CtEDO 30.11.2021 Auto

HARBUZ ET AUTRES c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
30.11.2021
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
HARBUZ ET AUTRES c. ROUMANIE (CtEDO, 2021)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A PATRA DECIZIE Cerere nr. 73064/17 Liviu HARBUZ împotriva României și alte trei cereri (a se vedea lista din anexă) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care are loc la 30 noiembrie 2021 într-un comitet compus din Gabriele Kucsko-Stadlmayer, președinte, Iulia Antoanella Motoc, Pere Pastor Vilanova, judecători și Ilse Freiwirth, graffière de secțiune; Având în vedere cererile (n 73064/17, 73070/17, 73072/17 și 73074/17) îndreptate împotriva României, inclusiv patru resortisanți ai acestui stat, domnul Liviu Harbuz ( 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (□ Convenția, având în vedere decizia de a aduce la cunoștința guvernului român (inclusiv a celui român) dreptul la respectarea vieții private (art. 8 din Convenție) și de a declara inadmisibile cererile pentru surplus, având în vedere observațiile părților, După ce a luat această decizie în mod deliberat, face următoarea decizie DE LAFFAIRE Reporterul M.S. a publicat, în ediția nr. 34 d aprige 2013 a ziarului "Hebdomadar Ziarul de Investigatii," un articol intitulat Cartelul Harbuz/Cartea medicilor veterinari o pajură de 500 de milioane de euro . Același articol, dar numit în mod diferit "Prietenii veterinari" ne îmbolnăvește pentru 500 de milioane de euro A fost publicat la 22 aprilie 2013 pe site-ul web al l mail-ului în cauză. Unele părți ale articolului se pot citi după cum urmează: (...) Oamenii de afaceri și conducerea organizației profesionale a medicilor au căzut de acord ca medicamentele de uz veterinar, în special antibioticele și antiparazitarii, să poată fi distribuite liber, fără nici un control real. Acest tip de comerț are efecte catastrofale asupra sănătății românilor, deoarece medicamentele administrate în exces animalelor și păsărilor se găsesc apoi în organismul uman și cresc masiv rezistența la antibiotice (...) CMVR [Ordinul național al medicilor veterinari din România] pune în pericol sănătatea românilor prin incendierea, pe cale judiciară, a Regulamentului (CE) nr. 41/2012 din 3 mai 2012 emis de președintele Agenției Naționale a Medicamentului de uz veterinar și de securitate sanitar-veterinară a alimentelor , un act normativ care reglementa și controla strict circuitul medicamentelor de uz veterinar, în special cel al antibioticelor (...), medicii veterinari suferă o lovitură din partea celor care reprezintă interesele lor (...), [reclamanții] acționează în beneficiul intereselor comerciale majore ale producătorilor și distribuitorilor de medicamente de uz veterinar (...), conducerea CMVR urmărește un singur scop. : favorizarea producătorilor și a distribuitorilor de medicamente de uz veterinar, în interesul acestora de a vinde aceste medicamente la orice preț, în orice mod, la orice persoană și oriunde, în detrimentul medicilor veterinari români autorizați (...), există o presiune foarte mare din partea producătorilor și a distribuitorilor de medicamente de uz veterinar, fără a se putea totuși măsura această presiune în euro (...), de altfel, unul dintre reprezentanții direcți ai SP.S în cadrul CMVR este chiar [al patrulea reclamant], secretarul CMVR și angajat al CMVR. Potrivit unor informații [al patrulea reclamant] și al altor 41/2012 (...), grupul organizat în cadrul conducerii CMVR a contestat, prin urmare, în justiție actul normativ care proteja sănătatea românilor, dar prejudeca interesele uriașe ale rechinilor din industrie și din comerțul cu medicamente de uz veterinar (...) la 23 iulie 2013, reclamanții, care îndeplineau funcțiile de prim-vicepreședinte, de vicepreședinte, de vicepreședinte președintele, președintele și secretarul CMVR au sesizat Tribunalul de Primă Instanță din București cu o acțiune civilă în răspundere delicventă împotriva jurnalistului M.S., autorul articolului și împotriva P.S., proprietarul ziarului. Ei susțineau că termenii utilizați în art.... au adus atingere onoarei și reputației lor și că prejudiciul suferit de ei era cu atât mai important cu cât articolul fusese publicat într-o perioadă în care presiunile mediatice intense vizau CMVR și medicii veterinari ca urmare a scandalului legat de vânzarea ilicită de carne de cal și de exportul ilegal de produse de origine animală. Prin hotărârea definitivă din 28 martie 2017, tribunalul județean din București a primit recursul M.S. și P.S. formulat împotriva unei hotărâri din 12 mai 2015 pronunțată de Tribunalul de Primă Instanță din cel de-al cincilea district București, a pronunțat hotărârea și a respins acțiunea reclamanților ca nefondată. Acesta a reamintit mai întâi standardele interne care aveau ca scop angajarea răspunderii civile delictuale, standardele deontologice aplicabile jurnaliștilor și apoi a reamintit principiile întemeiate pe jurisprudența Curții în ceea ce privește respectarea drepturilor la viață privată și la libertatea de exprimare (articolele 8 și 10 din convenție), precizând în același timp criteriile relevante care trebuie analizate atunci când au fost puse în balanță cele două drepturi concurente. În ceea ce privește libertatea de exprimare, după examinarea afirmațiilor în litigiu, el a amintit, de asemenea, importanța dezbaterilor interesante la adresa publicului în general și a pronunțat în speță afirmațiile care se referă în principal la chestiuni de interes general, cum ar fi consecințele pe care utilizarea arbitrară a antibioticelor veterinare le aveau asupra organismului uman, subiect care ridicase o amplă dezbatere în societatea română. În acest context, tribunalul județ din București a considerat că afirmațiile în litigiu nu constau în declarații de fapt, ci în hotărâri de valoare care aveau o bază de fapt solidă și că, astfel cum reiese din dovezile examinate (documente, declarații) autorul articolului acționase numai în scopul de a informa publicul cu privire la un subiect de interes general, ceea ce dovedea buna sa credință și absența oricărui scop ilicit urmărit de acesta în momentul publicării articolului În ceea ce privește limitele criticii admisibile, s-a considerat că reclamanții erau asimilați unor personalități publice și unor politicieni și, prin urmare, că aceștia se bazau pe un control mai strict al faptelor și gesturilor lor de către jurnaliști. Acesta concluzionează că, în speță, nu au fost îndeplinite condițiile necesare pentru angajarea răspunderii civile delictuale și că dreptul la respectarea vieții private a celor care nu au fost recunoscute. Pe lângă art. 8 din convenție, reclamanții susțin în fața Curții că, în cazul în care au primit despăgubiri pentru prejudiciul moral pe care l-au suferit ca urmare a publicării articolului în cauză cu încălcarea dreptului lor la respectarea reputației lor. Având în vedere caracterul similar al obiectului hotărârilor, Curtea consideră că este oportun să se ia în considerare joncțiunea acestora [art. 42 alineatul (1) din Regulamentul de procedură].Prezenții consideră că observațiile guvernului din 6 iulie 2020 sunt tardive și solicită Curții să nu le ia în considerare. (a se vedea comunicatele de presă nr. 094 din 16 martie 2020 și nr. 108 din 9 aprilie 2020), trebuie să se constate că observațiile guvernului din 6 aprilie 2020 iulie 2020 au fost trimise în termenul stabilit, în conformitate cu art. 38 din Regulamentul de procedură al Curții. Este necesar să se respingă cererea reclamanților. PRIVIND PORTOFOLIUL DE LA ARTICOLUL 8 DIN CONVENȚIE Reclamanții critică modul în care tribunalul departamental din București a pus în balanță cele două drepturi concurente și reproșează autorităților naționale că nu și-a protejat dreptul lor de a-și respecta reputația față de publicarea art. Având în vedere că articolul a sugerat că reclamanții susțineau libera comercializare a medicamentelor de uz veterinar, punând astfel în pericol sănătatea consumatorilor, Curtea consideră că afirmațiile exprimate în aceasta erau suficient de grave pentru a solicita aplicarea articolului 8 din convenție. Principiile generale privind obligațiile inerente respectării efective a vieții private sau de familie, echilibrul corect între interesele concurente implicate, precum și criteriile în contextul punerii în balanță a drepturilor protejate prin articolele 8 și 10 din convenție au fost rezumate în cauzele Von Hannover c. Germania (n ([GC], n 4060/08 și 60641/08, § 58, 98, 109 113, CEDO 2012) și Axel Springer AG c. Germania ([GC], nr. 39944/08, § 90-95, 7 februarie 2012). 12. Curtea subliniază că rolul său constă în verificarea faptului că instanțele naționale, ale căror hotărâri le contestă reclamanții, au efectuat o punere în balanță echitabilă a drepturilor în cauză, hotărând pe baza criteriilor relevante pe care le-a definit în acest sens (punctul 11 de mai sus). 13. În primul rând, în ceea ce privește întrebarea dacă afirmațiile în litigiu au contribuit la o dezbatere de interes general, Curtea este de acord cu concluzia instanței departamentale potrivit căreia art. punctul 4 de mai sus, Axel Springer AG , citată anterior, § 79, Couderc și Hachette Filipacchi Associates c. France [GC], n 40454/07, § 39-93, CEDH 2015 (extracturi), Satakunan Markkinapörssi Oy și Satamedia Oy c. Finlanda [GC], n 931/13, § 167, 27 iunie 2017). 14. În ceea ce privește notorietatea persoanelor vizate, Curtea observă apoi, la fel ca tribunalul din București (punctul (a se vedea mutatis mutandis Petria c. Italia, n 2532/12, § 51, 18 mai 2017, Petrenco c. Moldova, n 20928/05, § 60, 30 martie 2010 și Petrina c. România, n 78060/01, § 40, 14 În acest sens, Curtea constată, împreună cu guvernul, că toți reclamanții aveau funcții în conducerea unui ordin profesional și că primii doi reclamanți erau, de asemenea, deputați în Parlamentul României în perioada 2012-2016 15. În continuare, Curtea arată că: iunie 2020).În ceea ce privește cuvintele autorului articolului referitor la: (a) pericolele pe care le reprezintă pentru consumatori carnea contaminată cu medicamente; (b) controlul de către reclamanții comerțului cu medicamente de uz veterinar; (c) interesul părților interesate de a anula 41/2012 și (d) de abținerea lor de a apăra într-adevăr interesele CMVR, Curtea este de acord, în la fel de mult ca tribunalul județ din București, că, deși aceste afirmații ar putea cuprinde o anumită doză de resentimente, ei au înțeles judecăți de valoare. De asemenea, Comisia constată că dezbaterea pe această temă era deja în curs și că a transformat, cu bună-credință, informațiile colectate în mass-media (a se vedea mutatis mutandis Dumitru c. România, nr 4710/04, § 47, 1 iunie 2010, împreună cu referințele menționate în aceasta). În lumina celor de mai sus, Curtea consideră că tribunalul departamental a pus în balanță în mod corespunzător dreptul reclamanților la respectarea vieții lor private, dreptul de autor al articolului la libertatea de exprimare, precum și dreptul publicului de a fi informat, evaluându-i pe baza criteriilor relevante care decurg din jurisprudența sa. Având în vedere marja de apreciere de care dispun statele contractante, aceasta nu are niciun motiv serios să înlocuiască opinia sa cu cea a instanțelor române. Prin urmare, nu se poate spune că, prin refuzul de a da curs cererii reclamanților, instanțele naționale nu au respectat obligațiile pozitive ale statului român de a proteja dreptul reclamanților de a-și respecta viața privată, în sensul articolului 8 din convenție (a se vedea, mutatis mutandis, Petrie, citată anterior, §§ 54 17.). Având în vedere considerațiile de mai sus, Curtea consideră că cererile sunt în mod vădit nefondate și trebuie respinse în temeiul articolului 35 alineatul (3) litera (a) și al articolului 4 din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să unească cererile Declară cererile inadmisibile. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 21 decembrie 2021. Ilse Freiwirth Gabriele Kucsko-Stadlmayer Grefier Adjunct Președinte ANEXĂ Cerere N Numele cauzei Introduse Requenant Data nașterii Reprezentat de 73064/17 Harbuz c. România 25/09/2017 Liviu HARBUZ 1962 Piatra Neamț Robert-Ionutis CIOCANIU 73070/17 Oroș c. România 25/09/2017 Nechita-Adrian OROS 1965 Florești Robert-Ionuț CIOCANIU 73072/17 Andronie c. România 25/09/2017 Viorel ANDRONIA 1963 București Robert-Ionuț CIOCANIU 73074/17 Daneș c. România 25/09/2017 Mihai DANEȘ 1957 București Robert-Ionuț CIOCANIU

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2019-07-08
0,96
HARBUZ c. ROUMANIE et 3 autres affaires
Communiquée le 8 juillet 2019 QUATRIÈME SECTION Requête n o 73064/17 Liviu HARBUZ contre la Roumanie et 3 autres requêtes (voir liste en annexe) OBJET DE L’AFFAIRE Les requêtes concernent le rejet, par un arrêt du 28 mars 2017 du tribunal d
CtEDO 2019-06-25
0,94
DANEȘ c. ROUMANIE et 2 autres affaires
Communiquée le 25 juin 2019 QUATRIÈME SECTION Requête n o 44332/16 Mihai DANEŞ contre la Roumanie et 2 autres requêtes (voir liste en annexe) OBJET DE L’AFFAIRE Les requêtes concernent le rejet, par un arrêt du 16 septembre 2015, du tribuna
CtEDO 2022-10-18
0,94
DANEȘ c. ROUMANIE et 2 autrres affaires
Publié le 7 novembre 2022 QUATRIÈME SECTION Requête n o 32368/19 Mihai DANEŞ contre la Roumanie et deux autres requêtes (voir liste en annexe) communiquées le 18 octobre 2022 OBJET DE L’AFFAIRE Les requêtes concernent le rejet, par un arrêt
CtEDO 2016-06-14
0,94
AFFAIRE BARBU c. ROUMANIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE BARBU c. ROUMANIE (Requête n o 1159/08) ARRÊT STRASBOURG 14 juin 2016 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Barbu c. Roumanie, La Cour européenne des droits de l’homme (quatriè
CtEDO 2020-05-26
0,93
AFFAIRE RĂDULESCU c. ROUMANIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE RĂDULESCU c. ROUMANIE (Requête n o 9812/13) ARRÊT STRASBOURG 26 mai 2020 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Rădulescu c. Roumanie, La Cour européenne des droits de l’homme (
Sursă