2002 EVRO BUS UVOZ-IZVOZ PRILEP DOO v. NORTH MACEDONIA

Publicat la 3 ianuarie 2022 CIFTH SECȚIUNE Cererea nr. 27027/18 2002 EVRO BUS UVOZ-IZVOZ PRILEP DOO împotriva Macedoniei de Nord depusă la 5 iunie 2018 comunicată la 6 decembrie 2021 OBIECTUL CAUZEI În cadrul procedurii de infracțiune, societatea reclamantă a fost acuzată de infracțiune vamală, și anume că nu a returnat un vehicul importat sub supraveghere vamală în perioada desemnată și a folosit respectivul vehicul, deși procedurile vamale oficiale nu au fost implementate și taxele nu au fost plătite. În cadrul procedurii respective, vehiculul a fost confiscat. După anularea hotărârii Autorității vamale (în care reclamantul a fost considerat vinovat de acuzațiile formulate împotriva acesteia) la 14 ianuarie 2013 și a întrerupt procedura din cauza intervalului de timp absolut, statul a restaurat reclamantul în posesia vehiculului, ca proprietar al acestuia (се врааа на соδственикот Prin urmare, societatea reclamantă a solicitat în mod eșuat o compensare pentru daune și pentru valoarea redusă a vehiculului din care a fost dispus timp de cinci ani, în timp ce procedurile de infracțiune erau în așteptare și pentru pierderea profitului. La 9 ianuarie 2015, în decizia de respingere a cererii de compensare a reclamantului, Tribunalul de Primă Instanță a declarat că „... întreruperea procedurii de infracțiune pentru a deveni în condiții de timp nu înseamnă că [reclamantul] nu a comis infracțiunile vamale ... [Reclamantul] nu contestă faptul că vehiculul a fost scos și nu a fost returnat în stocarea vamală în timpul desemnat ...”. La 20 octombrie 2016, Curtea de Apel a adăugat „... [reclamantul] a dat [autoritățile] un motiv pentru a iniția procedurile îndreptate împotriva acestuia ... În plus, [reclamantul] a fost considerat vinovat ... În 23 noiembrie 2017, Curtea Supremă a susținut pe deplin raționamentul instanțelor inferioare. Hotărârile instanțelor civile (a se vedea mai sus) și motivele de susținere a refuzului de atribuire a compensației reclamantului compatibile cu presupunerea de nevinovăție, garantate de art. 6 § 2 din Convenție (a se vedea Vardan Martirosyan c. Armenia , nr. 13610/12 , §§ 80-86, 15 iunie 2021; Avaz Zeynalov c. Azerbaidjan , nr. 37816/12 și 25260/14 , §§ 68-73, 22 aprilie 2021; și Milachikj c. Macedonia de Nord, nr. 44773/16, §§ 31-40, 14 octombrie 2021 (nu final))?

Published on 3 January 2022

FIFTH SECTION

Application no. 27027/18

2002 EVRO BUS UVOZ-IZVOZ PRILEP DOO

against North Macedonia

lodged on 5 June 2018

communicated on 6 December 2021

SUBJECT MATTER OF THE CASE

In misdemeanour proceedings the applicant company was charged with customs offence, namely that it had not returned an imported vehicle under customs supervision in the designated period and had used the said vehicle although the formal customs procedures had not been implemented and the taxes had not been paid. In those proceedings the vehicle was confiscated. After the Administrative Court quashed the Customs Authority’s decision (in which the applicant was found guilty of the charges raised against it) on 14

January 2013 and discontinued the proceeding because of the absolute time-bar, the State restored the applicant in the possession of the vehicle, as its owner (

се враќа на сопственикот

). Subsequently, the applicant company unsuccessfully claimed compensation for the damages and the reduced value of the vehicle of which it had been disposed for five years while the misdemeanour proceedings had been pending, and for the loss of profit. On 9 January 2015, in the decision dismissing the applicant’s compensation claim, the Skopje Court of First Instance stated that “...the discontinuation of the misdemeanour proceedings for becoming time-barred does not mean that [the applicant] did not commit the customs offence ... [The applicant] does not dispute the fact that the vehicle was taken out and was not returned in the customs storage in the designated time ...”. On 20 October 2016 the Skopje Court of Appeal added “... [the applicant] gave [the authorities] a reason to initiate the misdemeanour proceedings against it ... Moreover, [the applicant] was found guilty ... The quashing of the decision by the Administrative Court cannot influence the fact that the misdemeanour proceedings were initiated due to [the applicant’s] actions ...”. On 23 November 2017 the Supreme Court fully endorsed the reasoning of the lower courts.

QUESTION TO THE PARTIES

Were the decisions of the civil courts (see above) and the supporting reasoning for the refusal to award the applicant compensation compatible with the presumption of innocence, guaranteed by Article 6 § 2 of the Convention (see

Vardan Martirosyan v. Armenia

, no. 13610/12, §§ 80-86, 15

June 2021;

Avaz Zeynalov v. Azerbaijan

, nos. 37816/12 and 25260/14, §§

68-73, 22 April 2021; and

Milachikj v. North Macedonia,

no. 44773/16, §§ 31-40, 14 October 2021 (not final))?