ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

28.02.2023

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Deliberând asupra cererii de strămutare, în baza actelor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, la data de 10.02.2023, petentul A. a solicitat, în temeiul art. 71 din C. proc. pen., strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2018 al Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, la o altă instanță egală în grad.

În motivarea cererii, petentul a susținut că există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților, având în vedere că:

- petentul a deținut funcția de președinte al Consiliului Județean Brașov și împotriva sa DNA - Structura Teritorială Brașov, începând cu anul 2014, a constituit mai multe dosare, trimițându-l în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție sau asimilate, iar judecătorii Curții de Apel Brașov s-au pronunțat în aceste dosare asupra cererilor și căilor de atac declarate, fiind creată o veritabilă preconcepție cu privire la persoana sa, plecând din start cu handicapul imaginii unui om prezumat vinovat, resimțind o atitudine ostilă, de repulsie a magistraților judecători împotriva sa, aspect manifestat prin respingerea unor cereri pertinente pe care le formulează (mai ales în probațiune) și prin neanalizarea sau înlăturarea unor argumente pertinente pe care le invocă în apărare, astfel că are un sentiment de totală neîncredere și de părtinire, de favorizare a acuzării, ceea ce, în opinia sa, echivalează cu faptul că nu are dreptul de un proces echitabil, iar dreptul la apărare este formal și iluzoriu acordat;

- în Dosarul nr. x/2018, aflat în prezent în apel, pe rolul Curții de Apel Brașov, a fost condamnat la o pedeapsă de 8 ani și 10 luni cu executare, neavând parte de un proces echitabil, întreaga procedură în primă instanță desfășurându-se în fața unui complet acuzator la adresa sa, vădit părtinitor față de DNA, iar acum în apel a constatat că are parte de același proces inechitabil, de o atitudine acuzatoare a instanței, lipsită de imparțialitate și echidistanță;

- pentru termenul de judecată din data de 06.12.2022 a depus la dosar o notă scrisă de probațiune, solicitând audierea pentru prima dată a unui număr de 5 martori, cu referire directă la faptele de care este acuzat, iar prin încheierea din data de 16.01.2023 cererea sa a fost respinsă ca nefiind utilă cauzei, dar la un termen anterior, 01.11.2022, instanța a încuviințat audierea unui martor propus de DNA în toate dosarele în care figurează ca inculpat, pentru a demonstra împrejurări generale, ipotetice, fără legătură directă cu faptele de care este acuzat în Dosarul nr. x/2018, martor ce a fost audiat la termenul de judecată din data de 06.12.2022 și care la rândul său este anchetat de același parchet în mai multe dosare, pentru infracțiuni de luare de mită, unele chiar flagrante, însă soluționarea acestor dosare este tergiversată;

- speța ce face obiectul dosarului a cărui strămutare se solicită a fost și este intens mediatizată pe plan local, la nivelul județului Brașov, în fiecare din etapele procesuale, iar o astfel de mediatizare agresivă este de natură a crea o presiune serioasă asupra instanței, aflată sub o permanentă monitorizare a opiniei publice;

- persoana vătămată în Dosarul nr. x/2018 este Consiliul Județean Brașov, unde a deținut funcția de președinte, iar colaborarea dintre conducerile instanțelor și conducerea acestei instituții duce la o gravă deturnare a rezultatului acestui proces penal sau poate naște cel puțin mari dubii în acest sens.

Inculpații B. și C. au depus un memoriu scris cu privire la cererea de strămutare formulată de petentul A. prin care au solicitat strămutarea judecării Dosarului nr. x/2018 la o curte de apel învecinată Curții de Apel Brașov, existând o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților, argumentând că petentul are un număr de 8 dosare penale, toate reprezentând acuzații formulate de DNA - Structura Teritorială Brașov, unul dintre acestea - Dosar nr. x/2015 - fiind soluționat deja în mod definitiv de către magistrații Curții de Apel Brașov, dispunându-se condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii de 7 ani și 10 luni, iar prezenta cauză reprezintă tot un dosar ce s-a aflat pe rolul DNA - Structura Teritorială Brașov, iar din maniera în care magistrații Curții de Apel Brașov înțeleg să conducă cercetarea judecătorească, să soluționeze cererile în probațiune formulate de către apărare, precum și din modul de administrare efectiv al probelor, transpare o atitudine părtinitoare și lipsită de imparțialitate.

Părțile au mai arătat că temerea petentului este justificată și de lunga sa carieră în cadrul Consiliului Județean Brașov, fiind o persoană bine cunoscută de comunitatea brașoveană, inclusiv de magistrați, iar interesul opiniei publice pentru persoana acestuia a existat atât anterior debutului acestui dosar, cât și ulterior. Au considerat că există riscul unei justiții repetitive, nebazată pe probe, în condițiile în care martorul denunțător din prezenta cauză, respectiv D. are un alt dosar care se află în pronunțare la Curtea de Apel Brașov, în care este cercetat și inculpatul A. (Dosar nr. x/2016).

De asemenea, părțile au precizat că strămutarea cauzei este necesară și raportat la notorietatea participanților în acest proces penal care fie dețin actualmente funcții publice de cel mai înalt nivel în județul Brașov, fie au deținut astfel de funcții (enumerând fiecare parte sau participant și funcțiile deținute sau pe care le dețin în prezent), considerând că se creează condițiile unei presiuni sociale la care sunt supuși magistrații judecători din cadrul Curții de Apel Brașov.

Un alt aspect apreciat de părți că se circumscrie noțiunii de împrejurări ale cauzei ce nasc o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor este afectată îl reprezintă o opinie exprimată public de către unul dintre magistrații din completul ce soluționează cauza în cadrul unui articol intitulat "Legea penală mai favorabilă și prescripția răspunderii penale între pozitivism și interpretivism" publicat pe site-ul juridice.ro, efectuând o amplă analiză a instituției prescripției, precum și a întreruperii prescripției prin raportare la doctrină și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, de unde transpare opinia personală a magistratului cu privire la aplicarea Deciziilor nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale a României.

S-a arătat că întreaga analiză pe care o face magistratul, nu constituie în fapt decât o demontare a considerentelor reținute de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 358/2022, contrar practicii deja încetățenite și modului de soluționare stabilit de Decizia ÎCCJ nr. 67/2022, respectiv magistratul analizează pe larg, oferind argumente chiar din decizii ale Curții Constituționale anterioare Deciziilor nr. 297/2018 și nr. 358/2022, din care reiese faptul că instituția întreruperii prescripției ar fi una de drept procesual și se impune aplicarea principiului tempus regit actum și că prin Decizia nr. 358/2022 Curtea Constituțională a apreciat doar că instituția prescripției este una de drept substanțial, nefăcând vreo mențiune cu privire la instituția întreruperii prescripției, putându-se deduce prin analogie că aceasta aparține dreptului procesual penal.

Părțile au arătat că, deși în cauză s-a împlinit termenul general de prescripție, într-o încercare de a eluda dispozițiile Deciziilor nr. 297/2018 și nr. 358/2022, DNA - Structura Teritorială Brașov a solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, în baza art. 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și, prin încheierea din data de 10.02.2023, s-a dispus admiterea cererii formulate de către parchet și sesizarea CJUE, pentru a se pronunța cu privire la neaplicarea, din oficiu, a deciziilor Curții Constituționale a României.

Raportat la aspectele învederate, de natură a trezi suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor este afectată, părțile au apreciat că se impune atât admiterea cererii de strămutare, cât și pronunțarea unei soluții prin care actele îndeplinite până la acest moment de către Curtea de Apel Brașov să nu fie menținute.

Prin informațiile transmise la dosarul cauzei, după prezentarea parcursului cauzei, s-a învederat, în esență, că la nivelul Curții de Apel Brașov sunt asigurate condițiile necesare pentru normala și corecta soluționare a cauzei, că motivele concrete invocate de petent în susținerea cererii de strămutare, respectiv cele referitoare la desfășurarea procedurii judiciare, modul de administrare și apreciere a probatoriului sunt atribute exclusive ale completului de judecată, iar faptul că instanța a respins cererea de probațiune a petentului nu constituie un motiv de strămutare, neputând fi asimilată cu suspiciunea rezonabilă afectată lipsei de imparțialitate a judecătorilor cauzei.

Examinând cererea de strămutare formulată de petentul A. în temeiul art. 74 raportat la art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Din textul legal, rezultă că strămutarea reprezintă un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a judecătorilor unei instanțe.

Înalta Curte apreciază că pentru analiza existenței suspiciunii rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată în sensul art. 71 din C. pen. este decisiv dacă această temere poate fi justificată în mod obiectiv, după cum a arătat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa.

Astfel, în Cauza Hauschildt versus Danemarca, prin Hotărârea din 24 mai 1989 CEDO a statuat că existența imparțialității, în sensul conferit de articolul 6 paragraful 1, se determină prin aplicarea unui test subiectiv, constând în examinarea convingerilor personale ale unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui test obiectiv, al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauza respectivă (pct. 46).În contextul testului obiectiv, Curtea trebuie să stabilească dacă au existat elemente de fapt verificabile apte de a ridica dubii cu privire la imparțialitatea judecătorului, independent de comportamentul său personal. Din acest punct de vedere, chiar și aparențele pot fi importante. Ceea ce este important este încrederea pe care instanțele de judecată trebuie să o inspire publicului într-o societate democratică și, în cauzele penale, încrederea pe care trebuie să o inspire acuzatului (pct. 48)

Or, în speță, există fapte verificabile apte să genereze publicului suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea magistraților Curții de Apel Brașov ar putea fi afectată, având în vedere dificultatea oferirii de către oricare magistrat din cadrul acesteia de garanții suficiente pentru excluderea oricărei îndoieli de imparțialitate, în contextul în care Curtea de Apel Brașov a fost chemată să soluționeze un număr mare de cauze referitoare la același inculpat pentru fapte de aceeași natură atât pe fond, cât și în cadrul măsurilor preventive.

Astfel, Înalta Curte reține că petentul A. a solicitat, în temeiul art. 71 din C. proc. pen., strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2018 al Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, la o altă instanță egală în grad, invocând că există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei.

Cauza a cărei strămutare se solicită privește soluționarea apelurilor declarate împotriva Sentinței penale nr. 81/S/15.04.2022, pronunțată de Tribunalul Brașov în Dosarul nr. x/2018 de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Brașov, de către inculpații E., A., F., G., B., C., H., I., J., K., L., M. și de către părțile interesate N. și O..

Referitor la petent, cauza are ca obiect infracțiunile de folosire a influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1969 (șapte acte materiale comise în perioada ianuarie - 01 mai 2012), pentru care a fost condamnat în primă instanță la pedeapsa de 1 (un) an închisoare; abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 248