CASE OF YEFIMOVA AND OTHERS v. UKRAINE

CAUZUL CU JUGAMENTULUI YEFIMOVA ȘI ALȚII v. UKRAINE (Aplicații nr. 68748/17 și altele – a se vedea lista adăugată) JUSTIȚIA Strasburg 13 ianuarie 2022 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Yefimova și alții v. Ucraina, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a cincea secțiune), în calitate de comitet compus din: LÄtif Hüseynov, Președinte, Lado Chanturia, Arnfinn Bårdsen, judecători și Viktoriya Maradodina, grefierul adjunct al secțiunii interioare, deliberat în privat la 9 decembrie 2021, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDIU Cazul a fost originat în cererile împotriva Ucrainei depuse la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale („Convenția”) privind diferitele date indicate în tabelul adăugat. Guvernul Ucrainean („Guvernul”) a fost anunțat de cereri. FACTE Lista reclamanților și detaliile relevante ale cererilor sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamanții s-au plâns de ancheta ineficientă privind moartea rudei lor. HOTĂRÂREA DE DECLARAȚII Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze împreună într-o hotărâre unică. Reclamanții se plângeau de ancheta ineficientă privind moartea rudei lor, care se bazează pe articolele 2 și 6 1 și art. 13 din Convenție. Curtea, care este competentă să califice care urmează să fie acordată în drept faptelor cazului, constată că plângerile în cauză sunt examinate în temeiul articolului 2 din Convenție (a se vedea Igor Shevchenko c. Ucraina, nr. 22737/04, § 38, 12 ianuarie 2012). Această dispoziție, în măsura în care este relevant, se citește după cum urmează: art. 2 § 1 „1. Dreptul tuturor la viață este protejat prin lege.” Curtea remarcă, de la început, că prezentul caz este examinat din perspectiva obligației statului de a desfășura o investigație eficace în temeiul articolului 2 din Convenție. principiile generale relevante privind eficacitatea anchetei au fost rezumate la Mustafa Tunç și Fecire Tunç c. Turcia [GC] (n. 24014/05, §§ 169-82, 14 aprilie 2015). În special, după declanșarea obligației de investigare, respectarea cerinței procedurale prevăzute la art. 2 se evaluează pe baza mai multor parametri esențiali: adecvarea măsurilor de investigare, promptitudinea anchetei, implicarea familiei persoanei decedate și independența anchetei. Aceste elemente sunt inter cu privire la fiecare dintre ele, luate separat, nu constituie un scop în sine (ibid., § 225). În plus, aceasta nu este o obligație a rezultatelor care trebuie realizate, ci de mijloace de a fi angajate. Curtea acceptă faptul că nu fiecare investigație este în mod necesar de succes sau vine la o concluzie care coincid cu relatarea evenimentelor reclamantului. Cu toate acestea, aceaceasta ar trebui, în principiu, să fie capabilă să conducă la stabilirea faptelor cazului și, în cazul în care acuzațiile se dovedește a fi adevărate, la identificarea și pedeapsa celor responsabile (a se vedea Paul și Audrey Edwards c. Regatul Unit , nr. 46477/99, § 71, ECHR 2002-II). 10. Revizuirea faptelor prezentului caz în funcție de aceste principii, Curtea consideră că ancheta a fost marcată de diferite deficiențe, care ar fi afectat capacitatea autorităților investigatoare de a stabili circumstanțele legate de moartea rudei reclamanților și care, dacă cineva a fost responsabil, sunt indicate deficiențe specifice în tabelul adăugat. 11. În principalele cazuri de Kachurka v. Ucraina , nr. 4737/06, 15 septembrie 2011, Pozhyvotko v. Ucraina , nr. 42752/08, 17 octombrie 2013, și Basyuk v. Ucraina , nr. 51151/10, 5 noiembrie 2015 , Curtea a constatat deja încălcări cu privire la chestiuni similare cu cele din acest caz. 12. Având în vedere toate informațiile prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri. Având în vedere jurisprudența sa privind acest subiect și materialele de față, Curtea consideră că, în cazul instantanei, ancheta nu a îndeplinit criteriile eficacității. 13. Prin urmare, aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie o încălcare a articolului 2 din Convenție în cadrul membrului său de procedură. APLICAȚIA ARTICOLUL 41 AL CONVENȚIEI 14. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante în cauză permite numai repararea parțială, Curtea oferă, dacă este necesar, o satisfacție echitabilă părții vătămate.” 15. Respectând documentele în posesiență și jurisprudența sa (a se vedea, în special, Basyuk , citat mai sus, §§ 74-80), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumelor indicate în tabelul adăugat, respingând orice reclamație suplimentară pentru o justă satisfacție formulată de reclamant în cererea nr. 68748/17. 16. Curtea consideră, de asemenea, oportun ca rata dobânzii implicite să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale. că aceste cereri dezvăluie încălcarea articolului 2 § 1 din Convenție privind investigarea ineficientă a decesului rudei reclamanților; deține (a) că statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul adăugat, care urmează să fie convertite în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare; (b) că, de la expirarea celor trei luni menționate mai sus, până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de neîndeplinire plus trei puncte procentuale; respinge restul cererilor reclamantului pentru cererea justă de satisfacție nr. 68748/17. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 13 ianuarie 2022, în conformitate cu art. 2 și 3 din Regulamentul Curții. Viktoriya Maradudina Lṣtif Hüseynov Președintele adjunct al Registrului interimar APENDIX Lista cererilor care prezintă plângeri în temeiul articolului 2 § 1 din Convenție (investigație ineficientă asupra decesului, cauzată de părțile private sau în circumstanțe care exclude implicarea agenților de stat) nr. Cerere nr. Data introducerii Denumirea reclamantului Anul nașterii Numele și locația Reprezentantului Contextul cazului și procedurile interne Ediții cheie Suport atribuit pentru prejudiciu moral (în euro) [1] Sumele acordate pentru costuri și cheltuieli (în euro) [2] 68748/17 08/09/2017 Vira Oleksandrivna YEFIMOVA 1956 Vitaliy Viktorovych Savko Dnipro La 20/05/2012 K., fiul primelor două reclamante, dna Yefimova și dl Yefimov, și fratele celui de-al treilea reclamant, dna Kyrychenko, a fost găsit spânzurat în apartamentul său de închiriere; organismul a fost descoperit de cohabitantul său T. La 26/05/2012 autoritățile de investigare au refuzat să intenteze proceduri penale din cauza absenței unei infracțiuni; la 17/10/2012 Procuratura Dnipropetrovsk a anulat această decizie constatand că ancheta preinvestirii a fost superficială. 19/11/2012 autoritățile investigatoare au refuzat din nou să înceapă o procedură penală. La 03/04/2013, la cererea unuia dintre solicitanți, un examen criminal-medical, a concluzionat că există discrepanțe între mărturia T. și concluzia expertului în ceea ce privește timpul și mecanismul de deces al K.. La 06/06/2013 au fost instituite proceduri penale privind suspiciunile de crimă. Între august 2013 și decembrie 2020, în cel puțin 7 ocazii, procedurile penale au fost încheiate din cauza absenței unei infracțiuni și redeschise având în vedere faptul că nu s-au desfășurat acțiunile de investigație necesare (în special, pentru a pune la îndoială martorii, pentru a efectua reactuarea crimei, pentru a ordona examinarea experților suplimentare), pentru a elimina contradicțiile din dovezile disponibile (în special în ceea ce privește constatările examinărilor legistice medicale și declarațiile martorilor cu privire la momentul și mecanismul decesului K.) și pentru incapacitatea de a desfășura acțiuni de investigare ordonate în deciziile anterioare prin care a fost redeschis procedura. Se pare că primul reclamant a fost acordat statutul de victimă în 2013, al doilea – în martie 2020 și al treilea - în februarie 2015. Se pare că procedura este încă în așteptare. Hotărârile refuzând de a iniția procedura emisă fără circumstanțele cazului au fost examinate în mod corespunzător (Oleynikova c. Ucraina , nr. 38765/05, §§ 80-81, 15 decembrie 2011, cu alte referințe), Remiteri repetate ale cazului pentru o anchetă suplimentară datorită insuficienței măsurilor luate de către investigatori ( Antonov Ucraina , nr. 28096/04 § 50, 3 noiembrie 2011), nici o încercare reală de către autoritățile investigatoare de a efectua o anchetă aprofundată ( Lyubov Efimenko c. Ucraina , nr. 75726/01 , §§ 76-80, 25 noiembrie 2010; Yurius Slyusar c. Ucraina , nr. 39797/05, §§ 84-88, 17 ianuarie 2013) 12.000 în comun cu cele trei reclamante 250 la primul reclamant, dna Yefimova 18441/20 13/04/2020 Oleksandr Mykolayovych YEFIMOV 1956 18371/20 13/04/2020 Yuliya Oleksandrivna KYRYCHENKO 1979 [1] Plus orice impozit care poate fi taxabil reclamanților [2] Plus orice impozit care poate fi imputabil reclamanților.

FIFTH SECTION

CASE OF

YEFIMOVA AND OTHERS v. UKRAINE

(Applications nos. 68748/17 and 2 others –

see appended list)

JUDGMENT

STRASBOURG

13 January 2022

This judgment is final but it may be subject to editorial revision.

In the case of Yefimova and Others v. Ukraine,

The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting as a Committee composed of:

Lətif Hüseynov,

President,

Lado Chanturia,

Arnfinn Bårdsen,

judges,

and Viktoriya Maradudina,

Acting

Deputy Section Registrar,

Having deliberated in private on 9 December 2021,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

PROCEDURE

1.

The case originated in applications against Ukraine lodged with the Court under Article

34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on the various dates indicated in the appended table.

2.

The Ukrainian Government (“the Government”) were given notice of the applications.

THE FACTS

3.

The list of applicants and the relevant details of the applications are set out in the appended table.

4.

The applicants complained of the ineffective investigation into the death of their relative.

THE LAW

JOINDER OF THE APPLICATIONS

5.

Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single judgment.

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 2 § 1 of the Convention

6.

The applicants complained of the ineffective investigation into the death of their relative. They relied on Articles

2 and 6

§

1 and Article 13 of the Convention.

7.

The Court, which is the master of the characterisation to be given in law to the facts of the case, finds that the complaints at issue fall to be examined under Article

2 of the Convention (see

Igor Shevchenko v. Ukraine

, no.

22737/04, § 38, 12 January 2012). This provision, in so far as relevant, reads as follows:

Article 2 § 1

“1.

Everyone’s right to life shall be protected by law.”

8.

The Court notes at the outset that the present case falls to be examined from the perspective of the State’s obligation to conduct an effective investigation under the procedural limb of Article 2 of the Convention. The

relevant general principles concerning the effectiveness of the investigation were summarized in

Mustafa Tunç and Fecire Tunç v.

Turkey

[GC] (no.

24014/05, §§ 169-82, 14 April 2015). In particular, once the investigative obligation is triggered, compliance with the procedural requirement of Article 2 is assessed on the basis of several essential parameters: the adequacy of the investigative measures, the promptness of the investigation, the involvement of the deceased person’s family, and the independence of the investigation. These elements are inter

‑

related and each of them, taken separately, does not amount to an end in itself (ibid., §

225).

9.

Moreover, this is not an obligation of results to be achieved but of means to be employed. The Court accepts that not every investigation is necessarily successful or comes to a conclusion coinciding with the claimant’s account of events. However, it should, in principle, be capable of leading to the establishment of the facts of the case and, if the allegations prove to be true, to the identification and punishment of those responsible (see

Paul and Audrey Edwards v. the United Kingdom

, no. 46477/99, § 71, ECHR 2002-II).

10.

Reviewing the facts of the present case in the light of those principles, the Court considers that the investigation was marked by various shortcomings, which had undermined the ability of the investigating authorities to establish the circumstances surrounding the death of the applicants’ relative, and who, if anyone, was responsible. The specific shortcomings are indicated in the appended table.

11.

In the leading cases of

Kachurka v.

Ukraine

, no. 4737/06, 15

September 2011,

Pozhyvotko v.

Ukraine

, no. 42752/08, 17 October 2013, and

Basyuk v. Ukraine

, no. 51151/10, 5

November 2015, the Court already found violations in respect of issues similar to those in the present case.

12.

Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject and the materials before it, the Court considers that in the instant case the investigation failed to meet the criteria of effectiveness.

13.

These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article

2 of the Convention under its procedural limb.

APPLICATION OF ARTICLE

41 OF THE CONVENTION

14.

Article 41 of the Convention provides:

“If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”

15.

Regard being had to the documents in its possession and to its case

‑

law (see, in particular,

Basyuk

, cited above, §§ 74-80), the Court considers it reasonable to award the sums indicated in the appended table. It rejects any additional claims for just satisfaction raised by the applicant in application no. 68748/17.

16.

The Court further considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points.

FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY,

Decides

to join the applications;

Declares

the applications admissible;

Holds

that these applications disclose a breach of Article 2 § 1 of the Convention concerning the ineffective investigation into the death of the applicants’ relative;

Holds

(a)

that the respondent State is to pay the applicants, within three

months, the amounts indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement;

(b)

that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points;

Dismisses

the remainder of the applicant’s claims for just satisfaction

in

application no.

68748/17.

Done in English, and notified in writing on 13 January 2022, pursuant to Rule

77

§§

2 and

3 of the Rules of Court.

Viktoriya Maradudina

Lətif Hüseynov

Acting Deputy Registrar

President

APPENDIX

List of applications raising complaints under Article 2 § 1 of the Convention

(ineffective investigation into death, caused by private parties or in circumstances that exclude involvement of State agents)

No.

Application no.

Date of introduction

Applicant’s name

Year of birth

Representative’s name and location

Background to the case and domestic proceedings

Key issues

Amount awarded for non-pecuniary damage

(in euros)

[1]

Amount awarded for costs and expenses

(in euros)

[2]

68748/17

08/09/2017

Vira Oleksandrivna YEFIMOVA

1956

Vitaliy Viktorovych Savko

Dnipro

On 20/05/2012 K., the son of the first two applicants, Ms Yefimova and Mr Yefimov, and the brother of the third applicant, Ms

Kyrychenko, was found hanged in his rental flat; the body was discovered by his cohabitant T. On 26/05/2012 investigating authorities refused to institute criminal proceedings due to the absence of a crime; on 17/10/2012 the Dnipropetrovsk Prosecutor’s Office set aside that decision finding that the pre-investigation inquiry had been superficial. On

19/11/2012 the investigating authorities once again refused to institute criminal proceedings. On

03/04/2013 a forensic-medical examination, performed upon a request of one of the applicants, concluded that there were discrepancies between the T.’s testimony and the expert’s conclusion as to the time and mechanism of K.’s death. On 06/06/2013 criminal proceedings on suspicion of murder were instituted. Between August 2013 and December 2020 on at least 7 occasions the criminal proceedings were terminated due to the absence of a crime, and reopened in view of the failure to conduct the necessary investigative actions (in particular, to question witnesses, conduct crime re-enactment, order additional expert examinations), failure to eliminate contradictions in the available evidence (in particular, in regard of findings of the medical forensic examinations and witnesses’ statements as to the time and mechanism of K.’s death) and inability to conduct investigative actions ordered in the previous decisions by which the proceedings had been reopened. It appears that the first applicant was granted the victim status in 2013, the second – in March 2020, and the third - in February 2015. It appears that the proceedings are still pending.

decisions refusing to institute proceedings issued without the circumstances of the case having been properly examined (

Oleynikova v.

Ukraine

, no.

38765/05, §§ 80-81, 15

December 2011, with further references),

repeated remittals of the case for an additional investigation owing to the insufficiency of the measures taken by the investigators (

Antonov

v.

Ukraine

, no. 28096/04, §

50, 3

November 2011),

no genuine attempt by the investigating authorities to carry out a thorough investigation (

Lyubov Efimenko v. Ukraine

, no.

75726/01, §§ 76-80, 25

November 2010;

Yuriy

Slyusar v. Ukraine

, no.

39797/05, §§ 84-88, 17

January

2013)

12,000

jointly to the three applicants

250

to the first applicant, Ms

Yefimova

18441/20

13/04/2020

Oleksandr Mykolayovych YEFIMOV

1956

18371/20

13/04/2020

Yuliya Oleksandrivna KYRYCHENKO

1979

[1]

Plus any tax that may be chargeable to the applicants.

[2]

Plus any tax that may be chargeable to the applicants.