ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 13/2023
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 13/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 11 ianuarie 2023
Asupra cererii de strămutare;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, la data de 07.12.2022, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Brașov, secția penală.
În motivarea cererii petentul, a arătat, în esență, că imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Brașov este afectată, întrucât judecătorii acestei instanțe investiți cu soluționarea celor cinci contestații în anulare formulate au refuzat să analizeze și să se pronunțe cu privire la prescripția răspunderii penale. Totodată, a arătat că a formulat mai multe contestații la executare invocând nelegala deținere penitenciar. În cerere s-a făcut trimitere la judecătorii curții de apel care au soluționat cauzele penale în care a fost implicat, motivele pentru care au fost respinse conchizând că, judecătorul B. a reușit prin mijloace nelegale să-și convingă șefii, colegii despre o situație de fapt inexistentă la care face referire în toate deciziile de respingere a contestațiilor în anulare, motivate de acesta.
Verificând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, pe rolul Curții de Apel Brașov, secția penală a fost înregistrat dosarul nr. x/2022, având ca obiect contestație în anulare formulată împotriva deciziei penale nr. 888/Ap din 23.11.2017 pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. x/2016, prin care s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau dm bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în formă continuată, prevăzută de art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale) și art. 5 C. pen.
În informațiile solicitate potrivit art. 73 C. proc. pen. și comunicate de către Curtea de Apel Brașov se prezintă etapele pe care le-a parcurs dosarul a cărui strămutare se solicită, arătându-se că susținerile petentului nu sunt dovedite acestea referindu-se la împrejurarea că nu s-a constatat intervenită prescripția răspunderii penale.
Raportat la dispozițiile legale privitoare la instituția strămutării s-a apreciat că la Curtea de apel Brașov sunt asigurate condițiile necesare pentru normala și corecta soluționare a cauzei, nefiind evidențiate aspecte din care să rezulte că imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită.
Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este nefondată, în considerarea următoarelor argumente:
Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.
Strămutarea este acel remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra obiectivității și imparțialității tuturor judecătorilor unei instanțe.
În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului și justifică temerea celui interesat.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, referindu-se la conceptul de imparțialitate, a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată, atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).
Demersul obiectiv a fost explicat de Curte în felul următor: ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui test, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).
În speță, se constată că petentul A. a formulat cererea de strămutare a judecării cauzei la o altă instanță egală în grad, întrucât există suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor din cadrul Curții de Apel Brașov, este afectată deoarece petentului i-au fost respinse cererile de contestație în anulare prin care a invocat ca intervenită prescripția răspunderii penale, precum și faptul că a fost arestat în mod nelegal.
În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului și justifică temerea celui interesat.
De asemenea, Înalta Curte subliniază că dreptul la un proces corect, imparțialitatea judecătorilor și a instanței de judecată sunt esențiale pentru realizarea actului de justiție. Imparțialitatea presupune lipsa oricărei prejudecăți sau idei preconcepute cu privire la soluția ce trebuie pronunțată în cadrul unui proces. În acest sens, aparențele prezintă o anumită importanță având în vedere încrederea pe care instanțele trebuie să o inspire publicului într-o societate democratică și, în primul rând, acuzatului în cazul unui proces penal.
Analizând în ansamblu, în aceste coordonate generale, motivele invocate ca temeiuri de strămutare de către petentul A., în contextul informațiilor transmise conform art. 72 alin. (6) din C. proc. pen., simpla nemulțumire cu privire la soluționarea cerilor formulate, nu generează o suspiciune cu privire la lipsa de imparțialitate a judecătorilor, fiind necesar să fie coroborată cu alte informații obiective, de natură a da naștere unor îndoieli rezonabile asupra imparțialității judecătorilor investiți a soluționa cauza a cărei strămutare se solicită.
Susținerile petentului nu sunt de natură să pună sub semnul îndoielii imparțialitatea judecătorilor ori să evidențieze elemente obiective pentru a considera că prin judecarea dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Brașov s-ar încălca dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În consecință, motivele învederate nu conduc la dovedirea cerințelor legale care să fundamenteze strămutarea, niciuna dintre cerințele prevăzute de art. 71 C. proc. pen. nu este îndeplinită, întrucât, în raport de motivele invocate, nu se pot reține elemente de natură să conducă la existența vreunei urme de îndoială asupra imparțialității și obiectivității judecătorilor Curții de Apel Brașov, investiți cu soluționarea apelului formulat de petent.
Totodată, toți judecătorii sunt obligați prin prevederile Codului deontologic să decidă în mod obiectiv și liberi de orice influențe asupra cauzelor repartizate, or, aceștia nu pot deroga de la această obligație profesională decât în cazurile expres și limitative prevăzute de lege.
Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.
Concluzionând, în contextul celor expuse, nu se pot reține elemente de natură să conducă la existența vreunei îndoieli asupra imparțialității și obiectivității judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei sau la concluzia că la nivelul Curții de Apel Brașov nu ar exista condiții pentru desfășurarea unui proces echitabil, suspiciunea exprimată de petent cu privire la imparțialitatea judecătorilor curții de apel se referă, în realitate la nemulțumirile legate de soluțiile pronunțate în dosarul nr. x/2016 în cele două grade de jurisdicție, care nu este confirmată de date obiective care să susțină o atare temere și să legitimeze eventuala strămutare a cauzei.
În consecință, simpla afirmație privind imparțialitatea magistraților nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă fără a exista fapte sau împrejurări care să constituie dovezi ale afectării imparțialității judecătorilor curții de apel.
Pentru considerentele expuse, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, în temeiul art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Brașov, secția penală.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Brașov, secția penală.
Obligă petentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 ianuarie 2023.