ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 280/2025

Ședința publică din data de 17 iunie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare formulată în cauză, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Brașov, secția penală, la o altă instanță egală în grad, considerând că există o suspiciune rezonabilă că actul de justiție este afectat. Petentul a susținut că prezentul dosar s-a desprins din dosarul principal nr. x/2023, care vizează activitățile unui grup infracțional organizat coordonat de inculpații principali, printre care B., fost cadru de poliție.

Petentul a susținut că instanța Curții de Apel Brașov a desemnat Tribunalul Covasna pentru judecarea dosarului în prima instanță, ceea ce creează o situație de natură să afecteze imparțialitatea judecării în faza de apel. Curtea de Apel Brașov a mai soluționat cauze incidente și cu referire la alți inculpați din prezenta cauză. De asemenea, s-a arătat că la Curtea de apel Brașov au mai fost respinse cereri de strămutare în cauze conexe, cereri de abținere formulate de judecătorii desemnați, deși erau motive legale, cererea de reunire a dosarelor, toate aceste soluții având drept consecință afectarea dreptului la un proces echitabil și au creat o bănuială legitimă asupra imparțialității instanței. S-a mai susținut că judecătorii Curții de Apel Brașov s-au pronunțat asupra aspectelor juridice din dosarele conexe. De asemenea, a invocat calitatea specială a inculpatului B., care cunoaște sistemul judiciar local și are relații în sistemul de justiție din regiunea Brașov. În final, a făcut referire la conexitatea dosarelor care a creat fragmentarea artificială a unui ansamblu infracțional unitar, existând riscul unor hotărâri contradictorii.

Potrivit art. 72 alin. (6) C. proc. pen.., au fost solicitate informații de la Curtea de Brașov care au fost transmise la dosarul cauzei.

În informațiile transmise Curtea de apel a comunicat Împotriva sentinței penale nr. 5/5.02.2025 pronunțată de Tribunalul Covasna în cauza penală nr. x/2022 au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna și inculpații C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., A., N., O., P., Q., R., S., T., U..

Cauza, în calea de atac a apelului, a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov la data de 5.03.2025 și a fost repartizată aleatoriu completului de judecată AT2-2018 cu primul termen de judecată stabilit la data de 14.04.2025.

La data de 10.03.2025, magistrații judecători au formulat o declarație de abținere de la judecarea cauzei penale nr. x/2022.

Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 10.03.2025, Curtea de Apel Brașov, în baza art. 68 C. proc. pen.. raportat la art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., a admis declarațiile de abținere ce au fost formulate de către cei doi magistrați judecători ce fac parte din completul de judecată At2 - 2018 și a stabilit că aceștia nu vor participa la judecarea dosarului penal nr. x/2022

Cu judecarea pricinii a fost desemnat completul At4-2024. La data de 21.03.2025, unul dintre judecătorii învestiți a formulat o declarație de abținere de la soluționarea cauzei penale nr. x/2022, deoarece, prin sentința penală nr. 176/S/6.09.2022 pronunțată în dosarul penal nr. x/2022 a Tribunalului Brașov, a admis acordul de recunoaștere a vinovăției nr. 3 18/P/2022 din data de 2 1.06.2022.

Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 21.03.2025, Curtea de Apel Brașov, în temeiul art. 68 C. proc. pen.. raportat la art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., a admis declarația de abținere ce a fost formulată de judecător, iar completul a fost reîntregit prin desemnarea altui magistrat judecător.

La termenul din data de 14.04.2025, reprezentantul legal al inculpatului V. a învederat instanței faptul că sentința penală nr. 5/2025 nu i-a fost comunicată, pe dovada de comunicare a hotărârii existând o altă semnătură care nu îi aparține. A arătat, de asemenea, că inculpatul pe care îl reprezintă dorea să formuleze apel și a supus instanței această chestiune. În condițiile arătate a formulat o cerere de apel și o cerere de repunere în termen. Apelanții inculpați C. și D. au solicitat acordarea unui nou termen de judecată pentru a-și angaja apărători aleși.

Instanța, raportat la infracțiunile ce fac obiectul cauzei, respectiv cele prevăzute de art. 321 și art. 367 alin. (1) C. proc. pen.., a constatat că pentru niciuna dintre pedepsele prevăzute nu se depășește 5 ani. În aceste condiții, prin raportare la art. 90 C. proc. pen.., asistența juridică a inculpaților nu are caracter obligatoriu.

Instanța a pus în discuția participanților prezenți cererea de amânare ce a fost formulată de către apelanții inculpați C. și D..

Curtea a încuviințat cererile amânare și a amânat judecarea cauzei la data de 19.05.2025.

La termenul din data de 19.05.2025, președintele completului de judecată a adus la cunoștința participanților procesuali că, în urma analizei dosarului, precum și a altor dosare cu care Curtea de Apel Brașov a fost investită, ambii membrii ai completului de judecată au înțeles să formuleze cereri de abținere de la soluționarea cauzei pendinte, cereri care au fost întemeiate pe dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.

Instanța a acordat un nou termen de judecată pentru data de 2.06.2025.

Dosarul a fost înaintat președintelui de secție penală în scopul desemnării completului competent soluționării declarațiilor de abținere.

Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 21.05.2025, Curtea de Apel Brașov, în baza art. 68 C. proc. pen.. raportat la art. 64 alin. (1) lit. f), a) respins cererile de abținere ce au fost formulate de judecători.

La termenul din data de 2.06.2025, instanța a constatat că procedura de citare cu apelantul O. și cu intimații inculpați W. și X. nu a fost îndeplinită. La dosarul cauzei, la data de 27.05.2025, a fost depusă o cerere de strămutare formulată de apelantul inculpat A.. Instanța, potrivit dispozițiilor C. proc. pen. a dispus înaintarea acesteia, de îndată, la instanța supremă. Curtea a constatat că, în cuprinsul motivelor de apel, apelantul inculpat A., prin avocatul ales Y., a invocat necesitatea reunirii prezentei cauze cu dosarul penal nr. x/2023 Curtea a pus în discuție chestiunile preparatorii care se impun înainte de a se pune în discuție cererea de reunire a prezentului dosar cu dosarul nr. x/2023 și le-a pus în vedere părților să precizeze dacă au și alte cereri prealabile. Instanța a amânat judecarea cauzei la data de 17 iunie 2025.

Cu privire la obiectul cererii de strămutare, s-a menționat că prin adresa din 30.10.2023, Tribunalul Brașov, secția penală a sesizat Curtea de Apel Brașov, secția penală în vederea desemnării unei instanțe competente în a soluționa cauza penală privind pe C., D., E., W., F., Z., AA., BB., G., CC., H., I., J., având ca obiect infracțiunile de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. (sub forma aderării) și instigare improprie la fals intelectual, prev. de art. 52 alin. (2) C. pen. cu referire la art. 47 C. pen. raportat la art. art. 321 C. pen., ambele infracțiuni cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2022

Sesizarea Tribunalului Brașov a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov cu nr. de dosar x/2023

Curtea a constatat că la nivelul Tribunalului Brașov nu este posibilă constituirea unui complet care să soluționeze cauza, astfel că este întemeiată solicitarea formulată de instanța sesizată cu soluționarea cauzei privind desemnarea unei alte instanțe.

Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 31.10.2023, Curtea de Apel Brașov a admis această sesizare și a desemnat Tribunalul Covasna, instanță egală în grad din raza Curții de Apel Brașov, pentru soluționarea dosarului penal nr. x/2022

Curtea de Apel Brașov a desemnat, potrivit art. 68 alin. (9

1

) C. proc. pen.., o altă instanță egală în grad cu instanța inițial investită cu judecarea cauzei, fără a intra în judecarea fondului pricinii.

S-a susținut că desfășurarea procedurii judiciare, modul de administrare și apreciere a probatoriului sunt atribute exclusive ale completului de judecată iar împrejurarea că instanța a respins anumite cereri solicitate, în primul rând nu constituie un motiv de strămutare așa cum acestea sunt dispuse art. 72 C. proc. pen.. și s-a apreciat că acest fapt nu poate fi confundat cu suspiciunea rezonabilă, ca dovadă a afectării imparțialității completului investit cu judecarea cauzei. S-a arătat că magistrații judecători care s-au pronunțat anterior asupra anumitor aspecte ale cauzei, în dosarele conexe cauzei au formulat declarații de abținere care au fost admise.

În ceea ce privește reunirea cauzei nr. x/2023 la cauza x/2022, s-a menționat că acest aspect urmează să fie discutat la termenul de judecată din data de 17.06.2025, instanța de apel, prin încheierea din data de 2.06.2025 dispunând atașare dosarului penal nr. x/2023 pentru discutarea cererii de reunire formulată de apelantul inculpat A., prin avocat ales Y..

Având în vedere dispozițiile legale privitoare la instituția strămutării și în raport de cele expuse, s-a apreciat că la Curtea de Apel Brașov sunt asigurate condițiile necesare pentru normala și corecta soluționare a cauzei, nefiind evidențiate aspecte din care să rezulte că imparțialitatea completului de judecată ar fi putut fi știrbită.

Examinând cererea formulată de petentul A., în raport de prevederile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 C. proc. pen.., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Conform art. 74 alin. (2) C. proc. pen.., în cazul în care găsește cererea întemeiată, Înalta Curte de Casație și Justiție dispune strămutarea judecării cauzei la o curte de apel învecinată curții de la care se solicită strămutarea. Strămutarea este un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor unei instanțe.

La momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existența unei suspiciuni rezonabile colective, pentru a se stabili dacă imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată din motive care țin de împrejurările cauzei ori calitatea părților. Una din cerințele esențiale pentru buna înfăptuire a justiției este încrederea deplină a justițiabilului în organele judiciare. Cauza de suspiciune poate privi individual pe unul sau mai mulți judecători sau în mod colectiv pe toți subiecții procesuali oficiali care lucrează în numele și pentru un organ judiciar penal.

Suspiciunea colectivă este îndreptată în mod indivizibil contra tuturor subiecților procesuali oficiali care îndeplinesc atribuțiile ce intră în competența funcțională a unui organ judiciar, așa încât aceasta se răsfrânge asupra capacității subiective a însuși organului judiciar respectiv. În situația unei suspiciuni colective, remediul procesual este strămutarea cauzei, cu efectul unei deplasări de competență teritorială a soluționării cauzei între instanțe de judecată de același grad.

Suspiciunea individuală este îndreptată personal față de un magistrat sau față de mai mulți magistrați, în acest ultim caz motivele putând fi similare sau diferite față de fiecare magistrat. În cazul suspiciunii individuale, mijlocul procedural îl constituie excepția de incompatibilitate care trebuie să fie invocată și analizată individual, în raport cu subiectul sau cu fiecare dintre subiecții procesuali oficiali a căror capacitate subiectivă este pusă la îndoială, sub raportul obiectivității sau imparțialității. Remediul este înlăturarea din proces, ca incompatibil, a judecătorului suspicionat, pe calea abținerii sau recuzării în cursul soluționării cauzei, iar după rămânerea definitivă a hotărârii, pe calea contestației în anulare.

Drept urmare, la momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existența unei suspiciuni rezonabile colective, cu privire la imparțialitatea judecătorilor instanței.

Motivele temeinice care pot susține o cerere de strămutare sunt diferite de cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini sau comportamente care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, reflex al influenței exercitată de climatul în care se desfășoară procesul penal. În cazul strămutării, motivele nu privesc - personal - judecătorii, ci condițiile în care o instanță penală, în întregul ei, trebuie să judece o anumită cauză.

Raportat la aspectele ce preced, care stabilesc cadrul procesual în care poate fi soluționată o cerere de strămutare, Înalta Curte, verificând actele dosarului, consideră că nu sunt incidente dispozițiile prevăzute de art. 71 C. proc. pen.., astfel că nu există motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei. Conform acestor prevederi legale, motivele temeinice care pot determina strămutarea unei cauze trebuie să se refere la suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

În speță, petentul A. a invocat fapte care, în opinia sa, indică lipsa de imparțialitate a judecătorilor, determinată de împrejurările cauzei și calității părților. Petentul este nemulțumit de modul în care se judecă dosarul nr. x/2022 al Curții de Apel Brașov, secția penală, în faza procesuală a apelului, de către completul de judecată din cadrul curții de apel, din cuprinsul motivelor scrise rezultând că acesta reclamă că în cadrul acestei instanțe nu poate beneficia de judecarea cauzei în condiții de imparțialitate, având în vedere că această instanță a desemnat Tribunalul Covasna pentru judecarea dosarului în prima instanță, a mai soluționat cauze incidente și cu referire la alți inculpați din prezenta cauză, a respins cereri de strămutare în cauze conexe, cereri de abținere formulate de judecătorii desemnați, cererea de reunire a dosarelor, toate aceste soluții având drept consecință afectarea dreptului la un proces echitabil. S-a mai susținut că judecătorii Curții de Apel Brașov s-au pronunțat asupra aspectelor juridice din dosarele conexe și a mai a invocat calitatea specială a inculpatului B., care cunoaște sistemul judiciar local și are relații în sistemul de justiție din regiunea Brașov.

Înalta Curte apreciază că la Curtea de apel Brașov nu există un climat neprielnic sau defavorabil desfășurării normale a procesului penal privind petentul A., iar argumentele aduse de acesta în sprijinul cererii de strămutare nu justifică temerea sa în ceea ce privește lipsa de imparțialitate a instanței. Susținerile referitoare la modalitatea în care se desfășoară judecarea cauzei în apel ori soluționarea altor dosare de către această instanță, respectiv desemnarea instanței care să judece cauza în fond ori judecarea unor dosare conexe, nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 71 C. proc. pen.. și nu conduc la strămutarea dosarului nr. x/2022 De asemenea, afirmația petentului referitoare la calitatea specială a unuia dintre inculpații judecați în cauză și relațiile acestuia cu persoane din sistemul judiciar, nu au natura împrejurărilor reglementate de dispozițiile art. 71 C. proc. pen.. care să genereze suspiciunea colectivă menționată anterior, specifică unei cereri de strămutare și nu justifică temerea acestuia în ceea ce privește imparțialitatea instanței, constatându-se că se invocă lipsa de imparțialitate a judecătorilor fără un suport probatoriu.

Așadar, se apreciază că la nivelul acestei instanțe sunt asigurate condițiile necesare pentru normala și corecta soluționare a dosarului nr. x/2022, nefiind elemente pentru a se putea considera că prin judecarea acestei cauze s-ar încălca dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru considerentele expuse, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, în temeiul art. 74 C. proc. pen.., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Brașov, secția penală.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va obliga petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Brașov, secția penală.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 iunie 2025.