecată din 18 iunie 2025 s-a acordat cuvântul în dezbateri asupra cererii de strămutare, concluziile formulate fiind redate în practicaua prezentei hotărâri.

II. Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

În situația în care judecarea unei cauze penale nu se poate realiza în bune condiții la o anumită instanță, din anumite motive expres prevăzute de lege, legiuitorul a prevăzut posibilitatea strămutării cauzei la o altă instanță.

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

În continuare, în ceea ce privește titularii dreptului de a formula cerere de strămutare, Înalta Curte reține că, potrivit art. 72 alin. (1) din C. proc. pen., strămutarea poate fi cerută de părți, de persoana vătămată sau de procuror. Având în vedere că în cauza cu privire la care s-a formulat cererea de strămutare petentul are calitatea de apelant-inculpat este îndeplinită această condiție.

De asemenea, se constată că au fost respectate și exigențele dispozițiilor art. 73 alin. (2) și (3) din C. proc. pen., în sensul că petentul și părțile din cauză au fost încunoștințate cu privire la termenul acordat în vederea soluționării cererii de strămutare, dar și cu privire la posibilitatea de a trimite memorii și de a se prezenta la termenul fixat pentru soluționarea cererii de strămutare.

Ca motiv de strămutare, petentul a invocat cazul vizând existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei.

Instituția strămutării reprezintă un remediu procesual prin care se asigură buna desfășurare a procesului penal și respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanța de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanță egală în grad, în situația în care nu există garanții de imparțialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privința niciunuia dintre judecătorii instanței sesizate.

Cu referire la termenul "suspiciune rezonabilă", în ceea ce privește strămutarea, Înalta Curte reține că prin acesta se înțelege existența unor date sau informații de natură să convingă un observator obiectiv și nepărtinitor că imparțialitatea tuturor judecătorilor unei instanțe este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

În ceea ce privește noțiunea de imparțialitate, Înalta Curte reține că principiul imparțialității justiției derivă din principiului legalității și presupune ca organele judiciare să fie neutre, obiective și caracterizate de "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute", astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în analiza conceptului de imparțialitate (Cauza Piersack ct. Belgiei). În acest sens, s-a statuat că imparțialitatea este necesar a fi analizată atât din punct de vedere subiectiv (luându-se în considerare interesele sau convingerile personale ale unui anumit judecător într-o anumită cauză), dar și din punct de vedere obiectiv (atunci când se stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere).

Totodată, trebuie precizat că motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calități ale părților care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, reflex al influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal.

Examinând argumentele petentului în raport cu aceste considerațiuni teoretice și faptice, se constată că motivele invocate prin cererea de strămutare nu sunt de natură să demonstreze că imparțialitatea judecătorilor de la secția penală a Curții de Apel Brașov ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei. Nu au fost invocate și nici identificate date sau informații din care să rezulte încălcarea dreptului la un proces echitabil sau că judecata nu ar fi realizată de o instanță independentă și imparțială.

În esență, motivul invocat de petent ce vizează mediatizarea excesivă a cauzei nu se circumscrie dispozițiilor art. 71 din C. proc. pen. și nu are aptitudinea de a fundamenta obiectiv suspiciuni plauzibile asupra imparțialității judecătorilor instanței.

Înalta Curte apreciază, ca nefondată, susținerea petentului referitoare la mediatizarea excesivă a cauzei, argumentată prin aceea că în presă au apărut numeroase articole referitoare la presupusele legături pe care le-ar avea familia sa cu persoane publice și presupusele implicări ale membrilor familiei sale în activități infracționale, împrejurare care în opinia apărării ar crea o presiune pentru judecătorii din cadrul Curții de Apel Brașov.

Mediatizarea unei cauze, și cu atât mai mult, relatările centrate pe alte persoane ce au legătură cu petentul, nu pot conduce de plano la reținerea unei lipse de imparțialitate a corpului de magistrați din cadrul unei instanțe fără a se corobora cu alte informații obiective, de natură a da naștere unor îndoieli rezonabile cu rezonanță și asupra întregului colectiv de magistrați din cadrul instanței.

Este rolul și dreptul mass-media de a strânge și transmite informații către public și de a comenta asupra modului de administrare și înfăptuire a justiției, inclusiv asupra cauzelor înainte, în timpul și după judecată, fără a încălca prezumția de nevinovăție.

Prin urmare, chiar dacă există o tendință generală din partea mass-media de a acorda o atenție mai mare problemelor juridice, mai ales în domeniul dreptului penal, judecătorii, în virtutea specificului funcției deținute, trebuie să își îndeplinească rolul în mod liber, fără a se lăsa influențați de opinia publică exprimată în mass-media

Împrejurarea că această cauză este mediatizată pe plan local, că membrii familiei petentului fac obiectul mai multor articole de presă, fiind numiți în unele articole "M.", dar și presupusele legături cu anumite persoane publice, nu pot influența negativ activitatea judecătorilor care aplică și se supun doar legii, fără a fi influențați. Aceste aspecte nu pot constitui, prin ele însele, un argument suficient pentru a aprecia că judecătorii Curții de Apel Brașov nu ar fi obiectivi sau imparțiali, având în vedere că, în virtutea specificului funcției deținute, magistrații au obligația de a-și îndeplini atribuțiile fără părtinire și cu respectarea dispozițiilor legale, indiferent de calitatea părților sau a altor persoane care participă la procedurile judiciare.

În plus, deși au fost aduse argumente din care rezultă mediatizarea cauzei petentului (fiind de subliniat faptul că majoritatea articolelor datează din anul 2020, și doar unul din anul 2024), Înalta Curte constată că și în ipoteza în care s-ar admite cererea de strămutare a dosarului, această situație nu s-ar schimba cu nimic, mai ales că unele dintre articole au fost realizate chiar de presa națională.

În concluzie, în lipsa unor argumente sau probe solide, care să susțină afirmațiile petentului, nu se poate aprecia că mediatizarea intensă a dosarului ce are ca obiect apelul formulat de acesta constituie un motiv care să justifice strămutarea cauzei la o altă curte de apel, determinat de împrejurarea că imparțialitatea judecătorilor poate fi afectată de dezbaterile publice din presă, în contextul în care într-o societate bazată pe ordinea de drept este garantat dreptul fundamental al libertății de exprimare, astfel că opiniile susținute public prin mass-media nu pot afecta hotărârea pronunțată de o instanță independentă și imparțială.

Concluzionând, Înalta Curte constată că motivele asupra cărora este chemată să se pronunțe în cererea de strămutare nu țin de existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Brașov ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei.

Față de aceste considerente, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Brașov, secția penală.

În conformitate cu dispozițiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Brașov, secția penală.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 iunie 2025.