ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 242/2025

Ședința publică din data de 27 mai 2025

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 02.12.2024, petentul A. a solicitat strămutarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Brașov, secția penală.

În motivarea cererii, petentul a susținut că imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită, întrucât, în cadrul dosarului a cărei strămutare se solicită, Curtea de Apel Brașov este nevoită să analizeze legalitatea hotărârilor administrative emise de către Colegiul de Conducere al unei instanțe aflate în subordinea sa, fiind chemată să analizeze și să se pronunțe asupra legalității hotărârilor Colegiului de Conducere al Tribunalului Brașov, prin care au fost constituite completuri nespecializate în materie de corupție.

Or, aceste hotărâri nu sunt simple acte administrative, ci reprezintă temelia organizatorică a întregii proceduri de judecată, în speță în dosarele vizând infracțiuni de corupție. Iar critica adusă acestor hotărâri, pe care se întemeiază cererea de revizuire ce face obiectul apelului, vizează încălcarea prevederilor imperative ale art. 29 din Legea nr. 78/2000, privind specializarea judecătorilor.

Curtea de Apel Brașov este pusă, așadar, în situația paradoxală de a evalua legalitatea unor decizii adoptate de o instanță aflată în subordinea sa administrativă și teritorială - Tribunalul Brașov. Această evaluate implică o analiză asupra conformității cu legea a propriului sistem judiciar regional, ceea ce generează un conflict de interese instituțional, susceptibil să afecteze în mod obiectiv aparența de imparțialitate.

În astfel de condiții, decizia ce urmează a fi pronunțată în apel este percepută ca influențată de relațiile de autoritate instituțională existente între Curtea de Apel Brașov și Tribunalul Brașov, afectând încrederea părții în caracterul echitabil și obiectiv al procedurii.

Curtea de Apel Brașov, în dosarul nr. x/2024, este chemată să soluționeze apelul împotriva unei hotărâri care privește o cerere de revizuire fundamentată tot pe nelegalitatea constituirii completurilor de judecată, inclusiv asupra deciziei nr. 79/AP/01.02.2022, pronunțate chiar de această curte. Această suprapunere între rolul de autor și rolul de cenzor al propriilor hotărâri este profund problematică și se încadrează perfect în tipologia de conflict de interese instituțional.

Curtea de Apel Brașov, prin poziția procesuală adoptată în alte cauze, a confirmat în mod repetat o perspectivă favorabilă acelor hotărâri administrative contestate, creând un curent instituțional de opinie nefavorabil părții.

De asemenea, făcând trimitere la două hotărâri definitive pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș (decizia penală nr. 394 din 09.07.2024) și Curtea de Apel Ploiești (decizia penală nr. 1239 din 11.12.2024), cauze care în care petentul are calitatea de inculpat, a arătat că instanțele judecătorești au decis că la nivelul Tribunalului Brașov nu existau completuri specializate în materie de corupție înființate conform legii, în perioada în care cauza a cărei strămutare se solicită, s-a aflat pe rolul primei instanțe.

În cuprinsul informațiilor transmise de Curtea de Apel Brașov, privind cererea de strămutare formulată de petentul A. se prezintă etapele pe care le-a parcurs dosarul a cărui strămutare s-a solicitat, precum și motivele cererii.

Totodată, Curtea de Apel Brașov a apreciat că, în urma verificării aspectelor semnalate, la această instanță sunt asigurate condițiile necesare pentru normala și corecta soluționare a cauzei, nefiind evidențiate aspecte din care să rezulte că imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită.

S-a mai menționat că au fost transmise la dosarul cauzei dovezile comunicărilor efectuate ca urmare a îndeplinirii formalităților prevăzute de art. 73 C. proc. pen.

Analizând cererea formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepțional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor unei instanțe.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui test, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

În speță, se observă că petentul a invocat, în esență, că, la Curtea de Apel Brașov s-a conturat un curent de opinie nefavorabil privind modalitatea de constituire a completurilor de judecată în cadrul Tribunalului Brașov, în sensul în care se apreciază că judecata în fond s-a desfășurat cu respectarea dispozițiilor legale, de către complete de judecată specializate în materie de corupție, în timp ce, în spețe similare, la alte curți de apel (decizia penală nr. 394 din 09.07.2024 pronunțată de Curtea de Apel Târgu - Mureș, în dosarul nr. x/2018 și decizia penală nr. 1239 din 11.12.2024 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, în dosarul nr. x/2018), în care petentul a avut calitatea de inculpat, excepțiile invocate au fost admise, iar cauzele au fost trimise spre rejudecare la instanța de fond.

Cauza a cărei strămutare se solicită privește apelul declarat de revizuentul A., împotriva sentintei penale nr. 2/CC din 05.03.2025 a Tribunalului Covasna într-o cerere de revizuire formulată împotriva sentinței penale nr. 44/S/30.04.2020 a Tribunalului Brașov, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 79/Ap/01.02.2022 a Curții de Apel Brașov.

Se observă că prin încheierea din 25.11.2024 pronunțată de Curtea de Apel Brașov - secția, în dosarul nr. x/2017, instanța a respins ca nefondată excepția de nelegalitate a art. 1 din Hotărârea Colegiului de Conducere al Tribunalului Brașov nr. 7/2017, art. 18 din Hotărârea Colegiului de Conducere al Tribunalului Brașov, nr. 14/2018, art. 56 din Hotărârea Colegiului de Conducere al Tribunalului Brașov nr. 24/2019, art. 12 din Hotărârea Colegiului de Conducere al Tribunalului Brașov nr. 23/2020, art. 39 și 42 din Hotărârea Colegiului de Conducere al Tribunalului Brașov nr. 26/2021. Totodată, prin aceeași încheiere a fost respinsă excepția nulității absolute a încheierii din 01.11.2017 a Tribunalului Brașov pronunțată în dosarul nr. x/2017 și a sentinței penale nr. 286/S/22.12.2022 a Tribunalului Brașov.

De asemenea, se observă că prin deciziile penale nr. 394 din 09.07.2024 pronunțate de Curtea de Apel Târgu - Mureș, în dosarul nr. x/2018 și nr. 1239 din 11.12.2024 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, în dosarul nr. x/2018, cauze în care petentul a avut calitatea de inculpat, au fost desființate sentințele pronunțate de Tribunalul Brașov, stabilindu-se ca reluarea judecății să se facă din procedura camerei preliminare.

Așadar, Curtea de Apel Brașov are de soluționat un dosar în care petentul are calitatea de revizuent și care are ca obiect o situație similară cu cele în care alte curți de apel, la care au fost strămutate dosarele petentului, au pronunțat soluții diametral opuse.

Prin urmare, Înalta Curte, în temeiul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 71 C. proc. pen., pentru a înlătura orice dubiu al părților referitor la lipsa de imparțialitate a judecătorilor din cadrul Curții de Apel Brașov și la faptul că acestea ar fi private de o judecată echitabilă la această instanță, urmează să admită cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Brașov și să dispună strămutarea cauzei la Curtea de Apel Târgu - Mureș.

Deopotrivă, pentru restabilirea garanției procesuale a dreptului la o instanță asupra căreia să nu planeze suspiciunea de imparțialitate este necesară anularea tuturor actelor de procedură îndeplinite în faza procesuală a apelului, având în vedere că acestea au generat, la rândul lor, aparența lipsei de imparțialitate.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea formulată de petentul A..

Strămută judecarea cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2024 al Curții de Apel Brașov, secția Penală, la Curtea de Apel Târgu-Mureș, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Anulează toate actele de procedură îndeplinite în faza procesuală a apelului.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 mai 2025.