2r-223/26 — Partajarea bunurilor proprietate comună

La 14 februarie 2019, Elionora Danila a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Danila cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună.

Prin hotărârea din 23 octombrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă integral acțiunea depusă de Elionora Danila.

La 21 noiembrie 2025, Vasile Danila, reprezentat de avocatul Vitalie Eremia, a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea din 3 februarie 2026 a Curții de Apel Centru nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Vasile Danila, reprezentat de avocatul Eremia Vitalie, s- a acordat apelantului un termen de 10 zile calendaristice din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză pentru: (1) depunerea unei cereri suplimentare de apel, cu indicarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul; (2) prezentarea copiilor de pe cererea de apel suplimentară într-un număr egal cu numărul participanților la proces; (3) prezentarea originalului dovezii de achitare a taxei de stat în mărime de 104 578, 67 lei; (4) prezentarea originalului dovezii de achitare a taxei de timbru în mărime de 200 lei.

Prin încheierea din 5 mai 2026 a Curții de Apel Centru a fost restituită cererea de apel declarată de Vasile Danila, reprezentat de avocatul Vitalie Eremia, împotriva hotărârii din 23 octombrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 2 iunie 2026, prin intermediul oficiului poștal, Vasile Danila a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 5 mai 2026 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii instanței de apel, cu remiterea cauzei pentru examinare la etapa primirii pe rol a cererii de apel.

În esență, în argumentarea recursului recurentul/reprezentantul a indicat că încheierea contestată este neîntemeiată și bazată pe aprecierea arbitrară a probelor și circumstanțelor cauzei.

Recurentul/reprezentantul a susținut că, potrivit art. 239 și art. 241 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată, iar motivarea acesteia trebuie să cuprindă circumstanțele cauzei constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile, argumentele privind respingerea unor probe și legile de care s-a călăuzit instanța. Totodată, făcând referire la Avizul nr. 11 din 2008 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor 1 Europeni și la art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a indicat că motivarea și analiza clară constituie cerințe fundamentale ale hotărârii judecătorești, instanța fiind obligată să examineze chestiunile esențiale prezentate de părți.

A afirmat că interpretarea eronată a legii aplicate la soluționarea cauzei ori aplicarea unei legi care nu urma a fi aplicată constituie temei de casare, potrivit art. 432 din Codul de procedură civilă. În opinia sa, pentru determinarea existenței unui incident procesual era necesară luarea de cunoștință cu materialele dosarului, nu doar cu acțiunea civilă formulată de reclamantă, această acțiune fiind necesară și rezonabilă pentru apărarea intereselor părții în proces. A susținut că instanța de apel nu a prezentat o argumentare plauzibilă privind excluderea acestei acțiuni și reducerea cuantumului cheltuielilor de asistență juridică.

Recurentul/reprezentantul a invocat că abținerea instanței de la furnizarea unui răspuns explicit asupra demersului înaintat constituie o încălcare a art. 6 §1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, deoarece nu i-a fost oferită posibilitatea de a cunoaște dacă argumentele sale au fost neglijate sau respinse și motivele respingerii acestora. Cu referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, a susținut că argumentele decisive pentru rezultatul procedurii impun un răspuns specific și explicit din partea instanței.

De asemenea, recurentul a menționat că, potrivit art. 373 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, instanța de apel verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, circumstanțele și raporturile juridice stabilite, precum și probele administrate. Instanța nu a motivat și nu s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor invocate de avocatul Vitalie Eremia, astfel încât motivarea nu întrunește cerințele prevăzute de art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă.

În final, recurentul/reprezentantul a invocat necesitatea respectării principiilor legalității și contradictorialității, susținând că dreptul la un proces echitabil presupune aplicarea corectă a legilor în vigoare, analiza corectă a probelor și participarea activă și egală a părților la prezentarea, argumentarea și dovedirea drepturilor lor.

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinţei la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.”

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: 2 „Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul şi să mențină încheierea.”

Art. 365 alin. (4) din Codul de procedură civilă: (4) La cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat, dacă apelul se impune cu taxă, și/sau a taxei de timbru.”

Art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat şi/sau a taxei de timbru, instanţa de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înştiinţarea participanţilor la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor”.

Art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin. (1).”

Art. 100 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă: „Cererea de chemare în judecată şi actele de procedură se comunică participanţilor la proces şi persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poştă, cu scrisoare recomandată şi cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act şi confirmarea primirii lui, precum şi prin delegaţie judiciară. Cererea de chemare în judecată şi actele de procedură ale instanței de judecată se comunică autorităţilor publice, persoanelor juridice de drept privat şi avocaţilor prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sunt conectați prin adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul de avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei electronice. Actele de procedură expediate prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se consideră comunicate”.

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Art. 111 alin. (2), (3) din Codul de procedură civilă: „Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor şi cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului”.

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 22 alin. (1), (3), (4) lit. c) și alin. (5) din Codul civil: 3 „(1) Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-un scop juridic. (3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat. (4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau (5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi.”

Art. 48 alin. (1) și (2) din Legea nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere: „(1) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic. (2) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar. În cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul informațional respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul intrării acestuia în sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un asemenea sistem – din momentul extragerii de către destinatar a documentului electronic din sistemul informațional prin care a fost transmis.”

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Participanții la proces sunt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligaţiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislaţia procedurală civilă.”

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului declarat, Completul de judecată consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel, din considerentele ce succed.

Completul de judecată reține că la 21 noiembrie 2025, Vasile Danila, reprezentat de avocatul Vitalie Eremia a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii instanței de fond.

Prin încheierea din 3 februarie 2026 a Curții de Apel Centru nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Danila Vasile, reprezentat de avocatul Eremia Vitalie, s- a acordat apelantului un termen de 10 zile calendaristice din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză pentru: - depunerea unei cereri suplimentare de apel, cu indicarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul; - 4 prezentarea copiilor de pe cererea de apel suplimentară într-un număr egal cu numărul participanților la proces; - prezentarea originalului dovezii de achitare a taxei de stat în mărime de 104 578, 67 lei; - prezentarea originalului dovezii de achitare a taxei de timbru în mărime de 200 lei.

La 23 februarie 2026, copia încheierii sus menționate a fost expediată la adresa electronică a reprezentantului recurentului, avocatul Vitalie Eremia, indicată ca metodă de comunicare la materialele dosarului (f.d.120).

Conform art. 22 alin. (4) lit. c) din Codul civil și art. 48 alin. (2) din Legea nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere, notificarea transmisă prin poștă electronică se consideră ajunsă la destinatar din momentul în care a intrat în sistemul informațional indicat de acesta și poate fi accesată. În cauze similare, Curtea Supremă de Justiție a clarificat în mod expres momentul de la care începe să curgă termenul acordat pentru înlăturarea neajunsurilor, statuând cu fermitate asupra acestui aspect (decizia nr. 2r-335/25, § 49-50; 2r-110/26, § 25; 2r-141/26, § 33-34).

Potrivit obligațiilor sale procesuale, apelantul și avocatul său au avut o datorie de diligență în gestionarea comunicării electronice, care include inter alia verificarea poștei electronice. O eventuală ignorare a verificării poștei electronice nu poate justifica lipsa de cunoștință, mai ales că prin prisma art. 100 alin. (11) din Codul de procedură civilă, metoda principală de comunicare a actelor din partea instanței de judecată este poșta electronică. (decizia nr. 2r-27/26, § 40; decizia nr. 2r-484/25, §37)

Prin urmare, comunicarea încheierii din 3 februarie 2026 la adresa electronică indicată a produs efecte juridice de la data intrării mesajului în sistemul informațional al acesteia, respectiv 23 februarie 2026. Termenul de 10 zile calendaristice acordat pentru înlăturarea neajunsurilor a expirat la 5 martie 2026, inclusiv.

Conform normelor legale incidente, obligația de a respecta termenele procesuale și de a urmări corespunzător canalele de comunicare indicate în dosar revine exclusiv părții, în temeiul principiului diligenței procesuale. În termenul acordat de instanța de apel, Vasile Danila, reprezentat de avocatul Vitalie Eremia nu a înlăturat neajunsurile cererii de apel.

Drept urmare, instanța de recurs apreciază critic argumentele invocate în cererea de recurs, deoarece acestea poartă un caracter declarativ. Or, omisiunea de verificare a corespondenței și înlăturarea a neajunsurilor este imputabilă părții/reprezentantului acestuia şi nu reprezintă o încălcare de procedură admisă de instanța de apel. De altfel, în conformitate cu art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, culpa reprezentantului este echivalentă culpei părţii. 5

În atare circumstanțe, având în vedere faptul că încheierea din 5 mai 2026 a Curții de Apel Centru a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge recursul și a menține încheierea recurată.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Vasile Danila. Menține încheierea din 5 mai 2026 a Curții de Apel Centru, emisă în cauza civilă, Elionora Danila împotriva lui Vasile Danila cu privire la stabilirea cotelor- părţi ideale din proprietatea comună în devălmășie, partajarea în natură a bunurilor imobile. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Elena Croitor Gheorghe Stratulat 6