A.R. v. ROMANIA

Publicat la 12 septembrie 2022 CUARTA SECȚIUNE Aplicația nr. 38799/20 A.R. împotriva României depusă la 14 august 2020 a comunicat la 22 august 2022 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la lipsa unei investigații eficace privind presupusul abuz sexual al reclamantului A.R. de către tatăl ei. Plaga depusă în acest sens a fost respinsă cu efect final de către București 1 Curtea de District la 20 decembrie 2019 pentru lipsa de dovezi ale presupuselor abuzuri (comunicată la 3 martie 2020). În baza articolelor 3 și 6 § 1 din Convenție, reclamantul A.R. se plânge de diferite deficiențe ale anchetei și de neapărarea autorităților de a o proteja de abuzul sexual la care a fost supusă și afirmă că riscă să fie supusă abuzurilor similare în viitor. având în vedere obligațiile pozitive ale statelor inherente la art. 3 din convenție, modalitatea în care mecanismele de drept penal au fost aplicate în acest caz de către autoritățile interne a fost în conformitate cu articolul menționat anterior? În special, autoritățile au îndeplinit obligațiile lor pozitive de a investiga acuzațiile de abuz sexual împotriva reclamantului A.R. și, dacă este necesar, de a preveni reluarea acestui tratament (a se vedea C.A.S. și C.S. v. România , nr. 26692/05, §§§ 78 și 81-83, 20 martie 2012; și I.C. v. România , nr. 36934/08, §§ 51-61, 24 mai 2016)? În contextul unei plângeri pentru neapărarea protecției reclamantului A.R. din cauza abuzului sexual presupus de către tatăl ei, în cazul în care există proceduri interne pe cale de așteptare între tatăl reclamantului și mama ei, este adecvat și în interesul cel mai bun al copilului că reclamantul este reprezentat în cazul de față de Curte de către mama sa, una dintre părțile la aceste proceduri interne (a se vedea în A și B v. Croația , nr. 7144/15, §§§ 2 și 3, 20 iunie 2019) și mama trebuie să acționeze în numele fiicei sale (a se vedea Raw și alții v. Franța , nr. 10131/11 , § 51, 7 martie 2013 și Strand Lobben și alții v. Norvegia [GC] , nr. 37283/13, § 157, 10 septembrie 2019)?

Published on 12 September 2022

FOURTH SECTION

Application no. 38799/20

A.R.

against Romania

lodged on 14 August 2020

communicated on 22 August 2022

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the lack of an effective investigation into the alleged sexual abuse of the applicant A.R. by her father. The complaint lodged in this respect had been rejected with final effect by the Bucharest 1

st

District

Court on 20 December 2019 for lack of evidence of the alleged abuse (communicated on 3 March 2020).

Relying on Articles 3 and 6 § 1 of the Convention, the applicant A.R. complains of various shortcomings in the investigation and of the authorities’ failure to protect her from the sexual abuse to which she had been subjected and she alleges that she risks being subjected to similar abuses in the future.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Having regard to the positive obligations of States inherent in Article

3 of the Convention, has the manner in which the criminal law mechanisms have been applied in the present case by the domestic authorities been in conformity with the above-mentioned Article?

In particular, did the authorities comply with their positive obligations to investigate the allegations of sexual abuse against the applicant A.R. and, if necessary, to prevent the reoccurrence of such treatment (see

C.A.S. and C.S. v.

Romania

, no. 26692/05, §§ 78 and 81-83, 20

March 2012; and

I.C. v.

Romania

, no. 36934/08, §§ 51-61, 24 May 2016)?

2.

In the context of a complaint for failure to protect the applicant

A.R.

from sexual abuse allegedly perpetrated by her father, where there are domestic proceedings pending between the applicant’s father and her mother, is it appropriate and in the best interest of the child that the applicant is represented in the present case before the Court by her mother, one of the parties to those domestic proceedings (see in

A and B v.

Croatia

, no.

7144/15, §§

2 and 3, 20 June 2019) and does the mother have standing to act on behalf of her daughter (see

Raw and Others v. France

, no.

10131/11, §

51, 7

March 2013 and

Strand Lobben and Others v. Norway

[GC], no.

37283/13, §

157, 10

September 2019)?