Decizia nr. 582/2026 — ÎCCJ, Secția I civilă — conflict de competență

Asupra conflictului negativ de competență constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii deduse judecății Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București la data de 17 noiembrie 2025 sub nr. x/2025, reclamantul A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta B., ca prin sentința ce se va pronunța, pe calea procedurii speciale a ordonanței președințiale, să dispună obligarea pârâtei ca, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2025, aflat pe rolul Judecătoriei Pitești, să o aducă și să o preia pe minora C. de la domiciliul/locul stabilit conform Acordului parental încheiat, de fiecare data când este necesar pentru a se exercita legăturile personale între acesta și minoră.

În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 997 și urm. C. proc. civ., art. 496 și urm. C. civ., art. 18 și urm. din Legea nr. 272/2004. Pârâta a depus întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, precum și admiterea cererii reconvenționale, cu consecința stabilirii, în mod provizoriu, a locuinței minorei la mamă, la adresa din Mun.

Constanța, județ Constanța, stabilirea unui program de relații personale între minoră și pârât, cu caracter provizoriu, suplinirea consimțământului pârâtului necesar pentru înscrierea minorei într-un program de terapie psihologică, ce urmează a fi efectuat în cadrul Centrului de psihologie "D.", precum și pentru efectuarea eventualelor investigații, consultații, controale, participarea la programe de consiliere psihologică sau psihoterapie și administrarea tratamentului, toate la recomandarea personalului medical de specialitate, în legătură cu diagnosticul minorei. În drept, pârâta- reclamantă a invocat dispozițiile art. 263 C. civ., art. 2 alin. (4) din Legea nr. 272/2004, art. 997 C. proc.

civ. 2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență 2.1. Judecătoria Sectorului 4 București, secția civilă, prin sentința civilă nr. 19562 din 05 decembrie 2025, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că pe rolul Judecătoriei Pitești este înregistrat dosarul nr. x/2025, având ca obiect stabilire domiciliu și program vizitare minor, reclamant fiind numitul E. și pârâtă B.. În condițiile în care pârâta-reclamantă își desfășoară activitatea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, devin incidente dispozițiile art. 127 alin. (3) rap.

la alin. (1) și (2) al aceluiași articol, astfel încât competența de soluționare a cauzei nu poate fi declinată în favoarea Judecătoriei Constanța. Având în vedere că fondul cauzei este înregistrat pe rolul Judecătoriei Pitești, prin luarea în considerare a faptului că Judecătoria Sectorului 4 București nu avea competența de soluționare, în condițiile în care, la data introducerii cererii, pârâta - reclamantă avea calitatea de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, reținând dispozițiile art. 998 C. proc. civ., Judecătoria Sector 4 București a apreciat că instanța competentă să judece fondul este Judecătoria Pitești (a cărei competență a fost atrasă de aplicarea dispozițiilor art. 127 C. proc.

civ.). 2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Pitești, secția civilă, prin sentința civilă nr. 142 din 13 ianuarie 2026, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București; a constatat ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Pitești și Judecătoria Sectorului 4 București; a dispus suspendarea cauzei și sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență. În motivarea sentinței civile de declinare a competenței, instanța a reținut, că pârâta-reclamantă a deținut calitatea de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București până în data de 30 septembrie 2025, iar începând cu data de 1 octombrie 2025 aceasta și-a continuat activitatea profesională în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța.

La data introducerii cererii de chemare în judecată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București - 17.11.2025, minora împreună cu pârâta-reclamantă, locuiau deja pe raza mun. Constanța, copila fiind înscrisă la grădiniță. Raportat la această situație de fapt, în acord cu dispozițiile art. 114 C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei ar fi aparținut instanței în a cărei circumscripție teritorială minora își avea domiciliul sau reședința la data înregistrării cererii de emitere a ordonanței președințiale, în speță Judecătoriei Constanța. Cu toate acestea, având în vedere calitatea de procuror deținută de pârâta-reclamantă în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța începând cu data de 1 octombrie 2025, devin incidente prevederile art. 127 alin. (1), (2) și (3) C. proc.

civ. ce lasă la latitudinea reclamantului alegerea instanței învecinate cu cea în care pârâtul își desfășoară activitatea. Cum în cauză reclamantul a preferat să sesizeze Judecătoria Sectorul 4 București, instanța apreciază că această din urmă judecătorie și-a câștigat competența de soluționare a cauzei și că nu exista niciun motiv care să determine declinarea de competență. II. Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Desesizarea celor două instanțe aflate în conflict a fost determinată de faptul că Judecătoria Sectorului 4 București s-a raportat la dispozițiile art. 998 C. proc.

civ. și la existența pe rolul Judecătoriei Pitești a dosarului nr. x/2025, având ca obiect stabilire domiciliu și program vizitare minor, reclamant fiind numitul E. și pârâtă numita B., ca litigiu de fond dedus judecății de către reclamantul din prezenta cauză în timp ce Judecătoria Pitești a aplicat dispozițiile art. 127 C. proc. civ., raportându-se la calitatea pârâtei de procuror în cadrul Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța. Raportat la obiectul cauzei, Înalta Curte reține că în conformitate cu dispozițiile art. 998 C. proc. civ., cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.

Din această dispoziție legală rezultă că instanța competentă să soluționeze cererea de ordonanță președințială este cea care are căderea de a se pronunța în primă instanță asupra fondului, această prevedere având caracter special, motiv pentru care se impun a fi aplicate cu prioritate față de dispozițiile art. 114 C. proc. civ.. Efectuând verificări în programul de evidență informatizată a instanțelor judecătorești, ECRIS, se constată că reclamantul din prezentul litigiu a sesizat Judecătoria Pitești, anterior demarării prezentului demers judiciar, în data de 22 septembrie 2025, cu o acțiune având ca obiect stabilire domiciliu și program vizitare minor, în contradictoriu cu pârâta din prezenta cauză, în dosarul nr. x/2025 nefiind alocat termen de judecată.

Ca atare, față de cele anterior arătate, se constată că, în ceea ce privește competența de soluționare a cauzei vizând fondul dreptului dedus judecății prin prezenta ordonanță președințială, Judecătoria Pitești nu și-a verificat competența materială și teritorială de soluționare a cauzei. În acest context, în aplicarea regulii conform căreia competența de soluționare a ordonanței președințiale este aceeași cu cea stabilită pentru soluționarea cauzei pe fond, determinarea competenței se realizează în abstract de către instanța învestită în procedura ordonanței președințiale, în cazul în care, deși este promovată și o cerere pe dreptul comun pe fondul dreptului, instanța învestită cu aceasta nu și-a stabilit competența.

În acest context, în raport de calitatea pârâtei de procuror sunt aplicabile dispozițiile art. 127 din C. proc. civ. În raport de situația de fapt reținută de instanțele aflate în conflict, rezultă că la data introducerii prezentei cereri, 17 noiembrie 2025, pârâta ocupa funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, aspect ce rezultă inclusiv din cererea introductivă, în care reclamantul a arătat că la data formulării sale, pârâta nu mai deținea calitatea de procuror în cadrul Judecătoriei Sectorul 4 București, apreciind că aceasta din urmă este instanța competentă să judece cauza. În cauza dedusă judecății, reclamantul a înțeles să uzeze de prevederile art. 127 alin. (2) din C. proc.

civ. și a introdus cererea la Judecătoria Sectorul 4 București, instanță competentă material și teritorial să soluționeze cererea de ordonanță președințială, aflată în circumscripția teritorială a curții de apel învecinate curții de apel în circumscripția căreia se află instanța competentă potrivit dreptului comun, respectiv Judecătoria Constanța; astfel, reclamantul s-a prevalat de beneficiul conferit de art. 127 alin. (2) din C. proc. civ. Devin incidente, în aceste coordonate, prevederile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., deoarece competența în cauză este reglementată de norme de ordine privată din perspectiva aplicării art. 127 alin. (2) C. proc. civ. și totodată nu sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc.

civ. - ce stabilesc o normă de competență de ordine publică - și instanța nu putea invoca din oficiu necompetența cât timp alegerea revenea reclamantului. În concluzie, în aplicarea prevederilor art. 127 alin. (2) din C. proc. civ., petentul avea posibilitatea sesizării oricăreia dintre judecătoriile aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate Curții de Apel Constanța iar prin depunerea cererii la Judecătoria Sectorul 4 București, în aplicarea prevederilor art. 116 din C. proc. civ., a fixat în mod definitiv competența în favoarea acesteia. Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea primei instanțe învestite.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorul 4, secția civilă. Definitivă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 martie 2026.