ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 42/2025

Ședința publică din data de 30 ianuarie 2025

Asupra cererii de strămutare de față, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 18 decembrie 2024, prin avocat A., înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 23 decembrie 2024, sub nr. x/2024, petentul B. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Brașov, susținând că există suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

În argumentare, apărarea a arătat, în esență, că, având în vedere asocierea inculpaților cauzei cu un clan și atribuirea acestui renume în raport cu activitatea domnului C., fost consilier județean din partea D. în cadrul Consiliului Județean Brașov, fost președinte al comisiei nr. 7 din cadrul C.J. Brașov (pentru sănătate, protecția copilului și a persoanelor adulte) și fost președinte al Consiliului de Administrație al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov, funcții în care se presupune că sus-numitul ar fi comis grave infracțiuni de corupție, apreciază că imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Brașov este puternic afectată. C. a fost condamnat în primă instanță, iar în apel cauza a fost strămutată de la Curtea de Apel Brașov la Curtea de Apel Târgu Mureș, tocmai pentru considerente vizând publicitatea adusă acestuia și celor care au avut posibile legături cu el.

Practic, în presa locală au fost publicate o serie de articole cu privire C., dar și cu privire la așa zisa lui relație cu E., în contextul în care între aceste persoane s-au derulat tot felul de afaceri sau au fost părți contractante în diferite contracte.

Mai mult decât atât, când au fost efectuate percheziții în cauza obiect al cererii de strămutare, una dintre acestea a vizat un imobil în care locuiește fosta soție a C. și copiii minori ai acestora, incident care a fost amplu dezbătut în presă și în comunitatea locală.

Astfel, în legătură cu percheziția domiciliară efectuată la locuința fostei soții a C., prin sentința civilă nr. 3181/12.04.2021 a Judecătoriei Brașov, astfel cum a fost modificată prin decizia nr. 719/Ap/02.06.2022 a Tribunalului Brașov, pronunțată în dosarul civil nr. x/2020, Inspectoratul de Poliție al Județului Brașov și I.G.P.R. Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Brașov - Serviciul Teritorial Brașov au fost obligați la publicarea pe site, precum și într-un cotidian de interes local al Municipiului Brașov, a unui mesaj având ca și conținut exprimarea de scuze față de atingerea adusă vieții private prin difuzarea în presă și în mediul online a imaginilor și vocilor captate ca urmare a intervenției din data de 13.02.2020 (percheziție). Or, în acest context, este obiectiv riscul unui transfer de imagine de la C. către B., cu efect negativ asupra modului în care acesta din urmă este perceput de completul de judecată care va soluționa cauza în apel și care va stabili definitiv mens rea, dar mai ales actus reus.

Pe de altă parte, în contextul în care F. a aparținut domnului C., în speță se reține că B. ar fi primit, la data de 24.06.2019, pe telefonul său, două fotografii cu adeverințe de venit despre care se afirmă că ar fi false, care sunt redactate în limba engleză și din care rezultă că numiții G. și H. ar fi fost angajați ai postului de presă sus-menționat. Or, acest aspect este de natură "a-l lega" pe B. și restul persoanelor interesate de C., aspect care poate crea anumite prejudecăți în mentalul colectiv, de natură a se răsfrânge asupra imparțialității celor chemați să realizeze actul de justiție.

Apărarea a mai arătat că în dosarul obiect al cererii de strămutare, domnul C. a solicitat eliberarea unui certificat de grefă cu privire la calitatea pe care o deține în cauză, sens în care a făcut referire la percheziția care s-a efectuat la domiciliul copiilor săi minori, menționând că acest certificat îi este necesar în dosarul civil nr. x/2020 care se afla, la momentul de referință, pe rolul Tribunalului Brașov, în apel. În acest context, la dosar a fost depus procesul-verbal de percheziție efectuat la "domiciliul lui I. în prezența doamnei J.".

Pentru argumentele prezentate, făcând trimitere la tabelul anexat cererii, în care a prezentat articolele de presă apreciate ca dovedind interes pentru cauză și invocând numărul extrem de mare de articole de presă (locală și națională) în care este dezbătută situația E., precum și legăturile acesteia cu C. sau cu alte personalități locale care și în prezent dețin funcții importante și care sunt prezente în conștiința colectivă, apărarea a susținut că toate acestea denotă că a existat o cerință de dezbatere și informare din partea colectivității și care a avut și are ca efect instalarea în conștiința colectivă a unei prejudecăți generalizate de natură a încălca prezumția de nevinovăție a celor judecați în cauza de strămutat. Or, acest efect, în mod obiectiv, se răsfrânge inconștient prin proiecție și transfer și asupra celor care asigură realizarea actului de justiție în comunitatea brașoveană, presiunea fiind dată de faptul că opinia publică așteaptă o reacție fermă din partea judecătorilor Curții de Apel Brașov.

Cererii i-au fost atașate tabelul anterior menționat și o listă enumerativă a următoarelor articole de presă, stocate pe un suport optic atașat notelor scrise depuse de petent, prin apărător ales, la data de 19 decembrie 2024: xxx

La data de 16 ianuarie 2025, Curtea de Apel Brașov a transmis dovezile de încunoștiințare a părților prev. de art. 73 alin. (2) C. proc. pen., precum și referatul de informații prevăzut de art. 72 alin. (6) C. proc. pen., în cuprinsul căruia a făcut un amplu istoric al cauzei, indicând obiectul acesteia - apelurile formulate, printre alții, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Brașov și inculpatul B. împotriva sentinței penale nr. 201/S din 27 septembrie 2024 a Tribunalului Brașov, prin care inculpatului i s-a aplicat pedeapsa rezultantă de 5 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat în scopul săvârșirii de infracțiuni contra siguranței și integrității sistemelor și datelor informatice și de spălarea banilor, spălarea banilor și complicitate la efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, dar și măsurile dispuse de instanță la primul termen de judecată fixat în cauză (5 decembrie 2024).

Curtea de Apel Brașov a transmis și un succint punct de vedere asupra cererii de strămutare, solicitând respingerea acesteia cu motivarea că singurul motiv invocat în susținerea sa - pretinsa presiune ce ar putea fi exercitată de instituțiile mass-media asupra înfăptuirii actului de justiție - nu este întemeiat întrucât petentul nu a făcut dovada unei mediatizări excesive a cauzei în prezent și nici a faptului că prin prezentarea în media a cauzei s-ar putea provoca o tulburare a ordinii publice în Brașov, care să impună strămutarea acesteia.

La termenul fixat pentru judecarea cauzei, 30 ianuarie 2025, apărătorul ales al petentului și reprezentantul Ministerului Public au expus concluziile asupra cererii de strămutare, acestea fiind fidel redate în practicaua prezentei hotărâri.

La același termen, dând curs solicitărilor instanței de a transmite la dosar, în format letric, articolele de presă pe care le apreciază relevante în susținerea cererii de strămutare, apărarea a trimis la dosar, prin e-mail, înscrisurile aflate la dosar.

****

Analizând cererea formulată de petentul B., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepțional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor ce o compun.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersackvs Belgia, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey vs. Austria). În aplicarea acestui test, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt vs Danemarca).

În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea judecătorilor care compun instanța trebuie analizată din perspectiva împrejurărilor cauzei, a calității părților și a pericolului de tulburare a ordinii publice.

Examinând, în aceste coordonate, împrejurările invocate în speță drept temeiuri ale cererii de strămutare - existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Brașov este afectată ca urmare a împrejurărilor cauzei și calității părților, Înalta Curte constată că afirmațiile petentului B. nu sunt susținute de elemente obiective, care să releve întrunirea cerințelor prevăzute de art. 71 din C. proc. pen.

În acest sens, constată că ambele motive invocate de petent în susținerea cererii de strămutare sunt fundamentate, în mod determinant, pe chestiunea mediatizării excesive a cauzei pe fondul unei presupuse relații/legături a petentului cu decidenți politici locali, în general (sens în care, doar în concluziile orale, l-a nominalizat pe numitul K., susținând că acesta este liderul D. Brașov, fost ministru, actual președinte al Consiliului Județean Brașov) și, în special, cu numitul C. [indicat ca fost consilier județean din partea D. în cadrul Consiliului Județean Brașov, fost președinte al comisiei nr. 7 din cadrul C.J. Brașov (pentru sănătate, protecția copilului și a persoanelor adulte) și fost președinte al Consiliului de Administrație al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov, dar și fost propietar al postului de televiziune locală F.].

Practic, apărarea susține că, deși C. nu are vreo calitate procesuală în dosarul de față, pe fondul notorietății sale - persoană publică cercetată în mai multe dosare pentru infracțiuni de corupție, care se bucură de un interes manifest din partea presei (acesta fiind, de altfel, motivul strămutării la Curtea de Apel Târgu Mureș a unei cauze penale care îl vizează), în presă au fost publicate numeroase articole cu privire la așa-zisele lui relații și legături cu E., și, deci, implicit cu petentul.

Or, în condițiile în care, pe de o parte, C. este acuzat de comiterea unor grave infracțiuni de corupție în funcțiile publice pe care le-a ocupat în administrația publică locală, iar pe de altă parte, acesta, în urma efectuării, în mod eronat (în cauza obiect al cererii de strămutare), a unei percheziții domiciliare la locuința fostei sale soții, a obținut în justiție o hotărâre civilă favorabilă prin care Inspectoratul de Poliție al Județului Brașov și I.G.P.R. Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Brașov - Serviciul Teritorial Brașov au fost obligați la publicarea pe site, precum și într-un cotidian de interes local din municipiul Brașov, a unui mesaj conținând scuze față de atingerea adusă vieții private prin difuzarea în presă și în mediul online a imaginilor și vocilor captate cu ocazia efectuării percheziției, mediatizarea invocată poate avea drept efect transferarea imaginii negative a persoanei sus-menționate și a resentimentelor determinate de demersurile sale judiciare asupra petentului, aspect care poate crea anumite prejudecăți în mentalul colectiv, de natură a se răsfrânge asupra imparțialității judecătorilor chemați să realizeze actul de justiție.

Mai susține că același efect negativ asupra percepției instanței investite cu soluționarea cauzei îl poate avea și împrejurarea că organele de anchetă susțin că petentul ar fi primit pe telefon două adeverințe false eliberate de F. (postul de televiziune deținut anterior de C.).

Evaluând aceste susțineri, Înalta Curte constată, în ceea ce privește pretinsa mediatizare excesivă a cauzei în contextul menționat, că acest aspect nu poate pune, în mod real, în discuție, imparțialitatea magistraților brașoveni învestiți cu soluționarea cauzei petentului, în condițiile în care dintre cele 24 de articole în format letric transmise la dosar la data de 30 ianuarie 2025, 20 au apărut în presă într-un interval de timp plasat anterior (majoritatea în anul 2020) înregistrării dosarului pe rolul Curții de Apel Brașov, în apel, la 11 noiembrie 2024, iar celelalte 4 articole, care au fost publicate imediat după pronunțarea hotărârii de condamnare în primă instanță - se rezumă la prezentarea soluției pronunțate de Tribunalul Brașov.

Or, chiar făcând abstracție de data publicării articolelor de presă sus-menționate, se impune a se constata că apariția, în cotidiene locale sau regionale și/sau naționale, online sau scriptice, a unor articole vizând dosarul a cărui strămutare se solicită, în cuprinsul cărora, pe lângă informări privind stadiul dosarului și obiectul acuzațiilor aduse membrilor E., se fac anumite comentarii referitoare la persoana unora dintre inculpați și posibilele legături ale acestora cu numitul C., nu este aptă a susține eo ipso temerea că judecătorii Curții de Apel Brașov nu pot da dovadă de imparțialitate, atât din punct de vedere subiectiv, cât și obiectiv, în soluționarea cauzei.

În virtutea specificului funcției deținute, magistrații au obligația de a-și îndeplini atribuțiile fără părtinire și cu respectarea dispozițiilor legale, indiferent de calitatea părților și împrejurările cauzei.

De altfel, în speță, așa cum s-a arătat, cererea de strămutare este fundamentată, în mod esențial, pe mediatizarea excesivă a dosarului, apărarea susținând că, urmare asocierii petentului (și a altor membri ai E.) cu numitul C., persoană publică pentru care mass-media are un interes real, este posibilă instalarea în conștiința colectivă a unei prejudecăți generalizate față de persoanele judecate în dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Brașov, care poate afecta imparțialitatea judecătorilor învestiți cu judecarea acestei cauze.

Susținerile petentului sunt neîntemeiate.

În lipsa unor aspecte verificabile vizând așa-zisa afectare a obiectivității judecătorilor ca urmare a presupusei presiuni mediatice exercitate prin maniera de prezentare a petentului și cauzei, în elementele sale esențiale, în presa locală și/sau națională, respectiv prin asocierea numitului B. cu o persoană publică apreciată de apărare ca fiind controversată, simpla invocare a unei suspiciuni în acest sens nu poate constitui temei pentru admiterea unei cereri de strămutare.

Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea vizează atitudini sau comportamente care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de recuzare prevăzute de lege, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate a majorității judecătorilor, reflex al influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal.

Pentru a justifica însă admiterea cererii de strămutare, astfel de conduite trebuie să rezulte din date obiective verificabile, care să permită, în mod rezonabil, decelarea măsurii în care ele sunt rezultatul anumitor împrejurări ale cauzei.

În acest sens, Înalta Curte reține că, supunând controlului de constituționalitate a posteriori dispozițiile art. 71 C. proc. pen., Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 438/2016 (publicată în M. Of., Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016) a statuat că în cazul strămutării unei cauze penale, suspiciunea rezonabilă presupune existența unor date sau informații referitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părților, de natură să convingă un observator obiectiv și imparțial că imparțialitatea judecătorilor este afectată.

Ca urmare, simpla părere sau supoziție, chiar dacă este susținută de bună-credință, nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă, aceasta din urmă trebuind să se bazeze pe fapte sau împrejurări verificabile, de natură a crea unui observator obiectiv suspiciunea că imparțialitatea judecătorilor unei instanțe este afectată.

În consecință, în lipsa unor elemente factuale verificabile obiectiv, apte să demonstreze existența așa-zisei presiuni mediatice la care ar fi supuși judecătorii Curții de Apel Brașov prin articolele de presă transmise la dosarul cauzei și să susțină, deopotrivă, presupusele efecte negative ale acesteia în planul imparțialității magistraților învestiți cu soluționarea dosarului a cărui strămutare se solicită, susținerile petentului se plasează în sfera unor simple aserțiuni, fără susținere factuală.

Prin urmare, în contextul informațiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen. și în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmațiile petentului B., simpla susținere că instanța Curții de Apel Brașov nu ar putea da dovadă de obiectivitate și imparțialitate nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Brașov.

Având în vedere soluția pronunțată în cauză, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Brașov.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 ianuarie 2025.