ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 17/2025

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 17/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 21 ianuarie 2025

Asupra cererii de strămutare de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

La data de 08.01.2025, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, sub nr. x/2025, a fost înregistrată cererea formulată de petenții A. și S.C. B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel Brașov, secția penală.

Prin cererea formulată de petenții A. și S.C. B., prin apărător ales, s-a arătat că se solicită strămutarea dosarului mai sus menționat la o altă instanță de același grad, pentru următoarele motive:

Astfel, în esență, în cuprinsul cererii de strămurare, apărarea petenților a expus modalitatea de desfășurare a cauzei și stadiul dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel Brașov, pentru care a solicitat strămutarea, arătând că, în fapt, prin rechizitoriu, s-a reținut că petenții sunt responsabili pentru accidentul de muncă din data de 26.02.2019 produs în domeniul forestier cu prilejul efectuării unor lucrări de defrișare, soldat cu decesul victimei C. angajat la S.C. B.. Față de situația de fapt reținută în rechizitoriu, pe fondul cauzei, petentul și societatea S.C. B. au înțeles să urmeze procedura de drept comun, contestând tot probatoriul administrat în faza de urmărire penală.

S-a arătat că, în contextul evaluării probelor pe latura civilă a cauzei, la termenul de judecată din data de 4 martie 2024, a avut loc o dezbatere asupra solicitării părții civile de încuviințare a probelor cu înscrisuri și testimoniale prin audierea martorilor D. și E., ce puteau oferi informații referitoare la daunele morale și cheltuielile de înmormântare. Apărătorul ales al inculpaților A. și S.C. B. S.R.L. a argumentat împotriva încuviințării acestei probe, invocând dispozițiile art. 20 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., conform cărora constituirea de parte civilă trebuia să aibă loc până la începerea judecății și să cuprindă, printre altele, expres indicarea probelor pe care se întemeiază pretențiile. Instanța de fond, deși a apreciat că această solicitare a probei testimoniale este tardivă, cu toate acestea, instanța din oficiu a apreciat că se impune administrarea probei cu cei doi martori indicați de avocatul părților civile în vederea lămuririi din toate punctele de vedere a cauzei.

În opinia apărării petenților, această acțiune a instanței de fond a ridicat serioase întrebări asupra menținerii unei atitudini imparțiale, întrucât părea să favorizeze în mod nejustificat partea civilă prin acceptarea unei probe pe care inițial a declarat-o tardivă, decizia subită și aparent contradictorie de a solicita din oficiu administrarea aceleiași probe, cu exact aceiași martori, pe care anterior a considerat-o inadmisibilă, sugera o posibilă părtinire și o interpretare inadecvată a rolului său de a asigura aplicarea normelor de procedură civilă în materie penală, sens în care petenții au înțeles să formuleze cerere de recuzare, care a fost respinsă.

S-a mai arătat că, ulterior, petenții au formulat cerere de strămutare și au solicitat Curții de Apel Brașov să dispună strămutarea judecării dosarului nr. x/2023 aflat pe rolul Judecătoriei Târgu Secuiesc și trimiterea dosarului în vederea judecării acestuia unei alte instanțe de același grad, în cuprinsul cererii de la dosar fiind expuse motivele pentru care s-a solicitat strămutarea dosarului de fond aflat pe rolul Judecătoriei Târgu Secuiesc (pag. 3-5 din cererea de strămutare de la dosar).

A menționat apărătorul că prin încheierea nr. 25/2024 din data de 10.05.2024 pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. x/2024, s-a dispus respingerea, ca nefondată, a cererii de strămutare formulată de petenți, în dosarul nr. x/2023 ce se afla pe rolul Judecătoriei Târgu Secuiesc, iar prin sentința penală nr. 225/2024 din data de 08.08.2024 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc s-a dispus: încetarea procesului penal pornit împotriva petentului A. și al S.C. B. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, în baza disp. 396 alin. (1) și (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. ca urmare a intervenirii prescripției; condamnarea inculpatului A. la pedeapsa rezultantă de 2 ani și 7 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia pe un termen de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. (1) și (2) C. pen. și uz de fals (două acte materiale), prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; condamnarea S.C. B. la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 60.000 RON, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. (1) și (2) și art. 136 alin. (2), art. 137 alin. (1) - (3) și (4) lit. c) C. pen.; obligarea în solidar la plata daunelor morale în valoare de 200.000 RON către fiecare dintre cele trei părți civile din dosar, a daunelor materiale în valoare de 4100 RON, a despăgubirilor cu titlu de întreținere de 336 RON lunar către aceleași părți și a cheltuielilor de judecată cu avocatul părților civile în valoare 5355 RON, plus cheltuielile avansate de stat.

S-a menționat că, împotriva acestei sentințe, petenții A. și S.C. B. au declarat apel.

În continuare, în cuprinsul cererii de strămutare, s-a susținut că, în cauză, există suspiciuni rezonabile cu privire la lipsa de imparțialitate a judecătorilor din cadrul Curții de Apel Brasov, din cauza circumstanțelor procesului, a calității părților și a unor relații conflictuale locale. S-a susținut că în opinia apărării există suficiente argumente pentru ca un observator rezonabil și informat să perceapă existența unei doze de subiectivism incompatibile cu standardele privind imparțialitatea judecătorilor din cadrul Curții de Apel Brașov.

Astfel, s-a arătat că primul motiv pe care petenții înțeleg să îl invoce, reglementat de art. 71 C. proc. pen.., este cel referitor la situația în care există o îndoială cu privire la imparțialitatea judecătorilor, din cauza calității părților și a unor relații conflictuale locale, în acest sens, menționând că petentul A. este o persoană care a avut și are în continuare o expunere publică destul de mare, prin prisma faptului că de-a lungul timpului a deținut mai multe funcții de demnitate, în cadrul administrației publice locale cât și în cadrul altor persoane juridice private din cadrul județului Covasna. Astfel, s-a arătat că petentul este consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Ghelința, județul Covasna, deține funcția de președinte al F., în localitatea Ghelința, o formațiune politică minoritară față de G., dominantă în zona Tg. Secuiesc, jud. Covasna; este președintele composesoratului "H." cu sediul în comuna Ghelința; deține funcția de președinte executiv al I., ce își are sediul în comuna Ghelinta.

Pe de altă parte, s-a precizat că, respingerea de către Curtea de Apel Brașov a precedentei cereri de strămutare a dosarului, atunci când acesta se afla în faza judecății în primă instanță, în ciuda aspectelor prezentate mai sus și care reflectau o evidentă lipsă de imparțialitate a completului de la Judecătoria Târgu Secuiesc, suspiciune ce a fost confirmată prin sentința pronunțată, reflectă o ratificare din partea curții a modului discreționar de administrare a actului de justiție la instanțele din circumscripția sa.

Mai mult, s-a arătat că ratificarea unor asemenea atitudini este cu atât mai periculoasă cu cât practica Curții de Apel Brașov este aceea de a readministra în mod nemijlocit extrem de puține probe ce au fost administrate la fond, în ciuda efectului devolutiv al apelului, și chiar dacă suspiciunile asupra fiabilității acelor probe sunt foarte serioase.

S-a susținut că relevanța acestei situații, prin prisma cererii de strămutare formulate, rezidă în aceea că, judecarea cauzei la Tg. Secuiesc s-a făcut în mod evident în fața unei instanțe evident ostile, ostilitate ce a fost evidențiată și de conținutul depozițiilor martorilor audiați. Această ostilitate își are izvorul în interesele economice locale, petentul fiind președintele mai multor composesorate de pădure locale unde interesele financiare personale inclusiv ale martorilor din prezenta cauză au fost serios afectate de modul în care a condus respectivele structuri. Mai mult, tensiunile de origine etnică și politică din plan local au fost și ele de natură să-și pună amprenta asupra întregii judecăți, iar în eventualitatea încuviințării readministrării probelor, acest lucru nu s-ar putea realiza în bune condiții în fața unei instanțe situată atât de aproape de zona din care provin toți cei implicați în cauză (inculpați, martori, părți civile, alți participanți la actul de justiție).

Nu în ultimul rând, s-a făcut referire la faptul că avocatul părților civile, av. J., este o persoană influentă atât în Covasna cât și în Brașov, prin prisma faptului că a fost până recent decanul Baroului Covasna.

Față de motivele expuse în cererea de la dosar, apărarea petenților a considerat că există suficiente argumente pentru ca o un observator rezonabil și informat să perceapă existența unei doze de subiectivism incompatibile cu standardele privind imparțialitatea judecătorilor din cadrul Curții de Apel Brașov care ar trebui să soluționeze prezentul dosar, astfel că, având în vedere împrejurările cauzei, dar și complexitatea acesteia și a rezonanței pe care a avut-o în cadrul comunității locale, în opinia apărării există motive temeinice pentru a solicita strămutarea judecării cauzei la o altă instanță, întrucât la actuala instanță (Curtea de Apel Brașov) obiectivitatea și imparțialitatea judecătorilor, în ceea ce îi privește pe petenți, este știrbită, considerând apărarea că, prin prisma calităților deținute de petent este evident că au primat și vor prima interesele economice locale și astfel petenții vor fi "spectatorii unui demers judiciar care nu numai că va submina dreptul la un proces echitabil garantat de legislația națională și convențiile internaționale, dar va pune în pericol și încrederea publică în sistemul de justiție."

A susținut apărarea petenților că se află în fața unui iminent risc de a primi o hotărâre pronunțată de o instanță al cărei comportament procesual ne-a determinat deja să punem sub semnul întrebării independența și obiectivitatea sa, întrucât au existat incidente repetate care au indicat în mod evident părtinirea în favoarea uneia dintre părți, iar Curtea de Apel Brașov, prin pronunțarea încheierii nr. 25/2024 din data de 10.05.2024 în dosarul cu nr. x/2024 de respingere ca nefondată a cererii de strămutare, practic a tolerat modul de desfășurare al judecării prezentei cauze în condiții de imparțialitate. "Achiesarea la un astfel de comportament ne creează convingerea că această instanță nu va reveni asupra propriei decizii, adoptând un comportament contrar soluției pronunțate, urmând ca desfășurarea apelului să aibă loc în aceleași condiții care nu sunt conforme cu dispozițiile legale în materie."

Mai mult decât atât, s-a susținut că, faptul că este judecat în prezenta cauză în calitate de inculpat și de administrator al societății S.C. B. S.R.L., în legătură cu evenimentul nefericit al decesului persoanei vătămate, coroborat cu expunerea pe care a dobândit-o prin prisma funcțiilor și calităților pe care le deține, a fost de natură a produce tensiuni locale, generate de interesele economice mari avute în vedere în comunitate, precizând apărarea că "aceste animozități de natură politică au fost generate și din cauza faptului că petentul este singurul consilier local al comunei Ghelința care provine dintr-un alt partid politic, în timp ce toți ceilalți consilieri fac parte din opoziție. Totodată, consilieri din opoziție sunt implicați indirect în cauza în care sunt în prezent judecat, întrucât rudele acestora sunt martori în proces, fiind astfel explicabil parcursul neobișnuit pe care l-a avut judecata cauzei în care suntem implicați subsemnatul și subscrisa la nivelul instanțelor de judecată din Covasna și Brașov."

Concluzionând, apărarea petenților a susținut că, în cadrul procesului penal în derulare la Cutea de Apel Brașov, atât calitatea deținută de către petent cât și de către avocatul părții adverse, coroborat cu interesele economice locale avute în vedere, dar și prin raportare la respingerea cererii de strămutare a cauzei formulată de petenți prin care au arătat atitudinea judecătorului și a abaterilor procedurale menite a constitui baza unei suspiciuni rezonabile asupra imparțialității judiciare, ridică, în opinia apărării, suspiciuni cu privire la asigurarea unui proces echitabil și imparțial în faza de judecată a apelului.

În consecință, pentru motivele invocate prin cererea de la dosar, petenții A. și S.C. B. au solicitat admiterea prezentei cereri de strămutare.

În cauză, potrivit art. 72 alin. (6) C. proc. pen., au fost solicitate informații de la Curtea de Apel Brașov, fiind stabilit termen pentru soluționare la data de 21.01.2025.

Prin informarea transmisă de către Curtea de Apel Brașov, s-a prezentat istoricul cauzei, menționându-se în esență că, împotriva sentinței penale nr. 225/08.08.2024 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul penal nr. x/2023 au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc, inculpații S.C. B., A., K. și părțile civile L., C., M..

Dosarul, în calea de atac a apelului, a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Brașov la data de 29.10.2024 și a fost repartizat aleatoriu completului de judecată Aj5-2018 compus din magistrații judecători N. și O., cu prim termen de judecată stabilit la data de 11.12.2024.

S-a arătat că, la termenul de judecată din data de 11.12.2024, instanța a constatat că s-a depus la dosar o cerere de amânare a cauzei formulată de inculpata S.C. B. prin reprezentant legal, în vederea angajării unui apărător ales, fiind respinsă deoarece aceasta a avut cunoștință că a declarat apel împotriva sentinței nr. 225/2004 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc și din momentul declarării apelului și până la acest termen a existat un interval de timp suficient pentru a fi angajat un apărător ales. Însă, față de lipsa de asistență juridică a apelantei inculpate S.C. B., obligatorie în cauză, curtea a apreciat că se impune amânarea judecării cauzei și acordarea unui nou termen de judecată, astfel că, în cauză, s-a acordat termen la data de 29.01.2025.

Cu privire la cererea de strămutare formulată de către petenți, prin informarea transmisă de Curtea de Apel Brașov, s-a menționat că, în urma verificării motivelor pe care se sprijină cererea de strămutare s-a constatat că primul motiv se referă la nemulțumirea petenților raportat la soluția pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. x/2024 având ca obiect strămurarea dosarului penal nr. x/2023 aflat pe rolul Judecătoriei Târgu Secuiesc, dosarul nr. x/2024 fiind soluționat la data de 10.05.2024, definitiv, prin sentința penală nr. 25/F/2024.

S-a reținut că, un alt motiv de strămutare se referă la desfășurarea procedurii judiciare la nivelul instanței de control judiciar, respectiv practica Curții de Apel Brașov este aceea de a readministra în mod nemijlocit extrem de puține probe ce au fost administrate în fond, în ciuda efectului devolutiv al apelului și chiar dacă suspiciunile asupra fiabilității acestor probe sunt foarte serioase.

A menționat Curtea de Apel Brașov în informare faptul că, desfășurarea procedurii judiciare, înfăptuirea actului de justiție, modul de admitere a probatoriului, administrarea acestuia, sunt atribuții exclusive ale completului de judecată, împrejurări care nu pot reprezenta motive de strămutare în accepțiunea dispozițiilor art. 72 din C. proc. pen. și care nu pot fi confundate cu suspiciunea rezonabilă, iar procedura strămutării nu poate constitui un remediu la eventualele vicii existente sau în cazul nerespectării dispozițiilor procesual penale.

S-a mai reținut în informare că un alt motiv al strămutării se referă la calitatea participanților procesuali, respectiv faptul că avocatul ales al părții civile este o persoană influentă, fost decan al Baroului Covasna, iar petentul A. a deținut sau deține diferite funcții în cadrul Consliului Local al Comunei Gherlința și cea de președinte al F., menționându-se că, aceste aspecte nu conduc nemijlocit la concluzia că imparțialitatea completului de judecată ar fi știrbită. Suspiciunea rezonabilă presupune existența unor atitudini sau comportamente care relevă existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, reflex al climatului în care se desfășoară procesul penal.

A concluzionat instanța în informarea de la dosar că, motivele invocate de petenți nu sunt de natură a produce nicio suspiciune cu privire la imparțialitatea completului de judecată Aj5-2018 și nici în privința celorlalți magistrați ai secției penale datorită împrejurărilor cauzei sau calității părților și nici nu dovedesc că ar exista un pericol de tulburare a ordinii publice, apreciindu-se că, față de dispozițiile legale privitoare la instituția strămutării și în raport de cele expuse, la Curtea de Apel Brașov sunt asigurate condițiile necesare pentru normala și corecta soluționare a cauzei.

Cu prilejul dezbaterilor asupra cererii de strămutare de față, la termenul de judecată din data de 21.01.2025, Înalta Curte a luat concluziile apărării petenților și ale reprezentantului Parchetului, acestea fiind redate în partea introductivă a prezentei hotărâri.

Examinând cererea de strămutare formulată de petenții A. și S.C. B., în raport de motivele invocate și de prevederile legale incidente, Înalta Curte apreciază că este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Înalta Curte, verificând actele dosarului și motivele invocate prin prezenta cerere de strămutare, consideră că nu sunt incidente dispozițiile prevăzute de art. 71 din C. proc. pen.

Prealabil, menționează că potrivit acestor prevederi legale, motivele temeinice care pot determina strămutarea unei cauze trebuie să se refere la suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Strămutarea este un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor unei instanțe.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui test, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

Existența în dreptul intern a mai multor reglementări referitoare la imparțialitate impune efectuarea unui demers de examinare a instituției incompatibilității și de clarificare a diferențelor dintre strămutare și alte mijloace procedurale care vizează imparțialitatea.

Astfel, pentru a se asigura înfăptuirea la timp și în condiții normale a justiției, legea stabilește în ce condiții membrii unui organ judiciar au capacitatea subiectivă de a-și îndeplini temeinic și legal atribuțiile.

Subiecții oficiali care lucrează în cadrul unui organ judiciar au capacitatea personală care implică o latură obiectivă (existența actului legal în baza căruia magistratul îndeplinește acea funcție) și o latură subiectivă (aptitudinea judecătorului de a-și îndeplini atribuțiile de serviciu).

Conținutul generic al capacității subiective a magistraților constă în: calificarea profesională (condiție care se consideră formal îndeplinită, verificarea ei rezultând implicit din actul de numire în funcție); probitatea socio-morală (verificarea acestei condiții se face cu ocazia numirii în funcție); obiectivitatea și imparțialitatea (îndeplinirea acestei condiții este prezumată până la ivirea unei situații care ar pune la îndoială această prezumție).

Instituțiile incompatibilității și strămutării judecării cauzelor penale constituie remedii procesuale adecvate pentru situațiile în care prezumția de obiectivitate și imparțialitate ar fi pusă la îndoială.

Una din cerințele esențiale pentru buna înfăptuire a justiției este încrederea deplină a justițiabilului în organele judiciare. Neîncrederea în felul în care ar fi îndeplinite atribuțiile de serviciu ar zdruncina autoritatea hotărârilor și ar submina prestigiul organelor judiciare și al justiției. Acest fenomen al scăderii încrederii în organele judiciare se produce când apar situații care în mod evident relevă lipsa de probitate, obiectivitate sau imparțialitate a unui judecător care își exercită atribuțiile într-un proces penal, dar și atunci când se ivesc situații care creează o suspiciune, o îndoială față de comportarea unui magistrat.

Cauza de suspiciune poate privi individual pe unul sau mai mulți judecători sau în mod colectiv pe toți subiecții procesuali oficiali care lucrează în numele și pentru un organ judiciar penal.

Suspiciunea colectivă este îndreptată în mod indivizibil contra tuturor subiecților procesuali oficiali care îndeplinesc atribuțiile ce intră în competența funcțională a unui organ judiciar, așa încât aceasta se răsfrânge asupra capacității subiective a însuși organului judiciar respectiv. În situația unei suspiciuni colective, remediul procesual este strămutarea cauzei, cu efectul unei deplasări de competență teritorială a soluționării cauzei între instanțe de judecată de același grad.

Suspiciunea individuală este îndreptată personal față de un magistrat sau față de mai mulți magistrați, în acest ultim caz, motivele putând fi similare sau diferite. În cazul suspiciunii individuale, mijlocul procedural îl constituie excepția de incompatibilitate care trebuie să fie invocată și analizată individual, în raport cu subiectul sau cu fiecare dintre subiecții procesuali oficiali a căror capacitate subiectivă este pusă la îndoială, sub raportul obiectivității sau imparțialității. Remediul este înlăturarea din proces, ca incompatibil a judecătorului suspicionat, pe calea abținerii sau recuzării în cursul soluționării cauzei, iar după rămânerea definitivă a hotărârii, pe calea contestației în anulare.

Drept urmare, la momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existența unei suspiciuni rezonabile colective, mai precis dacă imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei ori calității părților.

În cazul strămutării, motivele nu privesc - personal - pe judecători, ci condițiile în care o instanță penală, în întregul ei, trebuie să judece o anumită cauză.

Pe cale de consecință, verificând în acest context actele și lucrările dosarului și examinând motivele invocate în cauză din perspectiva împrejurărilor reglementate de dispozițiile art. 71 din C. proc. pen. și având în vedere obiectul cauzei a cărei strămutare se solicită, Înalta Curte constată că din ansamblul motivelor expuse de petenții A. și S.C. B., acestea nu sunt de natură a genera suspiciunea colectivă menționată anterior, specifică unei cereri de strămutare.

În speță, dosarul nr. x/2023 al Curții de Apel Brașov, secția penală, a cărui strămutare se solicită, are ca obiect apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc, inculpații S.C. B., A., K. și părțile civile L., C., M. împotriva sentinței penale nr. 225/08.08.2024 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2023, petenții din prezenta cauză, A. și S.C. B., având calitatea de apelanți inculpați.

Din cuprinsul cererii de strămutare de față rezultă că petenții A. și S.C. B. au solicitat strămutarea dosarului penal nr. x/2023 aflat pe rolul Curții de Apel Brașov, susținându-se că există suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor este afectată de împrejurările cauzei și calitatea părților.

Astfel, în esență, în susținerea cererii de strămutare, se reține că petenții, prin apărător, au invocat următoarele aspecte:

- s-a arătat că, primul motiv pe care petenții înțeleg să îl invoce, reglementat de art. 71 din C. proc. pen., este cel referitor la situația în care există o îndoială cu privire la imparțialitatea judecătorilor, din cauza calității părților și a unor relații conflictuale locale, în acest sens, menționând că petentul A. este o persoană care a avut și are în continuare o expunere publică destul de mare, prin prisma faptului că de-a lungul timpului a deținut mai multe funcții de demnitate în cadrul administrației publice locale cât și în cadrul altor persoane juridice private din cadrul județului Covasna. Astfel, s-a arătat că petentul este consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Ghelința, județul Covasna; deține funcția de președinte al F., în localitatea Ghelința; este președintele composesoratului "H." cu sediul în comuna Ghelința; deține funcția de președinte executiv al I., ce își are sediul în comuna Ghelinta.

- pe de altă parte, s-a precizat că, respingerea de către Curtea de Apel Brașov a precedentei cereri de strămutare a dosarului, atunci când acesta se afla în faza judecății în primă instanță, în ciuda aspectelor prezentate și care reflectau o evidentă lipsă de imparțialitate a completului de la Judecătoria Târgu Secuiesc, suspiciune ce a fost confirmată prin sentința pronunțată, reflectă o ratificare din partea curții a modului discreționar de administrare a actului de justiție la instanțele din circumscripția sa. Sub acest aspect, apărarea petenților a susținut că, prin pronunțarea încheierii nr. 25/2024 din data de 10.05.2024 în dosarul nr. x/2024, de respingere ca nefondată a cererii de strămutare, Curtea de Apel Brașov practic a tolerat modul de desfășurare al judecării prezentei cauze în condiții de imparțialitate și "achiesarea la un astfel de comportament ne creează convingerea că această instanță nu va reveni asupra propriei decizii, adoptând un comportament contrar soluției pronunțate, urmând ca desfășurarea apelului să aibă loc în aceleași condiții care nu sunt conforme cu dispozițiile legale în materie."

- s-a mai făcut referire în susținerea cererii de strămutare la faptul că practica Curții de Apel Brașov este aceea de a readministra în mod nemijlocit extrem de puține probe ce au fost administrate la fond, în ciuda efectului devolutiv al apelului, și chiar dacă suspiciunile asupra fiabilității acelor probe sunt foarte serioase.

- nu în ultimul rând, în argumentarea cererii de strămutare, apărătorul petenților, a susținut faptul că avocatul părților civile, av. J., este o persoană influentă atât în Covasna cât și în Brașov, prin prisma faptului că a fost până recent decanul Baroului Covasna.

În concluzie, apărarea petenților a susținut că, atât calitatea deținută de către petent, cât și de către avocatul părții adverse, coroborat cu interesele economice locale, dar și prin raportare la respingerea cererii de strămutare a cauzei formulată de petenți (Curtea de Apel Brașov respingând prin încheierea nr. 25/2024 din data de 10.05.2024 pronunțată în dosarul nr. x/2024, cererea petenților de strămutare a dosarului de fond, x/2023, aflat pe rolul Judecătoriei Târgu Secuiesc), ridică, în opinia apărării, suspiciuni cu privire la asigurarea unui proces echitabil și imparțial în faza de judecată a apelului, solicitând astfel strămutarea judecării cauzei la o altă instanță, pentru motivele arătate.

Examinând în coordonatele anterior expuse, împrejurările invocate drept temeiuri ale cererii de strămutare formulate de petenții A. și S.C. B., Înalta Curte constată că acestea nu au aptitudinea de a fundamenta obiectiv suspiciuni plauzibile asupra imparțialității judecătorilor instanței.

Argumentele petenților prezentate prin cererea de strămutare conform cărora există motive temeinice că imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei și calității părților și astfel, în opinia apărării, la Curtea de Apel Brașov nu pot beneficia de un proces echitabil, nu sunt susținute de elemente obiective care să genereze suspiciuni temeinice asupra imparțialității întregii instanțe.

Așa cum rezultă din cuprinsul motivelor formulate în prezenta cauză, în concret, Înalta Curte constată că, în argumentarea cererii de strămutare, petenții au invocat aspecte ce țin de modul de desfășurare a cauzei pe rolul instanței căreia se află dosarul a cărui strămutare se solicită, cu referire la faptul că în opinia apărării, există o "practică a Curții de Apel Brașov de a readministra în mod nemijlocit extrem de puține probe dintre cele care au fost administrate la fond, în ciuda efectului devolutiv al apelului" și faptul că, anterior, Curtea de Apel Brașov a respins cererea petenților de strămutare a dosarului de fond aflat pe rolul Judecătoriei Târgu Secuiesc. Or, toate aceste susțineri în mod evident nu constituie motive de strămutare în accepțiunea dispozițiilor art. 71 din C. proc. pen. și nu pot constitui, prin ele însele, un argument pentru a aprecia că judecătorii Curții de Apel Brașov nu ar fi obiectivi sau imparțiali.

Nemulțumirea petenților A. și S.C. B. relativ la soluția dispusă de Curtea de Apel Brașov asupra unei cereri de strămutare formulată de petenți vizând dosarul de fond aflat pe rolul Judecătoriei Târgu Secuiesc nu poate conduce de plano la dovedirea existenței unei suspiciuni cu privire la imparțialitatea judecătorilor instanței de apel pe rolul căreia se află cauza a cărei strămutare se cere în prezenta cauză și nu generează, în mod automat, o suspiciune colectivă de parțialitate a întregii instanțe.

Tot astfel, simpla apreciere, subiectivă, a petenților, referitoare la modul în care urmează a se dispune asupra unor cereri de probe ce vor fi formulate de părți în fața instanței de apel, nu constituie motive de strămutare, astfel că afirmația petenților relativ la modul în care urmează a fi soluționate cererile de probe din apel, nu sunt de natură a da naștere unor îndoieli rezonabile asupra imparțialității tuturor judecătorilor instanței pe rolul căreia se află cauza, nefiind susținute de elemente obiective care să genereze suspiciuni asupra imparțialității judecătorilor Curții de Apel Brașov.

Așa fiind, în lipsa unor elemente concrete care să confirme suspiciunile petenților, împrejurările invocate de aceștia, astfel cum au fost expuse în cuprinsul cererii, rămân doar afirmații care nu pot conduce la admiterea cererii de strămutare.

De asemenea, nu poate fi primit nici argumentul apărării invocat în susținerea cererii de strămutare cu referire la calitatea petentul A. având în vedere funcțiile deținute de acesta, anterior enumerate sau faptul că avocatul părților civile, fost decan al Baroului Covasna, este o persoană influentă în Covasna și în Brașov, Înalta Curte apreciind că aceste aspecte invocate în susținerea cererii de strămutare nu sunt de natură să demonstreze că imparțialitatea judecătorilor de la instanța pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2023 ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei ori calității părților, nefiind identificate date ori informații apte să pună sub semnul îndoielii asigurarea dreptului petenților de a li se analiza calea de atac a apelului de către o instanță independentă și imparțială.

Așa cum s-a arătat, conform prevederilor legale, motivele temeinice care pot determina strămutarea unei cauze trebuie să se refere la suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea tuturor judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice. Remediul procesual al strămutării se impune atunci când, în desfășurarea normală a unui proces penal, există anumite împrejurări care generează o îndoială asupra obiectivității și imparțialității tuturor judecătorilor unei instanțe.

Or, față de cele reținute în cauză și având în vedere modul în care au fost formulate motivele de strămutare, dar și informațiile depuse la dosar, în opinia Înaltei Curți, aspectele menționate în cuprinsul cererii formulate de peteții A. și și S.C. B. nu sunt de natură să genereze suspiciuni cu privire la lipsa de imparțialitate a instanței sau să știrbească climatul de încredere în care judecata trebuie înfăptuită.

Prin urmare, simpla afirmație a apărării petenților în sensul că "atât calitatea deținută de către petent, cât și de către avocatul părții adverse, coroborat cu interesele economice locale, dar și prin raportare la respingerea cererii de strămutare a cauzei formulată de petenți, ridică, în opinia apărării, suspiciuni cu privire la asigurarea unui proces echitabil și imparțial în faza de judecată a apelului", fără a se corobora cu alte informații obiective, de natură a da naștere unor îndoieli rezonabile asupra imparțialității tuturor judecătorilor instanței pe rolul căreia se află cauza, nu pot conduce la strămutarea dosarului, Înalta Curte constatând că nu au fost evidențiate în cauză elemente obiective pentru a considera că prin judecarea dosarului nr. x/2023 la Curtea de Apel Brașov, s-ar încălca dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, împrejurarea că petenții au suspiciuni cu privire la modul de soluționare a cauzei, nu conduce la ideea că există motive de strămutare a judecării dosarului, în lipsa unor informații obiective apte a genera suspiciunea colectivă menționată anterior, vizând întregul colectiv de magistrați din cadrul instanței.

În consecință, față de cele reținute, în raport de prevederile art. 71 din C. proc. pen., analizând împrejurările cauzei, calitatea părților și obiectul cauzei a cărei strămutare se cere, și totodată, având în vedere și informațiile furnizate de către Curtea de Apel Brașov, Înalta Curte constată că nu rezultă suspiciuni care ar putea pune sub semnul îndoielii imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor instanței de apel, cererea petenților fiind așadar nejustificată, urmând a fi respinsă ca nefondată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca nefondată cererea formulată de petenții A. și S.C. B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel Brașov, secția penală.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petenții la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenții A. și S.C. B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel Brașov, secția penală.

Obligă petenții la plata sumei de câte 200 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 ianuarie 2025.