FÖDERATION DER ALEVITEN GEMEINDEN IN ÖSTERREICH v. AUSTRIA

Publicat la 14 februarie 2022 CUARTA SECȚIUNE Aplicația nr. 64220/19 FÖDERATION DER ALEVITEN GEMEINDEN IN ÖSTERREICH împotriva Austriai depusă la 11 decembrie 2019 comunicată la 28 ianuarie 2022 OBSERVAȚA CAUZĂ Cererea se referă la refuzul de recunoaștere a asociației solicitante ca comunitate religioasă (religiöse Bekenntnisgemeinschaft ) în conformitate cu Legea privind Statutul Comunităților Religioase ( Bundesgesetz über die Rechtspersönlichkeit von religiösen Bekenntnisgemeinschaften La 11 mai 2015 Ministrul Federal al Artelor, Culturii, Constituției și Media ( Bundesminister für Kunst und Kultur, Verfassung und Medien ) a respins cererea asociației solicitante din 9 aprilie 2009 în a doua rundă de proceduri pentru motivul pentru care, după ce a fost depusă o altă comunitate religioasă, și anume Denominarea Islamică Alevi în Austria („ALEVI”) (islamische Alevitesche Glaubensgemeinschaft în Österreich ) a fost recunoscută drept societate religioasă (Religionsgesellschaft ). Convingerile religioase ale asociației solicitante stabilite în dispozițiile sale statutare nu diferă suficient de cele ale societății religioase recunoscute ale ALEVI, conform legii.

Asociația solicitantă a depus o plângere, susținând că convingerile sale religioase diferă semnificativ de cele ale ALEVI. În timp ce ALEVI s-a considerat aparținând Islamului, asociația reclamantă a susținut exact că religia sa este independentă de Islam. Curtea administrativă regională de la Viena a respins plângerea asociației reclamanților, susținând concluziile în primă instanță. Acesta a adăugat că conceptul de aderare la dispozițiile statutare ale asociației solicitante nu a îndeplinit nici cerințele prevăzute în lege. La 28 mai 2019, Curtea administrativă (supreme) a respins apelul asociației solicitante susținând că nu a susținut nicio problemă juridică de importanță fundamentală și nu a luat în considerare raționamentul alternativ viabil ( tragfähige Alternativbegründung ) în ceea ce privește conceptul de aderare.

La 11 iunie 2019 Curtea Constituțională a refuzat să se ocupe de plângerea asociației reclamante. Decizia finală a fost transmisă asociației solicitante la 27 iunie 2019. Asociația solicitantă s-a plâns că refuzul autorităților interne de a-l recunoaște ca o comunitate religioasă, independent de societatea recunoscută între timp de ALEVI și-a încălcat drepturile în temeiul articolului 9 din Convenție. În special, a invocat în fața autorităților naționale, cel puțin în substanță, drepturile pe care dorește acum să se bazeze în fața Curții? 1 din Convenția, în cadrul șefului său civil, aplicabil procedurii în acest caz? În special, a existat o dispută privind determinarea drepturilor civile ale asociației solicitante în sensul acestei dispoziții (Leela Förderkreis e.V.

și alții c. Germania, nr. 58911/00, §§ 44-47, 6 noiembrie 2008; Religionsgemeinschaft der Zeugen Jehovas și alții c. Austria , nr. 40825/98, §§ 106-08, 31 iulie 2008; Tserkva Sela Sosulivka c. Ucraina , nr. 37878/02, §§ 41-42, 28 februarie 2008)? În cazul în care a fost lungimea procedurii administrative în acest caz în încălcarea cerinței de „tempă rezonabilă” de la art. 6 1 din Convenție? Refuzul autorităților interne de a recunoaște asocierea solicitantă ca comunitate religioasă în conformitate cu Legea privind statutul juridic al Comunităților Religioase interzice libertatea sa de religie, în sensul art. 1 din Convenție? Dacă este cazul, interferența prevăzută de lege și necesară pentru protecția unui scop legitim în sensul art.

Published on 14 February 2022

FOURTH SECTION

Application no. 64220/19

FÖDERATION DER ALEVITEN GEMEINDEN IN ÖSTERREICH

against Austria lodged on 11 December 2019 communicated on 28 January 2022

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the refusal to recognise the applicant association as a religious community ( religiöse Bekenntnisgemeinschaft ) according to the Legal Status of Registered Religious Communities Act ( Bundesgesetz über die Rechtspersönlichkeit von religiösen Bekenntnisgemeinschaften ). On 11 May 2015 the Federal Minister for Arts, Culture, Constitution and Media ( Bundesminister für Kunst und Kultur, Verfassung und Medien ) dismissed the applicant association’s request dated 9 April 2009 in the second round of proceedings for the reason that after the request had been lodged another religious community, namely the Islamic Alevi Denomination in Austria (“ALEVI”) ( Islamische Alevitische Glaubensgemeinschaft in Österreich ) had been recognised as a religious society ( Religionsgesellschaft ). The applicant association’s religious beliefs set out in its statutory provisions did not differ sufficiently from the ones of the recognised religious society of ALEVI as required by law.

The applicant association lodged a complaint, arguing that its religious beliefs differed significantly from the ones of ALEVI. While ALEVI considered itself to belong to Islam, the applicant association precisely argued that its religion was independent of Islam. The Vienna Regional Administrative Court dismissed the applicant association’s complaint, endorsing the findings at first instance. It added that the concept of membership in the applicant association’s statutory provisions did not fulfil the requirements set out in the law either. On 28 May 2019 the (Supreme) Administrative Court rejected the applicant association’s appeal arguing that it had not raised any legal question of fundamental importance and had disregarded the viable alternative reasoning ( tragfähige Alternativbegründung ) regarding the concept of membership.

On 11 June 2019 the Constitutional Court declined to deal with the applicant association’s complaint. The final decision was served on the applicant association on 27 June 2019. The applicant association complained that the domestic authorities’ refusal to recognise it as a religious community independently of the meanwhile recognised religious society of ALEVI violated its rights under Article 9 of the Convention. It further complained that the proceedings had not been conducted within reasonable time as required by Article 6 § 1 of the Convention.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Has the applicant association exhausted all effective domestic remedies, as required by Article 35 § 1 of the Convention? In particular, did it invoke before the national authorities, at least in substance, the rights on which it now wishes to rely before the Court? 2. Was Article 6 § 1 of the Convention under its civil head applicable to the proceedings in the present case? In particular, was there a dispute concerning the determination of the applicant association’s civil rights within the meaning of that provision ( Leela Förderkreis e.V. and Others v. Germany , no. 58911/00, §§ 44-47, 6 November 2008; Religionsgemeinschaft der Zeugen Jehovas and Others v. Austria , no. 40825/98, §§ 106-08, 31 July 2008; Tserkva Sela Sosulivka v. Ukraine , no. 37878/02, §§ 41-42, 28 February 2008)? If so, was the length of the administrative proceedings in the present case in breach of the “reasonable time” requirement of Article 6 § 1 of the Convention?

3. Did the domestic authorities’ refusal to recognise the applicant association as a religious community pursuant to the Legal Status of Registered Religious Communities Act interfere with its freedom of religion, within the meaning of Article 9§ 1 of the Convention? If so, was that interference prescribed by law and necessary for the protection of a legitimate aim in terms of Article 9 § 2?