TOMASSONI v. ITALY

Publicat la 13 octombrie 2025 PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 20289/24 Claudio TOMASSONI împotriva Italiei depusă la 5 iulie 2024 a comunicat la 22 septembrie 2025 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la confiscarea activelor reclamantului, care au fost considerate drept rezultate directe ale infracțiunii ( confisca diretta ), în ciuda discontinuării procedurii penale. Reclamantul a fost judecat și condamnat în primă instanță pentru infracțiune de uzură; la apel, procedurile au fost întrerupte în calitate de legislatură. La 20 iulie 2022 Curtea de Apel a ordonat confiscarea sumei de 15,400 euro, care a fost considerată profitul crimei de usură, în conformitate cu art. 644 din Codul Penal italian. confiscarea a fost ulterior confirmată de aceeași Curte de Apel și în cele din urmă de Curtea de Casație, prin hotărâre publicată la 7 martie 2024. Reclamantul s-a plâns că confiscarea activelor sale în urma discontinuării procedurii penale a fost încălcarea articolului 6 § 2 din Convenție. Având în vedere că procedurile penale împotriva reclamantului au fost întrerupte în calitate de lege, confiscarea activelor sale implică o imputare a răspunderii penale, în încălcarea articolului 6 § 2 din Convenție (a se vedea Episcopo și Bassani c. Italia, nos. 47284/16 și 84604/17, §§ 127-35, 19 decembrie 2014, și, în general, Nealon și Hallam c. Regatul Unit [GC], nr. 32483/19 și 35049/19, §§ 168 69, 11 iunie 2024)?

Published on 13 October 2025

FIRST SECTION

Application no. 20289/24

Claudio TOMASSONI

against Italy

lodged on 5 July 2024

communicated on 22 September 2025

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the confiscation of the applicant’s assets, which were considered to be direct proceeds of crime (

confisca diretta

), despite the discontinuance of the criminal proceedings.

The applicant was prosecuted and convicted at first instance for the crime of usury; on appeal, the proceedings were discontinued as statute-barred.

On 20 July 2022 the Rome Court of Appeal, acting as enforcement judge, ordered the confiscation of the sum of 15,400 euros, which was considered to be the profit of the crime of usury, pursuant to Article 644 of the Italian Criminal Code. The confiscation was subsequently upheld by the same Court of Appeal and ultimately by the Court of Cassation, by judgment published on 7 March 2024.

The applicant complained that the confiscation of his assets following the discontinuance of the criminal proceedings was in breach of Article 6 § 2 of the Convention.

QUESTION TO THE PARTIES

Considering that the criminal proceedings against the applicant had been discontinued as statute-barred, did the confiscation of his assets entail an imputation of criminal liability, in breach of Article 6 § 2 of the Convention (see

Episcopo and Bassani v. Italy

, nos.

47284/16 and

84604/17, §§ 127-35, 19 December 2014, and, in general,

Nealon and Hallam v. the United Kingdom

[GC], nos. 32483/19 and 35049/19, §§

168

‑

69, 11 June 2024)?