2r-195/26 — Rezoluțiunea contractului de vânzare cumpărare radierea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile

La 25 noiembrie 2024, avocatul Codreanu Elena, acționând în interesele lui lui Veșco Dumitru s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Butucea Raisei, intervenient accesoriu notarul Nina Avram cu privire la rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare nr.1-67 din 22 august 2024, radierea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 10 decembrie 2025, s-a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 10 decembrie 2025, avocatul Codreanu Elena, acționând în interesele lui Veșco Dumitru, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 10 decembrie 2025.

Totodată, a solicitat scutirea apelantului de la plata taxei de stat, în temeiul art. 85 alin.(1) lit. b) Codul de procedură civilă și art. 17 alin. (2) din Legea nr. 198/2007 privind asistența juridică garantată de către stat.

Prin încheierea Curții de Apel Centru din 16 februarie 2026, s-a respins cererea de scutire de la plata taxei de stat înaintată de avocatul Codreanu Elena în interesele lui Veșco Dumitru.

Astfel, nu s-a dat curs cererii de apel declarată de avocatul Codreanu Elena în interesele lui Veșco Dumitru împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 10 decembrie 2025.

S-a comunicat apelantului Veșco Dumitru și reprezentantului acestuia, avocatul Codreanu Elena despre necesitatea prezentării prin intermediul Direcției Evidență și Documentare Procesuală a Curții de Apel Centru a cererii de apel suplimentarea pe suport de hârtie, cu atâtea copii câți participanți la proces sânt, plus câte o copie pentru instanța de apel și a originalului dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 2 663,21 lei, acordându-le pentru aceasta un termen de 10 zile din momentul recepționării prezentei încheieri.

La 20 februarie 2026, apelantul Veșco Dumitru a depus cerere privind anexarea dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 2663,21 lei. 1

Prin încheierea Curții de Apel Centru din 23 martie 2026 cererea de apel declarată de avocatul Codreanu Elena în interesele lui Veșco Dumitru împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 10 decembrie 2025, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Veșco Dumitru împotriva Raisei Butucea, intervenient accesoriu notarul Nina Avram cu privire la rezoluțiunea contractului de vânzare- cumpărare, radierea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, din motiv că, apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței expuse în încheierea Curții de Apel Centru din 16 februarie 2026.

Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut că apelantul, deși a fost legal înștiințat despre necesitatea înlăturării neajunsurilor cererii de apel și i s-a acordat un termen în acest sens, nu a prezentat cererea de apel suplimentară în care urma a fi indicate motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul în termenul stabilit, executând doar parțial indicațiile instanței, motiv pentru care a restituit cererea de apel în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă.

La 11 mai 2026 avocatul Codreanu Elena, acționând în interesele lui Veșco Dumitru prin poșta electronică a depus, cerere de recurs împotriva încheierii din 23 martie 2026 prin care a solicitat casarea acesteia cu remiterea cauzei spre examinare instanței de apel, precum și scutirea de la plata taxei de stat și a taxei de timbru.

În motivarea recursului, a indicat că încheierea instanței de apel este neîntemeiată și rezultă dintr-o aplicare excesiv de formalistă a normelor de procedură, întrucât, deși apelul a fost declarat în termenul legal, taxa de stat a fost achitată, iar intenția de exercitare a căii de atac a fost exprimată fără echivoc, instanța a dispus restituirea cererii de apel exclusiv pentru neprezentarea apelului motivat în termenul acordat.

Recurentul a evidențiat că această omisiune nu a avut caracter intenționat și nu justifică aplicarea unei sancțiuni procedurale atât de severe, în lipsa unei conduite procesuale de rea-credință sau a unei pasivități manifeste.

Totodată, a invocat că soluția adoptată încalcă dreptul de acces efectiv la justiție, garantat de art. 6 §1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fiind contrară jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului privind interdicția formalismului excesiv, făcând trimitere la cauzele Beleš și alții împotriva Republicii Cehe, Zubac împotriva Croației și Frydlender împotriva Franței.

A susținut că restituirea cererii de apel reprezintă o ingerință disproporționată în dreptul de acces la instanță și la exercitarea căilor de atac, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate și remiterea cauzei instanței de apel pentru examinarea în fond a cererii de apel.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: (3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității şi fără participarea părților.

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul şi să mențină încheierea.

Art. 368 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă: Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Încheierea instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată odată cu fondul.

Art. 369 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: (1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). (2) Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs.

Prin urmare, recursul declarat la 11 mai 2026 de către avocatul Codreanu Elena, în interesele lui Veșco Dumitru este depus în interiorul termenului legal prevăzut pentru exercitarea acestei căi de atac.

În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a indicat că neajunsurile constatate în încheierea de nu da curs cererii de apel urmează a fi înlăturate în totalitate (a se vedea decizia nr. 2r-191/25) și în modul corespunzător (a se vedea decizia nr. 2r- 297/25).

În prezenta cauză, problematica esențială la care este chemată Curtea să dea răspuns constă în a stabili dacă, în condițiile art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de apel putea fi restituită pentru pretinsa neexecutare a indicațiilor cuprinse în încheierea de a nu da curs, în situația în care apelantul susține că a declarat apelul în termenul legal, a achitat taxa de stat, și-a manifestat fără echivoc intenția de a exercita calea de atac, iar sancțiunea aplicată reprezintă o manifestare a unui formalism excesiv, incompatibil cu dreptul de acces efectiv la instanță.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că potrivit art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care cererea de apel nu întrunește 3 condițiile prevăzute de lege ori este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanța de apel este obligată să nu dea curs cererii și să acorde apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor constatate.

Corelativ, art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă instituie obligația instanței de apel de a restitui cererea atunci când apelantul nu execută în termen indicațiile cuprinse în încheierea de a nu da curs.

Din materialele cauzei rezultă că, prin încheierea Curții de Apel Centru din 16 februarie 2026, apelantului i s-a indicat în mod expres obligația de a prezenta cererea de apel suplimentară, motivată în fapt și în drept, cu numărul necesar de copii, precum și originalul dovezii de plată a taxei de stat, fiindu-i acordat un termen de 10 zile pentru înlăturarea acestor neajunsuri.

Totodată, Completul civil constată că apelantul a executat doar parțial indicațiile instanței, prezentând exclusiv dovada achitării taxei de stat, fără a depune cererea de apel suplimentară care să cuprindă motivele de fapt și de drept pe care își întemeiază apelul, astfel cum i s-a solicitat în mod expres prin încheierea de a nu da curs.

În aceste circumstanțe, Curtea reține că neexecutarea chiar și a uneia dintre obligațiile stabilite prin încheierea emisă în temeiul art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă atrage incidența dispozițiilor art. 369 alin. (1) lit. a) din același cod, întrucât legiuitorul a condiționat punerea pe rol a apelului de înlăturarea integrală a neajunsurilor constatate, iar nu de executarea doar parțială a indicațiilor instanței.

Astfel, Completul de judecată apreciază critic susținerea recurentului potrivit căreia simpla declarare a apelului în termenul legal și achitarea ulterioară a taxei de stat ar fi fost suficiente pentru punerea pe rol a cererii de apel. Or, exercitarea dreptului la apel presupune respectarea tuturor condițiilor de formă și de conținut prevăzute de lege, iar obligația de a motiva apelul, în condițiile stabilite de instanța de apel prin încheierea de a nu da curs, reprezintă o cerință procedurală esențială, a cărei neexecutare împiedică examinarea cauzei în fond.

La fel, sunt nefondate și criticile referitoare la pretinsul formalism excesiv al instanței de apel.

Astfel, sancțiunea restituirii cererii de apel nu a fost aplicată pentru o neregularitate minoră, ci ca urmare a neexecutării unei obligații procesuale expres prevăzute de lege și individualizate prin încheierea de a nu da curs. Or, dreptul de acces la instanță nu este unul absolut și poate fi supus unor condiții procedurale rezonabile, atât timp cât acestea urmăresc buna administrare a justiției și sunt previzibile pentru participanții la proces.

La caz, apelantul și reprezentantul acestuia au fost informați în mod clar asupra neajunsurilor care urmau a fi înlăturate, asupra termenului acordat și asupra consecințelor neexecutării indicațiilor instanței. Cu toate acestea, până la expirarea 4 termenului acordat nu au prezentat cererea de apel motivată, astfel încât restituirea cererii de apel a reprezentat consecința firească a conduitei procesuale adoptate, iar nu rezultatul unui formalism excesiv al instanței de apel.

În consecință, Curtea Supremă de Justiție conchide că instanța de apel a aplicat în mod corect dispozițiile art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, iar argumentele invocate în recurs nu sunt de natură să răstoarne legalitatea și temeinicia încheierii contestate.

În aceste condiții, recursul declarat de avocatul Codreanu Elena, în interesele lui Veșco Dumitru urmează a fi respins, cu menținerea încheierii Curții de Apel Centru din 23 martie 2026.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,