MALYEYEV v. UKRAINE

Publicat la 19 septembrie 2022 CIFTH SECȚIUNE Cererea nr. 2300/14 Yuriy Georgiyovych MALYEYEV împotriva Ucrainei depusă la 18 decembrie 2013 comunicată la 22 februarie 2022 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la faptul că autoritățile naționale nu furnizează gratuit reclamantului medicamente la care se presupune că avea dreptul în temeiul Legii privind statutul și protecția socială a victimelor de la Chernobil („Legea”) (art. 1 din Protocolul nr. 1 din Convenție). După mai multe încercări infructuoase de a obține medicamente gratuite de la o societate administrată de stat „Pharmacie de Zaporizhzhya”, reclamantul a instituit o procedură judiciară care urmărește să declare astfel de refuzuri ilegale. Instanțe interne la trei niveluri de competență (última decizie din 25 iulie 2013) a respins cererea reclamantului împotriva societății și autorităților locale care dețin că fondurile adecvate nu au fost alocate în acest scop în temeiul Legii privind bugetul de stat. Având în vedere dispozițiile legislației interne menționate de instanțele interne în hotărârile lor în cazul reclamantului și/sau în cazul oricăror alte dispoziții relevante din legislația internă, reclamantul a avut o „așteptare legitimă” de a fi furnizat cu medicamentele gratuite necesare pentru tratamentul condiției lor oncologice sau cu compensații monetare pentru a-și rambursa cheltuielile pe care le-a suportat atunci când a achiziționat medicamentul necesar? În special, reclamantul a îndeplinit criteriile stabilite în instrumentele juridice relevante pentru a beneficia de furnizarea de medicamente libere? Dacă este cazul, art. 1 din Protocolul nr. 1 a fost respectat în acest caz?

Published on 19 September 2022

FIFTH SECTION

Application no. 2300/14

Yuriy Georgiyovych MALYEYEV

against Ukraine

lodged on 18 December 2013

communicated on 22 February 2022

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the failure of the national authorities to provide the applicant, free of charge, with medicines to which allegedly he was entitled under the Law on Status and Social Protection of Chernobyl Victims (“the Law”) (Article 1 of Protocol No.1 of the Convention).

After several unsuccessful attempts to obtain free medicines from a State-run company “Pharmacies of Zaporizhzhya”, the applicant instituted judicial proceedings seeking to declare such refusals unlawful. Domestic courts at three levels of jurisdiction (the last decision dated 25 July 2013) rejected the applicant’s claim against the company and the local authorities holding that appropriate funds had not been allocated for that purpose under the Law on State Budget.

QUESTIONS TO THE PARTIES

Regard being had to the provisions of the domestic law referred to by the domestic courts in their decisions in the applicant’s case, and/or to any other relevant provisions of the domestic law, did the applicant have a “legitimate expectation” of being provided with free medicines necessary for treatment of his oncological condition, or with monetary compensation to reimburse his expenses he incurred when having purchased the necessary medicine? In particular, did the applicant satisfy the criteria established in the relevant legal instruments to benefit from the provision of free medicines? If so, was Article

1 of Protocol No. 1 respected in the present case?