FORTE c. ITALIE

Publicat pe 7 februarie 2022 Prima secțiune Cerere nr 37288/21 Augusto FORTE împotriva Italiei introdusă la 12 iulie 2021, comunicată la 17 ianuarie 2022, CU PRIVIRE LA LEFFAR Cererea se referă la presupusa încălcare a dreptului la respectarea vieții de familie al reclamantului din cauza faptului că acesta din urmă își exercită dreptul de vizită în condițiile stabilite de instanță, din cauza faptului că autoritățile naționale nu au reușit să ia măsuri concrete timp de mai mulți ani pentru a asigura punerea în aplicare a dreptului său de vizită.

RĂSPUNSURI LA PĂRȚI A fost încălcat dreptul reclamantului de a-și respecta viața de familie în sensul art. 8 alin. Autoritățile naționale au adoptat rapid toate măsurile pe care le putea solicita în mod rezonabil pentru a asigura un echilibru corect între diferitele interese prezente în acest caz, ținând cont în special de faptul că, fără a aduce atingere deciziilor judecătorului de tutelă din 2010, Tribunalul pentru copii din 2012 și 2013 recunoscând dreptul de vizită al reclamantului și stabilind că mama minorului nu permite întâlnirile, nu s-a luat nicio măsură concretă pentru ca reclamantul să își poată exercita dreptul de vizită până în 2018 care să împiedice reclamantul să își exercite dreptul la coparentalitate ( R.B.

și M. c. Italia , nr. 41382/19, 22 aprilie 2021 și A.T. c. Italia [comitet], nr. 4090/19, 24 iunie 2021) din cauza faptului că, în 2021, după un curs de psihoterapie pentru copii și măsuri specifice de sprijin, reclamantul își poate vedea în cele din urmă fiica cu privire la faptul că, pentru a elimina presupusele încălcări, autoritățile judiciare interne au fost sesizate în prealabil

Publié le 7 février 2022

PREMIÈRE SECTION

Requête n o 37288/21 Augusto FORTE contre l’Italie introduite le 12 juillet 2021 communiquée le 17 janvier 2022

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne la violation alléguée du droit au respect de la vie familiale du requérant en raison de l’impossibilité pour ce dernier d’exercer son droit de visite dans les conditions fixées par le tribunal, à cause de la défaillance alléguée des autorités nationales de prendre des mesures concrètes pendant plusieurs années afin d’assurer la mise en œuvre de son droit de visite.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Y a-t-il eu atteinte au droit du requérant au respect de sa vie familiale au sens de l’article 8 § 1 de la Convention, en raison du prétendu manque de diligence des autorités compétentes saisies par l’intéressé, afin d’obtenir la mise en place de son droit de visite établi en 2010 quand l’enfant n’avait que cinq ans ( Terna c. Italie , n o 21052/18, 14 janvier 2021) ? 2. Les autorités nationales ont-elles adopté rapidement toutes les mesures que l’on pouvait raisonnablement exiger d’elles pour faire respecter un juste équilibre entre les divers intérêts présents en l’espèce compte tenu en particulier : - de ce que, nonobstant les décisions du juge des tutelles en 2010, du tribunal pour enfants en 2012 et 2013 reconnaissant un droit de visite au requérant et établissant que la mère de la mineure ne permettait pas les rencontres, aucune mesure concrète n’a été prise pour que le requérant puisse exercer son droit de visite jusqu’en 2018 empêchant ainsi le requérant d’exercer son droit à la coparentalité ( R.B.

et M. c. Italie , n o 41382/19, 22 avril 2021, et A.T. c. Italie [comité], n o 40910/19, 24 juin 2021) ; - de ce qu’en 2021, après un parcours de psychothérapie pour l’enfant et des mesures spécifiques de soutien, le requérant peut finalement voir sa fille ; - de ce que, afin d’éliminer les violations alléguées, les autorités judiciaires internes ont été préalablement saisies ?