ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 514/2025

Ședința publică din data de 26 noiembrie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare formulată în cauză,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 11 noiembrie 2025 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, petentul A. a solicitat strămutarea dosarului nr. x/2024 aflat pe rolul Curții de Apel Brașov la o altă curte de apel învecinată.

În susținerea cererii de strămutare formulate a arătat că există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Brașov este afectată datorită calității părților, având în vedere că persoana vătămată, B., îndeplinește funcția de judecător și președinte de instanță în cadrul Tribunalului Brașov.

În acest sens, a anexat fișe de pe portalul Tribunalului Brașov prin care au fost soluționate diverse incidente procedurale (abțineri, recuzări, inclusiv înaintarea cauzei către Curtea de Apel Brașov, având în vedere imposibilitatea constituirii unui complet colegial), precum și organigrama Tribunalului Brașov.

La data de 26.11.2025, petentul a transmis la dosar note scrise în susținerea cererii de strămutare. Suplimentar a invocat faptul că Tribunalul Brașov are calitatea de ordonator de credite, iar în relațiile privind partea administrativ financiară este reprezentat de președinte, adică de persoana vătămată, situație de fapt, care în opinia petentului, ridică o suspiciune rezonabilă privind imparțialitatea obiectivă a judecătorilor din Cadrul Curții de Apel Brașov.

Totodată a apreciat că între persoana vătămată și judecătorii Curții de Apel Brașov există pe lângă relații de colegialitate și relații de prietenie, aspecte pe care înțelege să le invoce prin prisma declarațiilor de avere ale acestora pe care le-a înaintat la dosar. În acest sens a făcut trimitere la un eveniment petrecut în Iași, respectiv o nuntă organizată la Congress Hall, și la sume de bani acordate cu titlu de împrumut între aceștia.

A mai arătat că accesând declarațiile de avere ale judecătorilor din cadrul secției penale a Curții de Apel Brașov și ale celor care formează Colegiul de Conducere al acestei instanțe, a regăsit faptul că în anul 2024 au încasat de la Tribunalul Brașov sume de bani pe care le-au indicat ca reprezentând salarii. Cu alte cuvinte, aceștia au fost judecători în cadrul Tribunalului Brașov și astfel există o suspiciune rezonabilă privind imparțialitatea lor.

Petentul a făcut trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 558 din 16 octombrie 2014, potrivit căreia dacă una dintre părți are calitatea de judecător la o instanță ierarhic superioară, această împrejurare este de natură să afecteze imparțialitatea obiectivă a judecătorilor din cadrul instanței ierarhic inferioare în grad. Deși această decizie vizează domeniul dreptului civil, petentul a apreciat că este relevantă în cauză întrucât atât în penal, cât și în civil trebuie să existe imparțialitatea judecătorilor.

În opinia petentului, un alt motiv de strămutare îl constituie campania mediatică organizată și coordonată încă de la momentul reținerii sale, apreciind că aceasta este de natură a afecta imparțialitatea judecătorilor, prin presiunea exercitată asupra acestora.

Potrivit art. 72 alin. (6) din C. proc. pen. au fost solicitate informații de la Curtea de Apel Brașov, secția penală.

Prin informarea transmisă la data de 19.11.2025, Curtea de Apel Brașov a prezentat pe larg parcursul juridic al cauzei a cărei strămutare se solicită, precum și motivele invocate de petent în susținerea cererii formulate.

S-a apreciat că motivele invocate nu pot fi încadrate în cele prevăzute de art. 71 din C. proc. pen. și că la Curtea de Apel Brașov sunt asigurate condițiile necesare pentru normala și corecta soluționare a cauzei.

Examinând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că cererea de strămutare formulată de petentul A. este întemeiată, urmând a o admite pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Instituția strămutării reprezintă un remediu procesual prin care se asigură buna desfășurare a procesului penal și respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanța de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanță egală în grad, în situația în care nu există garanții de imparțialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privința niciunuia dintre judecătorii instanței sesizate.

Cu referire la termenul "suspiciune rezonabilă", în ceea ce privește strămutarea, Înalta Curte reține că prin acesta se înțelege existența unor date sau informații de natură să convingă un observator obiectiv și nepărtinitor că imparțialitatea tuturor judecătorilor unei instanțe este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

În ceea ce privește noțiunea de imparțialitate, Înalta Curte reține că principiul imparțialității justiției derivă din principiului legalității și presupune ca organele judiciare să fie neutre, obiective și caracterizate de "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute", astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în analiza conceptului de imparțialitate (Cauza Piersack ct. Belgiei). În acest sens, s-a statuat că imparțialitatea este necesar a fi analizată atât din punct de vedere subiectiv (luându-se în considerare interesele sau convingerile personale ale unui anumit judecător într-o anumită cauză), dar și din punct de vedere obiectiv (atunci când se stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere).

Totodată, trebuie precizat că motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calități ale părților care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, reflex al influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal.

În ceea ce privește susținerile petentului referitoare la mediatizarea cauzei, Înalta Curte apreciază că interesul manifestat de mass-media față de această cauză penală nu reprezintă un motiv de strămutare, ci atestă preocuparea pentru informarea opiniei publice asupra aspectelor care caracterizează pricina, în contextul calității părților implicate.

Este rolul și dreptul mass-media de a strânge și transmite informații către public și de a comenta asupra modului de administrare și înfăptuire a justiției, inclusiv asupra cauzelor înainte, în timpul și după judecată, fără a încălca prezumția de nevinovăție.

Prin urmare, chiar dacă există o tendință generală din partea mass-media de a acorda o atenție mai mare problemelor juridice, mai ales în domeniul dreptului penal, judecătorii, în virtutea specificului funcției deținute, trebuie să își îndeplinească rolul în mod liber, fără a se lăsa influențați de opinia publică exprimată în mass-media

Împrejurarea că această cauză este mediatizată nu poate influența negativ activitatea judecătorilor care aplică și se supun doar legii, fără a fi influențați. Aceste aspecte nu pot constitui, prin ele însele, un argument suficient pentru a aprecia că judecătorii Curții de Apel Brașov nu ar fi obiectivi sau imparțiali, având în vedere că, în virtutea specificului funcției deținute, magistrații au obligația de a-și îndeplini atribuțiile fără părtinire și cu respectarea dispozițiilor legale, indiferent de calitatea părților sau a altor persoane care participă la procedurile judiciare.

Reține Înalta Curte, însă, că aspectele invocate în cererea de strămutare de petentul A., cu referire la calitatea persoanei vătămate, aceea de judecător al Tribunalului Brașov și președinte al acestei instanțe, în dosarul în care acesta este inculpat, sunt de natură a crea o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor din cadrul Curții de Apel Brașov, pe rolul căreia se află cauza a cărei strămutare o solicită, ar putea fi afectată datorită împrejurărilor cauzei, respectiv calității părților.

Astfel, petentul a arătat că suspiciunea lipsei de imparțialitate a judecătorilor care compun această instanță este legată de calitatea de judecător și președinte al Tribunalului Brașov a persoanei vătămate.

Înalta Curte reține că această împrejurare menționată de petent este aptă sau are amplitudinea de a știrbi aparența de imparțialitate cu consecințe negative asupra actului de justiție.

Deși faptele concrete ale judecătorilor instanței nu sunt de natură a crea dubii cu privire la profesionalismul și imparțialitatea acestora, totuși având în vedere calitatea persoanei vătămate de judecător și președinte al Tribunalului Brașov, pentru a se înlătura orice suspiciune care ar putea pune sub semnul îndoielii imparțialitatea și obiectivitatea în judecarea pricinii în cadrul Curții de Apel Brașov, Înalta Curte consideră că se impune strămutarea judecării cauzei la o altă instanță învecinată egală în grad.

Totodată, Înalta Curte reține că nu constituie motiv de strămutare argumentul potrivit căruia judecătorii Curții de Apel Brașov au primit drepturi salariale de la Tribunalul Brașov, având în vedere calitatea de ordonator de credite a persoanei vătămate care este președintele instanței, întrucât acestea izvorăsc din lege/hotărâri judecătorești, și nu sunt stabilite de președintele instanței.

De asemenea, nu constituie motive de strămutare aspectele referitoare la presupusa existență a unor împrumuturi între anumiți judecători ori participarea mai multor magistrați de la Curtea de Apel Brașov la un eveniment comun, cel mult acestea putând constitui motive de abținere, recuzare.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va admite cererea formulată de petentul A. și va dispune strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Brașov, secția penală, la Curtea de Apel Alba-Iulia, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Va menține actele procedurale îndeplinite în fața Curții de Apel Brașov.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea cererii de strămutare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea formulată de petentul A. și dispune strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Brașov, secția penală, la Curtea de Apel Alba-Iulia, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Menține actele procedurale îndeplinite în fața Curții de Apel Brașov.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea cererii de strămutare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 noiembrie 2025.