2ra-380/25 — Stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere copilului minor și încasarea pensiei pentru întreținerea părintelui inapt de muncă

La 13 octombrie 2023, avocata Tatiana Agachi, în interesele Nataliei Ambroci, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Ambroci, cu privire la stabilirea domiciliului și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, precum și încasarea pensiei pentru întreținerea părintelui inapt de muncă.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a menționat că s-a aflat în relații de căsătorie cu Ion Ambroci. În rezultatul acesteia, au un copil minor comun ******. La ********, căsătoria dintre părți a fost desfăcută.

După desfacerea căsătoriei, copilul a rămas să locuiască împreună cu reclamanta. Din declarațiile ei, aceasta a fost atât dorința ei, cât și a copilului, întrucât pârâtul manifesta neglijență și atitudine violentă față de acesta. Pârâtul nu a obiectat niciodată în acest sens.

Reclamanta susține că este implicată deplin în creșterea copilului, făcând tot posibilul ca acesta să ducă un mod de viață sănătos și să aibă condiții bune de trai. Cheltuielile de întreținere a copilului, incluzând costurile pentru alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte, educație, activități extrașcolare, precum și cheltuielile casnice sunt suportate exclusiv de ea.

A subliniat că interesul copilului presupune un confort psihologic pentru acesta și dorința lui de a locui acolo unde se simte acasă, iar plasarea acestuia într-un loc unde nu se simte confortabil are repercusiuni negative asupra sănătății lui psihice și dezvoltării emoționale.

Prin urmare, este în interesul superior al copilului de a locui împreună cu reclamanta, întrucât aceasta decurge din necesitățile fizice, emoționale și psihologice ale minorului, precum și de stabilitatea mediului familial oferit de către ea.

Tot reclamanta susține că, luând în considerare vârsta copilului, atașamentul copilului față de ea și al ei față de copil, calitățile morale ale ambilor părinți, relațiile deja constituite dintre aceștia și copil, deținerea, de către reclamantă, a unor condiții adecvate pentru educația și dezvoltarea copilului, este necesar și oportun a stabili domiciliului copilului cu ea.

A mai indicat că, deși până în prezent a suportat singură cheltuielile privind întreținerea copilului minor și este dispusă să continue să facă față acestor cheltuieli, consideră necesară stabilirea, pe cale legală, a obligației pârâtului de a contribui lunar la cheltuielile de creștere, educare și întreținere a copilului minor.

În opinia reclamantei, cuantumul pensiei pentru întreținerea copilului minor care urmează a fi încasat din contul pârâtului pentru întreținerea copilului minor este în mărime de 3000 de lei lunar. 1

În urma concretizării cerințelor în primă instanță, reclamanta a solicitat stabilirea domiciliului copilului minor - Lilian Ambroci - cu reclamanta Natalia Ambroci; încasarea din contul lui Ion Ambroci a pensiei de întreținere pentru copilul minor comun - ********- în mărime de 3000 de lei lunar de la data depunerii cererii - 13 octombrie 2023 - până la atingerea majoratului de către copilul minor; încasarea din contul lui Ion Ambroci în beneficiul său, a pensiei de întreținere pentru fosta soție - Natalia Ambroci - câte 1000 de lei lunar, pe perioada sarcinii, de la data depunerii cererii - 22 noiembrie 2023 - până la 05 aprilie 2024, data nașterii copilului - David Ambroci.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, din certificatul nr. ******** din ********al Serviciului stare civilă Cimișlia, rezultă că relația de căsătorie, încheiată între Ion Ambroci și Natalia Ambroci a fost desfăcută, la ********. Ion Ambroci și 2 Natalia Ambroci sunt părinții copilului minor, ********, născut la ********, fapt confirmat prin certificatul de naștere cu seria și numărul ********.

Instanța de apel a notat că ambii părinți au obligația de a contribui în mod egal la întreținerea copilului minor. Totodată, a menționat că instanța de fond corect a ținut cont, la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă, de starea materială și familială a părților, cât și de informația eliberată de Biroul Național de Statistică cu privire la valoarea minimului de existență pentru un copil.

Curtea de Apel Sud, sediul Comrat, a mai constatat justețea concluziilor reținute de Judecătoria Cimișlia, în hotărârea din 05 iulie 2024, prin care urmează a fi încasată, de la Ion Ambroci, în beneficiul Nataliei Ambroci, pensia de întreținere în mărime de 1500 de lei lunar. În motivarea soluției sale instanța de apel a indicat că apelanta nu a prezentat probe care să demonstreze necesitatea stabilirii pensiei de întreținere pentru copilul minor la suma de 3000 de lei.

Suplimentar, recurenta a menționat că instanța de apel, la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere pentru minor, a aplicat greșit dispozițiile art. 75 și art. 76 din Codul familiei, care ocrotesc interesul superior al copilului. Mai mult, cuantumul pensiei de întreținere, stabilit de instanța de apel este eronat, deoarece nu reflectă nevoile reale ale minorului.

Până la examinarea admisibilității recursului, intimatul nu și-a valorificat drepturile sale procedurale și nu a depus referință. 3

Art.121 din Codul de procedură civilă: „Instanța judecătorească reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.”

Art. 431 alin. (1) - (3) din Codul de procedură civilă: „ (1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme de Justiție. (2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. (3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9 judecători ai Curții Supreme de Justiție.”

Art. 432 alin. (1) lit. a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Art. 440 din Codul de procedură civilă: „ (3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

Art. 442 alin.(1)-(3) din Codul de procedură civilă: 4 „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre. (2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc cheltuielile de judecată și despăgubirile menționate la art.372 alin. (3). Aprecierea probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeinic art.432 alin.(1) lit. e) sau în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului, prevederile art. 372 se aplică în mod corespunzător. (3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale invocate în recurs.”

Art. 444 din Codul de procedură civilă: „ Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1) lit. e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

Art.445 alin.(1) lit. e) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: e) să admită recursul și să modifice decizia instanței de apel și/sau hotărîrea primei instanțe.”

Art. 46 din Codul familiei: „Drepturile și obligațiile reciproce ale părinților și copiilor rezultă din proveniența copiilor, atestată în modul stabilit de lege.”

Art. 58 alin. (1) din Codul familiei: „ (1) Părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sînt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat.”

Art. 74 alin. (1)-(3) din Codul familiei: „ (1) Părinții sînt obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. (2) Modul de plată a pensiei de întreținere se determină în baza unui contract încheiat între părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă. (3) Dacă lipsește un atare contract și părinții nu participă la întreținerea copiilor, pensia de întreținere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui copilului sau a autorității tutelare teritoriale.”

Art. 75 alin. (1) și (2) din Codul familiei: „(1) Pensia de întreținere pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale părinților în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii și 1/2 – pentru 3 și mai mulți copii. (2) Cuantumul cotelor stabilite la alin.(1) poate fi micșorat sau majorat 5 de instanța judecătorească, ținîndu-se cont de starea materială și familială a părinților, de alte circumstanțe importante.”

Art. 76 alin.(1), (2) din Codul familiei: „(1) În cazurile cînd părintele care datorează întreținere copilului său are un salariu și/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile ori primește salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în natură, ori nu are un salariu și/sau alte venituri, precum și în alte cazuri cînd, din anumite motive, încasarea pensiei de întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, este imposibilă, dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți, instanța judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri conform art.75. (2) Cuantumul sumei bănești fixe încasate în conformitate cu alin.(1) se determină de instanța judecătorească, ținîndu-se cont de starea materială și familială a părților, de alte circumstanțe importante, cu respectarea prevederilor art.108 și păstrîndu-se, dacă este posibil, nivelul anterior de asigurare materială a copilului.”

Art. 98 alin.(2) din Codul familiei: „(2) Pensia de întreținere se încasează de la data adresării în instanța judecătorească.”

Art.108 alin.(1) din Codul familiei: „(1) Cuantumul pensiei de întreținere stabilite de instanța judecătorească într-o sumă bănească fixă constituie cel puțin 50% din valoarea mediei anuale a minimului de existență calculată pentru categoria de populație corespunzătoare pentru anul precedent de către Biroul Național de Statistică.”

Art. 3 din Legea privind drepturile copilului nr. 370 din 30 noiembrie 2023: „interesul superior al copilului – asigurarea unor condiții adecvate pentru creșterea și dezvoltarea armonioasă a copilului, ținând cont de particularitățile individuale ale personalității lui și de situația concretă în care acesta se află.”

Art. 8 alin. (2) din Legea privind drepturile copilului nr. 370 din 30 noiembrie 2023: „ (2) Răspunderea pentru creșterea copilului și pentru asigurarea dezvoltării acestuia le revine în primul rând părinților sau, după caz, reprezentanților legali/responsabililor legali ai acestuia. Ambii părinți au o răspundere comună pentru creșterea, educarea și întreținerea copilului.”

Art. 11 alin. (1)-(2) din Legea privind drepturile copilului nr. 370 din 30 noiembrie 2023: „(1) Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea lui fizică, mentală, spirituală, morală și socială. (2) Părinților sau reprezentantului legal/responsabilului legal al copilului le revine responsabilitatea de a asigura cele mai bune condiții de viață pentru creșterea și dezvoltarea acestuia, conducându-se în primul rând de interesul superior al copilului.” 6

Art.3 alin. (1) din Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată la New York la 20 noiembrie 1989 și ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 408-XII din 12 decembrie 1990: „1. În toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.”

Art.18 alin. (1) din Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată la New York la 20 noiembrie 1989 și ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 408-XII din 12 decembrie 1990: „1. Statele părți vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit căruia ambii părinți au o răspundere comună pentru creșterea și dezvoltarea copilului. Răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine în primul rând părinților sau, după caz, reprezentanților săi legali. Aceștia trebuie să se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului.”

Art.27 alin. (2) din Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată la New York la 20 noiembrie 1989 și ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 408-XII din 12 decembrie 1990: „2. Părinților și oricăror altor persoane care au în grijă un copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor lor financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării copilului.”

Având în vedere că la materialele cauzei lipsesc probe privind recepționarea de către recurent a deciziei instanței de apel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de recurs, înaintată la 16 iunie 2025, de avocata Tatiana Agachi în interesele Nataliei Ambroci, ca fiind depusă în termenul stabilit de lege.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocata Tatiana Agachi în interesele Nataliei Ambroci, este admisibil.

La soluționarea chestiunii privind necesitatea prezenței părților în ședință, raportând prevederile legii naționale citate supra, constatările CtEDO în cauza Covalenco vs. Republica Moldova și circumstanțele prezentei cauze, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a apreciat că nu se impune citarea participanților la proces sau a reprezentanților acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite verificarea legalității hotărârilor atacate.

Astfel, în conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, examinarea în ordine de recurs a prezentei cauzei civile, s-a realizat fără invitarea și, respectiv, prezența participanților la proces. 7

Completul de judecată precizează că obiectul examinării în recurs este limitat la cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor. Recurenta nu mai solicită pensie de întreținere pentru sine.

Cu privire la fondul recursului, studiind materialele dosarului, analizând concluziile instanțelor ierarhic inferioare și argumentele invocate în recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul urmează a fi admis, cu modificarea hotărârii din 05 iulie 2024 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central și a deciziei din 29 aprilie 2025, a Curții de Apel Sud, sediul Comrat, în partea ce ține de cuantumul pensiei de întreținere stabilite în favoarea copilului minor, precum și a taxei de stat încasate. În susținerea acestei soluții, instanța pornește de la raționamentele care urmează.

Din lucrările dosarului rezultă că Natalia Ambroci și Ion Ambroci s-au aflat în relații de căsătorie.

Din relația de căsătorie a părinților Natalia Ambroci și Ion Ambroci, la ********, s-a născut copilul ********, fapt confirmat prin certificatul de naștere seria ******** (f. d. 12). La data depunerii acțiunii, copilul minor avea vârsta de ******** și era la întreținerea mamei.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, la ********, a fost desfăcută căsătoria dintre Natalia Ambroci și Ion Ambroci, divorțul fiind trecut în registrul actelor de stare civilă, al Serviciului Stare Civilă Cimișlia, sub nr. ******** (f. d. 13).

Prin hotărârea din 05 iulie 2024, Judecătoria Cimișlia, sediul Central, a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Ambroci; a determinat domiciliul copilului minor, ******** cu mama sa - Natalia Ambroci; a încasat din contul lui Ion Ambroci în beneficiul Nataliei Ambroci pensia de întreținere pentru copilul minor, în mărime fixă de 1500 de lei lunar, începând cu data înaintării cererii de chemare în judecată din 13 octombrie 2023 și până la atingerea majoratului de către minor; și a încasat, din contul lui Ion Ambroci, în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 769,96 de lei, de la care reclamanta a fost scutită prin efectul legii. În rest, pretențiile reclamantei s-au respins ca neîntemeiate (f.d.100-101,113-119). 42. Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Sud, sediul Comrat, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, prin decizia din 29 aprilie 2025, a respins cererea de apel depusă de avocata Tatiana Agachi, în interesele Nataliei Ambroci, menținând hotărârea, din 05 iulie 2024, a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central (f.d. 166, 167-172).

În limitele recursului înaintat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că instanțele de fond și apel corect au stabilit raportul juridic litigios, au identificat normele care îl guvernează și au determinat natura drepturilor încălcate. Însă, la aprecierea cuantumului pensiei de întreținere nu s-a ținut cont de interesul superior al copilului minor.

Reamintind prevederile art. 74 alin. (1), (2), (3), art. 97 din Codul familiei, art. 3 alin. (1), (2), art. 18 alin. (1), (2), art. 27 alin. (1), (2) din Convenția internațională cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, interesul superior al copilului face parte din principiile privind garantarea, respectarea și promovarea drepturilor copilului.

Legislația internațională pornește de la recunoașterea copilului ca persoană, acordându-i și garantându‐i acestuia toate drepturile civile, sociale, culturale, politice, 8 economice etc., începând cu modul în care se dezvoltă copilul și implicit discernământul acestuia, cu nevoile de ghidare și de formare, până la atingerea maturității. Norma de drept este chemată, înainte de toate, să vegheze la respectarea tuturor drepturilor copilului și implicit să reglementeze anumite măsuri speciale de asistență, protecție și ocrotire, în primul rând prin părinți, dar și prin intermediul unor instituții care au la bază principiul ocrotirii interesului superior al copilului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, prin interes al copilului, legiuitorul desemnează atât interesul superior al acestuia, care se realizează prin obligația de creștere și educare a copiilor de către părinții lor, precum și interesul personal concret al minorului, care se realizează prin obligația părinților de a se îngriji atât de sănătatea și dezvoltarea fizică a copilului, cât și de educarea și pregătirea profesională cea mai potrivită cu însușirile acestuia.

Potrivit art. 3, art. 18 și art. 27 din Convenția cu privire la drepturile copilului, precum și art. 3, art. 8 alin. (2) și art. 11 din Legea nr. 370/2023 privind drepturile copilului, interesul superior al copilului trebuie să constituie criteriul primordial în toate deciziile care îl privesc.

Subsecvent, instanța de recurs menționează că normele de drept național și internațional stabilesc că răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine ambilor părinți, care, indiferent de situațiile de conflict apărute între ei, trebuie să se conducă, înainte de orice, de interesul superior al copilului. Oricărui copil îi este recunoscut dreptul la un nivel de viață suficient pentru dezvoltarea sa fizică, mintală, spirituală, morală și socială, iar părinților care au în grijă un copil le revine, în primul rând, responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor lor financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării copilului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la stabilirea pensiei pentru întreținerea copilului minor în sumă de 1500 de lei, având în vedere valoarea minimului de existență stabilită de Biroul Național de Statistică, instanțele de judecată nu au ținut cont de obligația de a păstra un nivel decent de asigurare materială a copilului, în situația în care obligația de întreținere revine ambilor părinți, nu doar celui cu care locuiește copilul.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că obiectul obligației de întreținere îl formează mijloacele necesare traiului, adică alimente, locuință, îmbrăcăminte, medicamente, nevoi spirituale, dar și mijloace necesare pentru creșterea, educarea, și pregătirea profesională a copilului. Întreținerea se acordă nu numai din câștigul din munca în sensul comun, dar și din alte mijloace ale debitorului obligației de întreținere, tocmai în virtutea principiului potrivit căruia, întreținerea se datorează în dependență de nevoile celui care o cere, dar și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.

Obligația legală de întreținere a copiilor minori are caracter prioritar și imperativ. Situația materială a părintelui poate fi luată în considerare la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere, însă nu poate justifica reducerea acesteia la un nivel care nu acoperă necesitățile reale ale copilului și nu îi asigură condiții adecvate de creștere și dezvoltare (decizia nr. 2ra- 646/24, § 49).

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că informația Biroului Național de Statistică privind minimul de existență pentru un copil, nu constituie o normă imperativă de la care nu se permite derogare, ci urmează a fi apreciată cu 9 titlu de circumstanță importantă de raportare, ca nivel minim de la care instanța de judecată pornește la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere (decizia nr. 2ra-1003/24, §71).

La adoptarea hotărârii judecătorești, instanța urmează să țină cont de acest minim, însă îl va corobora cu ansamblul circumstanțelor de fapt și probelor cauzei civile examinate, apreciate prin prisma intereselor copilului și a faptului cu cine acesta locuiește.

Consecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că părinții sunt obligați să creeze copilului condiții adecvate pentru creșterea și dezvoltarea acestuia, atât fizică cât și psihologică, astfel încât întreținerea nu urmează a fi acordată doar la nivelul minimului de existență.

În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cuantumul pensiei de întreținere, stabilită de instanțele de judecată, în mărime de 1500 de lei lunar, nu poate fi acceptată, deoarece este, în mod cert, sub pragul minimului de existență. Astfel, necesitățile specifice vârstei copilului minor reclamă costuri ce depășesc simpla întreținere.

În temeiul art. 3.1 din Convenția cu privire la drepturile copilului, din 20 noiembrie 1989, în toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că stabilirea unei pensii de 1500 de lei pentru copil, este contrară normei internaționale citate supra și inechitabilă în raport cu recurenta Natalia Ambroci, căreia efectiv îi revine sarcina de îngrijire, educare, creștere și susținere materială, morală. Or, copilul minor este în grija și la întreținerea mamei. Ultima contribuie la creșterea, educația și întreținerea copilului, atât în plan material, cât și psihologic, moral și emoțional, având și sarcini suplimentare, precum îngrijirea zilnică, igiena copilului, activități educative, procurarea produselor alimentare și pregătirea meselor.

În consecință, în temeiul art. 74–76 și art. 108 din Codul familiei, interpretate în coroborare cu prevederile Convenției cu privire la drepturile copilului și cele ale Legii nr. 370 din 30 noiembrie 2023 privind drepturile copilului, hotărârea din 05 iulie 2024 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central și decizia din 29 aprilie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat, urmează a fi modificate sub aspectul cuantumului obligațiilor de întreținere, prin majorarea pensiei de întreținere a copilului minor de la 1500 de lei la 3000 de lei lunar, începând cu data de 13 octombrie 2023 - data depunerii cererii de chemare în judecată și până la atingerea majoratului de către copil.

Subsidiar pretenției recurentei, instanța de recurs, în temeiul art. 98 din Codul de procedură civilă, urmează să decidă asupra taxei de stat.

Astfel, în conformitate cu art. 85 alin. (1) din Codul de procedură civilă, scutirile de taxa de stat și/sau de taxa de timbru sunt prevăzute în pct.1 al Anexei nr.2 la Legea taxei de stat nr.213/2023.

Potrivit pct.1 al anexei nr.2 la Legea taxei de stat nr.213/2023, se scutesc de taxa de stat, în instanțele de judecată, reclamanții în acțiunile privind încasarea pensiei de întreținere.

În corespundere cu art. 87 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, valoarea acțiunii se determină din suma totală a obligațiilor de plată pe un an – în acțiunile pentru plata pensiei de întreținere. 10

Potrivit pct. 1.1. din Anexa nr.1 la Legea taxei de stat nr.213/2023, pentru cererile de chemare în judecată privind litigiile cu caracter patrimonial [...], 1.1.2. dacă valoarea acțiunii este de 5001–50000 lei, taxa de stat constituie 250 lei + 4% din valoarea acțiunii care depășește 5001 de lei.

Valoarea acțiunii este de 36000 de lei, calculată după cum urmează: 3000 de lei pensia de întreținere/lună x12 luni= 36000 de lei; 36000-5001 = 30999 x 4% = 1239,96 de lei (suma taxei de stat din 4%) +250=1489,96 de lei.

Conform art. 98 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cheltuielile aferente judecării cauzei, suportate de instanța judecătorească, precum și taxa de stat, de a căror plată reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de la pârât proporțional părții admise din acțiune, dacă pârâtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată.

În temeiul prevederilor legale citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a modifica decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond în partea plății taxei de stat, cu încasarea de la Ion Ambroci, în beneficiul statului, a taxei de stat în mărime de 1489,96 de lei, de la plata căreia reclamanta a fost scutită prin efectul legii.

În consecința raționamentelor anterior expuse, recursul declarat de avocata Tatiana Agachi, în interesele Nataliei Ambroci, urmează a fi admis, iar hotărârea din 05 iulie 2024 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central și decizia din 29 aprilie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat, în partea ce ține de cuantumul pensiei de întreținere stabilite în favoarea copilului minor, modificate.

În conformitate cu art. 442, 444, 445 alin. (1) lit. e) și art. 445 alin.(3) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul depus de avocata Tatiana Agachi în interesele Nataliei Ambroci. Modifică decizia din 29 aprilie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat, și hotărârea din 05 iulie 2024 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, în partea ce ține de cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor - Lilian Ambroci, născut la 17 septembrie 2020, prin majorarea acesteia de la 1500 (una mie cinci sute) de lei la 3000 (trei mii) de lei lunar, începând cu data de 13 octombrie 2023 și până la atingerea majoratului de către copil, precum și în partea ce ține de taxa de stat încasată, prin majorarea acesteia de la 769 (șapte sute șase zeci și nouă), 96 de lei la 1489 (una mie patru sute optzeci și nouă), 96 lei. În rest, decizia din 29 aprilie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat, și hotărârea din 05 iulie 2024 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, se mențin. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Elena Croitor 11