ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 157/2025

Ședința publică din data de 03 aprilie 2025

Asupra cererii de strămutare de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 13.03.2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curții de Apel Brașov, secția penală, deoarece există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Brașov este afectată.

În acest sens, a menționat că motivul principal al prezentei cereri de strămutare constă în lipsa capacității Curții de Apel Brașov de a analiza în mod obiectiv și imparțial cererea formulată de petent, aspect ce rezultă din modul în care această instanță a gestionat aspectele esențiale ale cererii inițiale de strămutare.

Astfel, deși motivul principal invocat în cererea de strămutare a dosarului nr. x/2021 al Tribunalului Brașov a fost nerespectarea principiului repartizării aleatorii a cauzei, Curtea de Apel Brașov nu a analizat acest aspect esențial și, în lipsa unei verificări efective a respectării principiului repartizării aleatorii, nu va putea să se pronunțe în cunoștință de cauză asupra cererii de strămutare.

În subsidiar, a invocat incompatibilitatea judecătorului desemnat și a întregii Secții Penale a Curții de Apel Brașov, întrucât judecătorul desemnat a rămas în pronunțare în cauza conexă 1636/62/2024/al, ceea ce creează un conflict de interese și o suspiciune rezonabilă asupra imparțialității sale. Or, această împrejurare creează un risc major de părtinire în analiza cererii de strămutare, întrucât magistratul a fost deja expus la argumentele sale dintr-un dosar conex și și-a format deja opinii asupra apărărilor invocate.

Mai mult, a arătat că întreaga secție Penală a Curții de Apel Brașov se află într-o situație de incompatibilitate, întrucât mai mulți judecători din această secție au soluționat anterior cauze conexe ale petentului, ceea ce le-a oferit o expunere repetată la aceeași argumentație juridică, influențând inevitabil percepția asupra speței; iar alți judecători au relații de rudenie cu procurorul de caz din dosarele conexe, ceea ce generează un risc evident de părtinire.

A menționat că judecătorii Curții de Apel Brașov nu vor analiza în mod obiectiv și imparțial cererea de strămutare a dosarului x/2021 al Tribunalului Brașov, având în vedere soluția inițială pronunțată într-o altă cerere de strămutare, motiv pentru care a invocat incompatibilitatea judecătorului desemnat cu soluționarea dosarului nr. x/2025 și a întregii Secții Penale a Curții de Apel Brașov.

În cuprinsul informațiilor transmise de Curtea de Apel Brașov se prezintă etapele dosarului a cărui strămutare se solicită.

În privința petitului referitor la lipsa de diligență si obiectivitate a Curții de Apel Brașov constând în omisiunea instanței de a cere clarificări cu privire la respectarea principiului repartizării aleatorii a dosarului nr. x/2021 și a dosarelor asociate, precum și a dosarelor conexe acestuia, s-a precizat că, prin încheierea de ședință din data de 10.03.2025, instanța a dispus să se emită o adresă către Tribunalul Brașov cu solicitarea de a se suplimenta comunicarea de informații punctual cu privire la cronologia repartizării dosarelor reunite la dosarul nr. x/2021, pe baza căruia s-a formulat prezenta cerere de strămutare.

Al doilea motiv al cererii de strămutare a fost considerat ca fiind o cerere de recuzare, fiind soluționată la data de 10.03.2025.

S-a menționat și faptul că judecătorii secției penale ai Curții de Apel Brașov s-au pronunțat în mai multe cauze în care petentul are calitatea de inculpat nu creează o suspiciune rezonabilii că imparțialitatea lor ar fi afectată.

Analizând cererea de strămutare formulată de petent, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepțional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor unei instanțe.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată, atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO, în sensul că, ceea ce trebuie asigurat, este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui test, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

Examinând în aceste coordonate cererea de strămutare formulată, Înalta Curte reține că petentul a evidențiat lipsa capacității Curții de Apel Brașov de a analiza în mod obiectiv și imparțial cererea inițială de strămutare întrucât instanța a omis să ceară clarificări cu privire la respectarea principiului repartizării aleatorii a dosarului nr. x/2021 al Tribunalului Brașov.

În acest sens, Înalta Curte constată că din informațiile solicitate Curții de Apel Brașov reiese că la termenul din data de 10.03.2025 instanța a dispus să se emită o adresă către Tribunalul Brașov cu solicitarea de a se suplimenta comunicarea de informații punctual cu privire la cronologia repartizării dosarelor reunite la dosarul nr. x/2021.

Un alt motiv pentru care petentul a considerat că nu va avea parte de o judecată dreaptă a cererii de strămutare la Curtea de Apel Brașov îl reprezintă faptul că judecătorul învestit ar fi incompatibil să judece cauza întrucât s-a pronunțat în alte cauze penale ale petentului. Or, Înalta Curte constată că acest motiv a fost considerat de Curtea de Apel Brașov ca fiind o cerere de recuzare, fiind soluționată la data de 10.03.2025.

De altfel, nici faptul că alți judecători de la Curtea de Apel Brașov, secția Penală s-au pronunțat în mai multe cauze în care petentul are calitatea de inculpat nu creează o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea lor ar fi afectată.

Totodată, verificând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, prin sentința penală nr. 16/F din 21 martie 2025 pronunțată în dosarul nr. x/2025 al Curții de Apel Brașov, secția penală a fost respinsă cererea formulată de petentul A. privind strămutarea dosarului nr. x/2021 al Tribunalului Brașov.

Or, împrejurările invocate în cauză drept temei al cererii de strămutare nu generează suspiciuni asupra imparțialității instanței, neexistând un motiv temeinic care să justifice strămutarea cauzei.

Cât privește cererea de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a art. 71 și 72 alin. (5) din C. proc. pen. și cererea de sesizare a C.J.U.E. formulate de petentul A., Înalta Curte constată că sunt adresate Curții de Apel Brașov, întrucât în cererea formulată, petentul solicită Curții de Apel Brașov sesizarea Curții Constituționale a României pentru examinarea constituționalității art. 71 și 72 alin. (5) din C. proc. pen., în măsura în care acestea împiedică strămutarea unei cereri de strămutare către o alta curte de apel.

În raport cu cele menționate, neexistând indicii care să justifice suspiciunea că imparțialitatea tuturor judecătorilor instanței este afectată, Înalta Curte, în temeiul art. 74 din C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A., privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curții de Apel Brașov, secția penală.

În conformitate cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A., privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curții de Apel Brașov, secția penală.

Obligă petentul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03 aprilie 2025.