- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 2 decembrie 2021
- Stat pârât
- SVK
- Articole
- Articolul 6
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 6
Peter împotriva Slovaciei
Traducere în română Auto
PRIMEI SECȚII CAUZE DE PETER v. SLOVAKIA (Declarația nr. 14112/21) JUDGMENT STRASBOURG 2 decembrie 2021 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul lui Peter v. Slovacia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Erik Wennerström, președinte, Lorraine Schembri Orland, Ioannis Ktistakis, judecători și Viktoriya Maradudina, Secretarul adjunct al secțiunii interioare, deliberat în particular la 10 noiembrie 2021, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat într-o cerere împotriva Slovaciei depusă la Curte în temeiul art. 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale (“Convenția”) la 27 februarie 2021. Reclamantul, un național slovac, a fost reprezentat de dna K .ačanová, un avocat care practică în Martin.
Guvernul Republicii Slovace („Guvernul”) a primit notificarea plângerii în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție privind lungimea excesivă a procedurilor civile în fața instanței de primă instanță. Detaliile și informațiile aplicabile cererii reclamantului sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamantul s-a plâns de lungimea excesivă a procedurii civile în fața instanței de primă instanță, care se referă la acțiunea sa care urmărește să declare nul și să anuleze un anumit contract de linie. Perioada impugnată a început la 10 iunie 2015 când a fost depusă și încheiată la 18 iunie 2020, când instanța de primă instanță și-a adoptat hotărârea suplimentară privind fondul.
La 20 august 2020, Curtea Constituțională a respins plângerea reclamantului ca fiind evident nefondată, constatând că cazul era un pic complex, deoarece implica mai multe inculpate ale căror locație era necunoscută, impune o examinare de experți și includea o serie de proceduri privind o măsură intermediară, strâns legată de fondurile litigiului. În opinia sa, durata procedurii a fost, într-o anumită măsură, influențată de avocatul reclamantului și, deși a existat o modificare a judecătorului unic hotărâtor, aceasta nu a avut un impact substanțial asupra lungimii. Prin urmare, Curtea Constituțională a concluzionat că întârzierile nu au fost calificate ca o încălcare a cerințelor de timp rezonabil.
Procedura civilă în cauză a continuat în continuare în fața instanței de recurs și ulterior în fața Curții Supreme, în cazul în care acestea sunt încă în așteptare. HOTĂRÂREA ALEGATĂ ÎNCĂLCAREA ARTICOLULUI 6 § 1 A CONVENȚIEI Reclamantul s-a plâns că durata procedurii civile înaintea instanței de primă instanță a fost incompatibilă cu cerința de „temp rezonabil”. 6 § 1 din Convenție, care se citește după cum urmează: Articolul „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ... fiecare are dreptul la ... o audiere într-un timp rezonabil de [a] ... tribunal ...” Guvernul a considerat plângerea vădit nefondat.
10. Curtea reiterează că raționalitatea duratei procedurii trebuie evaluată în funcție de circumstanțele cauzei și în ceea ce privește următoarele criterii: complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților competente și ceea ce a fost în joc pentru reclamant în litigiu (a se vedea Frydlender c. France [GC], nr. 30979/96, § 43, ECHR 2000-VII). 11. Perioada care va fi examinată a început la 10 iunie 2015 și s-a încheiat la 18 iunie 2020. Astfel, a durat aproximativ cinci ani înainte de un nivel de competență. 12. În cazul principal al lui Obluk v. Slovacia (nr. 69484/01, 20 Septembrie 2006), în cazul în care durata examinată a fost de trei ani și aproximativ opt luni pentru un nivel de competență, Curtea a constatat deja o încălcare în ceea ce privește chestiuni similare cu cele din acest caz.
13. După examinarea tuturor materialelor care i-au fost prezentate, Curtea nu a constatat nici un fapt sau argument care să justifice durata procedurii impuzate la nivel național. Având în vedere jurisprudența sa pe această temă, Curtea consideră că în cazul instant, durata procedurii a fost excesivă și nu a îndeplinit cerințele de „tempă rațională”. 14. Prin urmare, aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție. APLICAȚIA ARTICOLUL 41 AL CONVENȚIEII 15. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante în cauză permite numai repararea parțială, Curtea oferă, dacă este necesar, o satisfacție echitabilă părții vătămate.” 16. Respectând documentele în posesiență și jurisprudența sa (a se vedea, în special, Obluk.
(citată mai sus)), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumelor indicate în tabelul adăugat. 17. Curtea consideră că rata dobânzii implicite ar trebui să se bazeze pe rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale.
plângerea în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție privind lungimea excesivă a procedurilor civile înainte de instanța de primă instanță admisibilă; deține că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție privind lungimea excesivă a procedurilor civile în fața instanței de primă instanță; deține (a) faptul că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul adăugat; (b) că, de la expirarea celor trei luni menționate mai sus, până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe sumele menționate mai sus, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale.
Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 2 decembrie 2021, în conformitate cu art. 2 și 3 din Regulamentul de procedură. Viktoriya Maradudina Erik Wennerström Președintele adjunct al Registrului interimar ANNEXIX Cererea de a aduce plângeri în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție (lungimea excesivă a procedurilor civile) Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Denumirea și locația reprezentantului Începutul procedurii Încheierea procedurii Niveluri de jurisdicție Curtea internă Numărul de dosar Premiul intern (în euro) Sumele acordate pentru prejudiciu material și moral pentru reclamant (în euro) [1] Sumele acordate pentru costuri și cheltuielile pe cerere (în euro) [2] 14112/21 27/02/2021 Ivan PETER 1966 Gabriela Kδačanová Martin 10/06/2015 18/06/2020 5 ani și 9 zile 1 nivel de jurisdicție Curtea Constituțională I. SUA 375/2020 3.300 250 [1] Plus orice impozit care poate fi taxabil reclamantului.
[2] Plus orice impozit care poate fi taxabil reclamantului.
FIRST SECTION
CASE OF PETER v. SLOVAKIA (Application no. 14112/21) JUDGMENT STRASBOURG 2 December 2021 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Peter v. Slovakia, The European Court of Human Rights (First Section), sitting as a Committee composed of: Erik Wennerström, President, Lorraine Schembri Orland, Ioannis Ktistakis, judges, and Viktoriya Maradudina, Acting Deputy Section Registrar, Having deliberated in private on 10 November 2021, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in an application against Slovakia lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on 27 February 2021.
The applicant, a Slovak national, was represented by Ms G. Kľačanová, a lawyer practising in Martin.
The Government of the Slovak Republic (“the Government”) were given notice of the complaint under Article 6 § 1 of the Convention concerning the excessive length of civil proceedings before the first ‑ instance court. THE FACTS
The applicant’s details and information relevant to the application are set out in the appended table.
The applicant complained of the excessive length of civil proceedings before the first-instance court, which concerned his action seeking to declare null and void a certain contract of lien. The impugned period started on 10 June 2015 when the action was lodged and ended on 18 June 2020 when the first-instance court adopted its supplementary judgment on the merits.
On 20 August 2020 the Constitutional Court dismissed the applicant’s complaint as manifestly ill-founded. It found that the case was somewhat complex as it involved several defendants whose whereabouts were unknown, required an expert examination and encompassed a set of proceedings on an interim measure, closely linked to the merits of the dispute. In its view, the length of the proceedings was to a certain extent influenced by the applicant’s lawyer and, although there had been a change to the deciding single judge, it had not had a substantial impact on the length. Thus, the Constitutional Court concluded that the delays had not qualified as a breach of the reasonable time requirement.
The civil proceedings in question further continued before the court of appeal and subsequently before the Supreme Court, where they are still pending. THE LAW
ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 6 § 1 OF THE CONVENTION
8. The applicant complained that the length of the civil proceedings before the first-instance court had been incompatible with the “reasonable time” requirement. He relied on Article 6 § 1 of the Convention, which reads as follows: Article 6 § 1 “In the determination of his civil rights and obligations ... everyone is entitled to a ... hearing within a reasonable time by [a] ... tribunal ...”
The Government considered the complaint manifestly ill-founded.
The Court reiterates that the reasonableness of the length of proceedings must be assessed in the light of the circumstances of the case and with reference to the following criteria: the complexity of the case, the conduct of the applicant and the relevant authorities and what was at stake for the applicant in the dispute (see Frydlender v. France [GC], no. 30979/96, § 43, ECHR 2000-VII).
The period to be examined started on 10 June 2015 and ended on 18 June 2020. It thus lasted some five years before one level of jurisdiction.
In the leading case of Obluk v. Slovakia (no. 69484/01, 20 September 2006), where the examined length was three years and some eight months for one level of jurisdiction, the Court has already found a violation in respect of issues similar to those in the present case.
Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of justifying the length of the impugned proceedings at the national level. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the length of the proceedings was excessive and failed to meet the “reasonable time” requirement.
These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article 6 § 1 of the Convention.
APPLICATION OF ARTICLE 41 OF THE CONVENTION
15. Article 41 of the Convention provides: “If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”
Regard being had to the documents in its possession and to its case ‑ law (see, in particular, Obluk (cited above)), the Court considers it reasonable to award the sums indicated in the appended table.
The Court finds it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points. FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, Declares the complaint under Article 6 § 1 of the Convention concerning the excessive length of civil proceedings before the first-instance court admissible; Holds that there has been a breach of Article 6 § 1 of the Convention concerning the excessive length of civil proceedings before the first ‑ instance court; Holds (a) that the respondent State is to pay the applicant, within three months, the amounts indicated in the appended table; (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. Done in English, and notified in writing on 2 December 2021, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Viktoriya Maradudina Erik Wennerström Acting Deputy Registrar President APPENDIX Application raising complaints under Article 6 § 1 of the Convention (excessive length of civil proceedings) Application no. Date of introduction Applicant’s name Year of birth Representative’s name and location Start of proceedings End of proceedings Total length Levels of jurisdiction Domestic court File number Domestic award (in euros) Amount awarded for pecuniary and non-pecuniary damage per applicant (in euros) [1] Amount awarded for costs and expenses per application (in euros) [2] 14112/21 27/02/2021 Ivan PETER 1966 Gabriela Kľačanová Martin 10/06/2015 18/06/2020 5 years and 9 days 1 level of jurisdiction Constitutional Court I. US 375/2020 0 3,300 250 [1] Plus any tax that may be chargeable to the applicant. [2] Plus any tax that may be chargeable to the applicant.