FOTA v. ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
FOTA v. ROMANIA (CtEDO, 2025)
Publicat la 6 octombrie 2025 CUARTA SECȚIUNE Cerere nr. 52517/22 Cristinel FOTA împotriva României depusă la 3 noiembrie 2022 comunicat la 18 septembrie 2025 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la echitatea procedurilor penale introduse împotriva reclamantului, inclusiv condamnarea sa în apel în urma unui achiziționare în primă instanță, iar presupusa incapacitate de a examina martorii cheie ai procesului (L.A.D. și P.C.R.) în persoană în fața instanței de judecată. La 14 februarie 2017 procurorul public („procurorul”) a deschis un rem Ancheta penală pentru infracțiunea traficului de minori (art. 211 §§ 1 și 2 a) și art. 210 § 1 a) din Codul Penal). La 11 martie 2019 procurorul a ordonat prelungirea anchetei penale în ceea ce privește traficul de persoane (art. 210 §§ 1 a) și b) din Codul Penal). În aceeași dată, procurorul a îndreptat în continuare, în conformitate cu art. 210 § 1 a) și b) din Codul Penal. 305 § 3 din Codul de Procedință Penală, ca ancheta să continue împotriva reclamantului („efectuarea în continuare a urmării penale fața de suspect”) în ceea ce privește infracțiunile menționate mai sus și ca acțiunea penală să fie inițiată împotriva acestuia („punerea în mișcare a acțiunii penale”). La 13 martie 2019, în prezența avocatului său, reclamantul a fost informat cu privire la măsurile ordonate la 11 martie 2019 și, în aceeași ocazie, a fost auzit ca suspect („inculpat”) în acest caz. La 17 aprilie 2019 a fost emisă o acuzație împotriva reclamantului pe un număr de traficuri de minori (L.A.D.), două conturi de trafic de ființe umane (P.C.R. și B.N.D.), precum și un număr de spălare de bani. Acuzațiile se referă la acuzațiile că, între 2007 și 2016, reclamantul, împreună cu un co-acusat, a recrutat L.A.D., P.C.R. și B.N.D. și le-a transportat în Italia în scopul prostituției. La 4 iulie 2019, după cererea depusă de solicitant, Curtea de District Dolj („Tribunal Court”), care a stat într-un judecător de judecată („cameră preliminară”) ), a identificat mai multe nereguli procedurale în cadrul anchetei penale efectuate împotriva acestuia și a susținut că drepturile de apărare ale reclamantului au fost încălcate. Prin urmare, Curtea de District a anulat măsurile de investigare efectuate în cursul anchetei și a exclus toate dovezile obținute ca urmare a acestei anchete. Acesta a ordonat în continuare urmărirea penală să remedieze neregulile identificate și să indice dacă are scopul de a menține inculparea sau de a solicita restituirea dosarului. Potrivit informațiilor disponibile în dosar, se pare că procurorul a depus un recurs împotriva deciziei din 4 iulie 2019. Cu toate acestea, rezultatul acestui recurs rămâne neclar. La 9 august 2021, Curtea de District, în calitate de instanță de primă instanță, a achitat reclamantul pentru toate acuzațiile în temeiul articolului 16 § 1 b) și c) din Codul de Procedință Penală, având în vedere faptul că există dovezi insuficiente pentru a demonstra dincolo de o îndoială rezonabilă că reclamantul a comis infracțiunile menționate mai sus. La 8 iulie 2022 Curtea de Apel Craiova („Curtea de Apel”), cu privire la un recurs de către procuror, a anulat achitarea și a condamnat reclamantul traficului de minori în ceea ce privește L.A.D, traficul de persoane în ceea ce privește P.C.R., și a reclasificat acuzația referitoare la B.N.D. ca pimping, pentru care a fost și condamnat. Reclamantul a fost condamnat la șase ani și opt luni de închisoare. Considerând dovezile deja prezentate înaintea instanței de primă instanță, Curtea de Apel a auzit unii dintre martori în acest caz, dar nu a auzit L.A.D., P.C.R. sau B.N.D. În ceea ce privește aceste trei martori, a susținut că instanța de primă instanță a respins greșit mărturiile L.A.D. și P.C.R. din motive de credibilitate. În ceea ce privește faptul că L.A.D. și P.C.R. Nici în primă instanță, nici în recurs, Curtea de Apel nu a constatat că absența acestora – din cauza faptului că sunt în străinătate și a unui loc necunoscut – nu a afectat valoarea probativă a declarațiilor pe care le-au dat-o în cursul fazei de anchetă penală. Acesta a considerat că aceste declarații sunt coerente, detaliate și corroborative reciproce și susținute de dovezi circumstanțiale. Curtea de Apel a constatat în continuare că toate eforturile rezonabile au fost făcute, atât de către ea, cât și de către instanța de primă instanță, pentru a se asigura L.A.D. și participarea P.C.R. și faptul că reclamantul a avut posibilitatea de a contesta credibilitatea lor, în ciuda absenței lor de la sala de judecată. În conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție, reclamantul s-a plâns că a fost condamnat în apel pe baza aceleași dovezi care au condus la achitarea sa în primă instanță. În temeiul articolului 6 §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ , literele (a), (b) și (c), reclamantul s-a plângut, de asemenea, că drepturile sale de apărare au fost încălcate în cursul anchetei penale. În special, el a susținut că nu a fost informat în mod prompt și adecvat cu privire la natura și cauza acuzației împotriva lui, deoarece comunicarea acuzațiilor la 13 martie 2019 a fost extrem de scurtă și imediat urmată de interogarea sa în calitate de acuzată în acest caz. El a susținut, de asemenea, că nu i-a fost acordat timp și facilități adecvate pentru a pregăti apărarea, având în vedere că acuzațiile au fost formulate împotriva lui pentru prima dată la data respectivă și că nu a avut ocazia semnificativă de a pregăti sau de a consulta dosarul penal înainte de a fi interogat. În conformitate cu art. 6 alineatul (3) litera (d), el se plângea în continuare că instanța internă se bazase pe declarațiile prezentate de L.A.D. și P.C.R. în timpul fazei de anchetă penală și că nu i-a fost oferită ocazie eficientă de a examina sau de a le examina în orice etapă a procedurii. În conformitate cu art. 6 §§ §§ §§ §§ §§ § , litera (c) din Convenție, reclamantul a avut o audiere echitabilă? În special, (a) având în vedere modul în care a fost desfășurată ancheta penală, inclusiv, în special, măsurile ordonate la 11 și 13 Martie 2019 de către procuror, reclamantul a fost informat cu promptitudine și în suficientă detalii despre natura și cauza acuzației împotriva lui, astfel cum se prevede la art. 6 § 3 litera (a) din Convenție, și a fost acordat timp și facilități adecvate pentru a pregăti apărarea sa, astfel cum se prevede la art. 6 § 3 litera (b) din Convenția (a se vedea, printre altele, Alexandru-Radu Luca c. România , nr. 20837/18, §§§§ 56-57, 14 iunie 2022)? (b) Având în vedere cerințele articolului 6 § 3 litera (c) din Convenție, reclamantul a beneficiat de dreptul de a se apăra prin asistența juridică a alegerii sale în cadrul procedurii penale? (c) Curtea de Apel Craiova a examinat în mod direct dovezile din caz și/sau s-a bazat pe dovezi noi administrate pentru a justifica condamnarea reclamantului în urma achitării sale în primă instanță (în comparație cu Găitănaru v. România , nr. 26082/05, §§§ 35, 26 iunie 2012 și Júlíus Sigurþórsson v. Islanda , nr. 38797/17, §§ 34-44, 16 iulie 2019)? A fost încălcat dreptul reclamantului la un proces echitabil, inclusiv dreptul de a examina sau de a examina martorii împotriva lui, în temeiul articolului 6 §§ § 1 și al articolului 3 litera (d) din Convenție, în sensul că nu a fost dat posibilitatea, în orice etapă a procedurii, de a examina L.A.D. și P.C.R.?, în special, având în vedere principiile stabilite de Curte în cazurile de Al-Khawaja și Tahery v. Regatul Unit [GC], nos. 26766/05 și 22228/06, §§ 118-47, ECHR 2011 și Schatschaschwili v. Germania [GC], nr. 9154/10, §§ 100 31, ECHR 2015: (a) A fost absența L.A.D. și P.C.R. din procesul justificat de un motiv bun, și au luat autoritățile interne toate măsurile rezonabile pentru a asigura participarea acestor martori (a se vedea, în special, Schatschaschwili , citat mai sus, §§ 120-21 și Vasile Pruteanu și alții c. România , nr. 9308/18 , §§ 63-67, 14 ianuarie 2025)? (b) Condamnarea reclamantului a fost bazată exclusiv sau într-o măsură decisivă sau semnificativă pe declarațiile L.A.D. și P.C.R. furnizate în timpul anchetei penale? (c) Au existat suficiente factori de contraechilibrare pentru a compensa dificultățile cauzate apărării prin incapacitatea sa de a pune la îndoială L.A.D. și P.C.R.? În special, ce măsuri de contraechilibrare au fost luate de autoritățile interne de urmărire penală și de instanțe interne pentru a proteja drepturile de apărare ale reclamantului? Părțile sunt invitate să furnizeze o copie completă a dosarului penal, inclusiv stadiul investigației și procedurile în fața camerei preliminare, a primei instanții și a instanțelor de recurs.