L.K. c. BELGIQUE

Publicat la 28 februarie 2022 SECȚIUNEA 3 Cererea nr. 8883/20 L.K. împotriva Belgiei introdusă la 7 februarie 2020 comunicată la 7 februarie 2022 Cererea se referă la respingerea de către autoritățile belgiene a celei de-a patra cereri de protecție internațională depuse de recurentă. Aceasta din urmă, resortisant al Rwandei, a încercat să demonstreze în zadar organismelor belgiene de azil că: din cauza implicării sale în partidul de opoziție din exil, Rwanda National Congress (RNC) și din legăturile sale cu o figură proeminentă a acestei mișcări, prezenta risc de persecuție în caz de expulzare în Rwanda. Fără a pune sub semnul întrebării partea reclamantei la RNC, organismele de azil au considerat că acest lucru nu este suficient pentru a pune în pericol persecuția, în lipsa unei vizibilități suficiente pentru autoritățile rwandeze.

În fața Curții, invocând partea procedurală a articolului 3 din convenție, precum și art. 13 coroborat cu art. 3, recurenta se plânge că autoritățile naționale nu au efectuat un control atent și riguros al riscului de a suferi tratamente în conformitate cu art. 3 în cazul în care se întoarce în Rwanda. În special, recurenta a susținut că: în ceea ce privește lipsa de temei a fricii sale de persecuție, autoritățile belgiene nu au efectuat o examinare obiectivă și serioasă a informațiilor disponibile cu privire la riscurile pe care le implică Rwanda de către membrii RNC. Având în vedere obiecțiunile dezvoltate de reclamantă, examinarea pe care au efectuat-o autoritățile naționale cu privire la riscul pe care îl prezintă pentru a fi tratată în conformitate cu art. 3 în cazul în care se întoarce în Rwanda a fost atentă și riguroasă (a se vedea, pentru principiile generale J.K.

și altele, Suedia [GC], nr. 59166/12, § 77-105, CEDH 2016 și F.G. Suedia [G. Suedia], n 43611/11, § 110-127, 23 martie 2016) Având în vedere aceste elemente, recurenta a beneficiat de o cale de atac efectivă în sensul articolului 13 din convenție pentru a-și exprima obiecțiunile întemeiate pe art. 3 (principiile generale sunt prevăzute în special în M.S.S. c. Belgia și Grecia [GC], n 30696/09, § 298, CEDH 2011, Singh și alții, Belgia, nr. 33210/11, § 55, 2 octombrie 2012)?

Publié le 28 février 2022

TROISIÈME SECTION

Requête n o 8883/20 L.K. contre la Belgique introduite le 7 février 2020 communiquée le 7 février 2022

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne le rejet par les autorités belges de la quatrième demande de protection internationale introduite par la requérante. Cette dernière, ressortissante rwandaise, a tenté de démontrer en vain aux instances d’asile belges qu’en raison de son implication au sein du parti d’opposition en exil, le Rwanda National Congress (RNC), et de ses liens avec une figure éminente de ce mouvement, elle risquait des persécutions en cas d’expulsion vers le Rwanda. Sans contester l’appartenance de la requérante au RNC, les instances d’asile ont considéré que cela ne suffisait pas à attester d’un risque de persécution, à défaut d’une visibilité suffisante pour les autorités rwandaises.

Devant la Cour, invoquant le volet procédural de l’article 3 de la Convention, ainsi que l’article 13 combiné à l’article 3, la requérante se plaint que les autorités nationales n’ont pas effectué un contrôle attentif et rigoureux du risque de subir des traitements contraires à l’article 3 en cas de retour au Rwanda. En particulier, la requérante fait valoir qu’en concluant à l’absence de fondement de sa crainte de persécutions, les autorités belges n’ont pas procédé à un examen objectif et sérieux des informations disponibles sur les risques encourus au Rwanda par les membres du RNC.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Eu égard aux griefs développés par la requérante, l’examen auquel ont procédé les autorités nationales concernant le risque qu’elle encourt de subir des traitements contraires à l’article 3 en cas de retour au Rwanda a-t-il été attentif et rigoureux (voir, pour les principes généraux , J.K. et autres c. Suède [GC], n o 59166/12, §§ 77-105, CEDH 2016, et F.G. c. Suède [GC], n o 43611/11, § 110-127, 23 mars 2016) ? 2. Compte tenu de ces éléments, la requérante a-t-elle bénéficié d’un recours effectif au sens de l’article 13 de la Convention pour faire valoir ses griefs tirés de l’article 3 (les principes généraux sont énoncés notamment dans M.S.S. c. Belgique et Grèce [GC], n o 30696/09, § 298, CEDH 2011, Singh et autres c. Belgique , n o 33210/11, § 55, 2 octobre 2012) ?