CASE OF REGIONAL AIR SERVICES S.R.L. v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the European Institute of Romania

CASE OF REGIONAL AIR SERVICES S.R.L. v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the European Institute of Romania (CtEDO, 2022)

Tradus și revizuit de IER (http://ier.gov.ro/)

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECȚIA A PATRA

CAUZA REGIONAL AIR SERVICES S.R.L. ȘI IVAȘCU

ÎMPOTRIVA ROMÂNIE

I

(Cererile nr. 76549/17 și 76756/17)

HOTĂRÂRE

Art. 8 • Obligații pozitive • Viață privată • Respingerea acțiunii civile

împotriva mai multor jurnaliști pentru afirmații făcute în emisiuni televizate

ș

i într-

un articol de presă • Evaluare comparativă a intereselor în litigiu în

conformitate cu jurisprudența Curții • Apărarea dreptului la reputație al

reclamantului de către autoritățile național

e

STRASBOURG

22 februarie 2022

DEFINIT

IVĂ

22/05/

2022

Hotărârea a rămas definitivă în temeiul art.

44 §

2 din Convenție. Aceasta poate

suferi modificări de formă.

HOTĂRÂREA REGIONAL AIR SERVICES S.R.L. ȘI IVAȘCU ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

În cauza Regional Air Services S.R.L. și Ivașcu împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a patra), reunită într

-o

cameră compusă din:

Yonko Grozev,

președinte

,

Faris Vehabović

,

Iulia Antoanella Motoc,

Gabriele Kucsko-Stadlmayer

,

Pere Pastor Vilanova,

Jolien Schukking,

Ana Maria Guerra Martins,

judecători,

ș

i Ilse Freiwirth,

grefier adjunct de secție,

având în vedere cererile (nr. 7

6549/17 și 76756/17) îndreptate împotriva

României, prin care o societate comercială de drept român, Regional Air

Services S.R.L. („societatea reclamantă”), și un resortisant al acestui stat,

domnul

Dorin Ivașcu („reclamantul”), au sesizat Curtea la 19 oct

ombrie

2017, în temeiul art.

34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale („Convenția”)

,

având în vedere decizia de a aduce prezentele cereri la cunoștința

guvernului român („Guvernul”),

având în vedere observațiile părților

,

după ce a deliberat în camera de consiliu, la 1 februarie 2022,

pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată:

INTRODUCE

RE

acțiunii civile introduse de reclamanți, în scopul protejării reputației acestora,

împotriva mai multor jurnaliști, ca urmare a afirmațiilor făcute de aceștia din

urmă în cadrul mai multor emisiuni televizate și într

-

un articol de presă.

ÎN FAPT

drept român cu

sediul în Tuzla. Reclamantul s-

a născut în 1954 și are domiciliul în București.

Sunt reprezentați de C.C. Vasile, avocat în București.

Ezer, reprezentantă permanentă a României la Curtea Europeană a

Drepturilor Omului.

1

HOTĂRÂREA REGIONAL AIR SERVICES S.R.L. ȘI IVAȘCU ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

precizează că reclamantul este, prin intermediul unei alte societăți, unul dintre

cei doi acționari ai săi.

I.

CONȚINUTUL ARTICOLELOR ȘI

AL EMISIUNILOR TELEVIZATE

A. Emisiunea

Jocuri de putere

de la postul

Realitatea TV

Realitatea TV

difuza

emisiunea

Jocuri de putere

, moderată de B.R., unde invitații discutau subiecte

de actualitate.

e, 5, 7, 11 și 21 august, 15 și 16 decembrie 2014, jurnaliștii

S.N., A.C. și O.M. au purtat discuții, printre altele, cu privire la reclamanți.

Aceștia au dezbătut probleme legate de crearea unui punct de trecere a

frontierei pe Aeroportul Tuzla și de împrejurările în care s

-

au produs două

accidente aviatice, precum și de eventualele legături între reclamanți și aceste

accidente. Reclamantul a fost etichetat în mod repetat ca „

securist

” în legătură

cu

Securitatea

, fosta poliție politică activă în timpul reg

imului comunist.

Afirmațiile, astfel cum au fost rezumate de instanțele naționale (a se vedea

infra

, pct. 11-

23), au fost, printre altele, următoarele:

„A.C.: Astăzi, avem următoarea situație, nu s

-

a dat hotărârea de Guvern pentru crearea

acestui punct de trecere a frontierei, în schimb, printr-

o șmecherie făcută la

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră se permite controlul indivizilor care vor să

treacă, să lucreze pe platformele maritime, controlul de frontieră pe Aeroportul Tuzla.

[...]

S.N.:

Există un securist, pe numele lui Dorin Ivașcu da ... al cărui nume este

vehiculat...

[...]

B.R.: Și cine este acest Dorin Ivașcu și ce fac

e el?

S.N.: Și omul asta are... are... controlează firma asta care are punctul de vamă, de

trecere a frontierei priva

t, sau vrea să

-

și facă...

B.R.: Acesta ilegal, acesta priv

at?

S.N.: Da, la Tuzla da. Omul ăsta controlează... controlează tot ceea ce reprezintă

Autoritatea Aeronautică Civilă din România, prin interpuși sau dire

ct...

A.C.: Este în consiliul de administrație al Autorității...

S.N.: Și... plus că e și în consiliul de administrație... și are toate firmele de handling,

pe toate aeroporturile din România, are un cvasi-monopol...

A.C.: A căpușat..

. l

-

aș descrie... l

-

aș mai descrie în

tr

-

un fel: a căpușat toate

do

meniil

e

ce țin de aviație din România : firmă de... are școală de pilotaj, punct de instrucție

pentru... sau firmă care se ocupă de instrucția.

..

B.R.: Dar de ce nu se știe? De ce e o persoană atât de enigmatică

?

O.M.: Aș încerca să... eu nu știu cine este Dorin Ivașcu și nu mă interesea

ză...

2

HOTĂRÂREA REGIONAL AIR SERVICES S.R.L. ȘI IVAȘCU ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

S.N.: Ăsta e un securist căruia noi îi facem public

itatea!

[...]

A.C.: Și important este că acest aeroport privat, îngroapă aeroportul de stat, pentru că,

creându-

se acest punct de frontieră

...

[...]

A.C.: R.S. [ministrul Internelor] i-

a trimis o notă lui R.F. [ministrul Transporturilor],

oficială, în care spunea: în momentul în care se va da hotărâre de Guvern cu privire la

crearea unui nou punct de frontieră, Ministerul de Interne va trimite personalul

specializat către ca să facă formalitățile de control la frontieră. Deci, numai în cazul în

care se dă hotărâre de Guvern. Această aserțiune este într

-

o notă oficială trimisă în

februarie 2014.

B.R.: De către Ministrul R.

S.

A.C.: R.S. Deci, o considerăm o notă a Guvernului României, da? În care spune că e

nevoie de o hotărâre de guvern. Fără să se dea hotărâre de guvern până la ora actuală,

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a decis, prin niște subterfu

gii...

S.N.: Forțând legea..

.

[...]

B.R.: Dar noi sunt

em i

nconștienți în momentul ăsta?

A.C.: Mai ales în contextul războiului cu Ucraina... sau conflictului din Ucraina...

Gândeșt

e

-

te că noi avem o casă, care are trei pereți solizi, cu fier beton, cu cele mai

groase cărămizi din lume, dar al patrulea perete este lăsat cu o perdea d

e celofan...

B.R.: Și exact spre granița estic

ă...

S.N.: Nu, și are o portiță din aia cum au cățeii, înțelegi? Și pe acolo știe nu

mai unu să

intre, înțelegi? portiță din aia de cățel așa micuță și intră băiatul, Dorin Ivașcu, intră cu

bagaje..

.

A.C.: În septembrie noi avem ocazia și sperăm în Spațiul Schengen c

u spațiul aerian.

Dacă ratăm această ocazie din cauza unor greșeli de acest tip, nu știu cine

va plăti.

S.N.: Nu sunt greșeli, nu, îmi pare rău, nu sunt greșe

li.

A.C.: Nu sunt gr

e

șeli, sunt niște... șmecherii

.

S.N.: Că de asta spun eu... Vă las pe voi... Eu încerc să personalizez personajul, să

-l

personalizez pe individul ăsta...

B.R.: Să prezentați personajul...

S.N.: pentru că nu

-

l vezi în spațiul public, omu

-

i mai retras, e securist din ăla de...

dom'le nu-

mi place camerele ... nu știu ce... dom'le da' nouă, nouă ne face rău știi de

ce

în face în primul rând, în primul... mie rău, demersurile unui astfel de personaj, pentru

că de 25 de ani noi încercăm la nesfârșit să luăm puterea din mâna acesto

r securiști... și

e o tragedie, e o tragedie că la nesfârșit..

.

[...]

A.C.: În momentul de față, domnul respectiv, din informațiile mele, poartă discuții,

când și când, cu un ofițer din SIE, care are prenumele de Dan

. Probabil că într

-

o zi o să

prezint și numele întreg al acestui ofițer SIE. Deci, legăturile lui

sunt...

3

HOTĂRÂREA REGIONAL AIR SERVICES S.R.L. ȘI IVAȘCU ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

B.R.: Interesante personaje... Pe mine asta, cu cine vorbește el, poate să vorbească și

cu cei din CIA, nu numai din SIE

...

[...]

S.N.: Granița de est a Uniunii Europene și vine un băiețaș de ăsta, un fost securist și

își face o portiță din aia de cățel, fix cu

m ți

-

am spus eu așa... își face o portiță din a

ia de

cățel și spune: bă, pe aicea trec eu. Și dacă trece omu și cu chestii ilicite și cu alte lucru

ri,

asta e...

B.R.: Păi, stați o secundă, dar poate să aibă orice, de unde știu eu că nu trece cu arme...

[...]

B.R.: Și de când se încearcă această șmecheri

e?

A.C.: Păi această șmecherie se încearcă de vreo doi ani. Numai că, repet, ministerele

au pasat-o

de la unul la altul, pentru că era o problemă pericul

oasă...

B.R.: Păi și acum

au făcut

-

o fără ministere!

A.C.: Fără ministere! Cu niște băieți de jos de acolo, niște slujba

și...

S.N.: Extraordinar...”

B.R.: Domnul Roiss îl duce de mână mâine pe premierul

României într-un loc ilegal,

la așa

-

numitul Aeroport Tuzla, la o graniță ilegală, pentru a inaugura ceva legat de OMV

[...]

[...]

S.N.: Și pe urmă avem un contract de mentenanță, pe care o să vă las pe voi să

-l

dezvoltați, semnat cu controversatul ăla Dorin Ivașcu, omul acela care vrea și el să

deschidă punct de trecere al frontierei privat, un contract de 793 de mii de euro semnat

în 26.02.2013. Nu se spune pe ce perioadă, dar eu cred că încă mai e în vigoare

respectivul contract.

A.C.: Oricum, ultima men

tenanță a fost făcută la această firmă pentru că acest

elicopter a trecut

…

O.M.: Și, bineînțeles, nu putem să nu observăm că și avionul care s

-

a prăbușit în

Apuseni, pilotat de A.I., și acest elicopter, ultimele revizii, ca să le spunem așa, ultimele

cont

roale au fost făcute de această firmă condusă și deținută de domnul Dorin Ivașcu.

Deci iată câteva întrebări, numai așa la o primă vedere, care nu își găsesc răspunsul.

Dacă se va dovedi că a fost o problemă tehnică, atunci firma care s

-a ocupat de

mentena

nță pe acest contract cercetat de DNA are o p

roblemă.

S.N.: Asta ar fi, știi cum? Pentru prima dată vede urmările criminale, dacă se întâmplă

lucrul acesta, ale lăcomiei cuiva, ale lăcomiei unui om de afaceri. Vezi legătura direc

tă.

A.C.: Și ale corupției,

evident.

O.M.: Bine. Și atunci elicopterul a zburat de la Tulcea la Constanța. A ajuns la

Constanța, a lăsat

-

o pe doamna la spital, după care acel elicopter a mers la Mihail

Kogălniceanu, înțeleg, ca să alimenteze. Și de la Kogălniceanu s

-a dus cu personalul

medical în el, în elicopter

, s-

a dus la Tuzla. De ce? Vrem niște răspunsuri. Vrem

ca, nu

știu, să intervină telefonic cineva de la RAS Tuzla și să ne spun

ă.

B.R.: Ce e ăsta, RAS?

O.M.: Regional Air Service, o companie de la Tuzla care se ocupa de mente

nanț

a

acestui elicopter. Să ne spună că poate, din cauza vremii nefavorabile, nu a putut rămâne

4

HOTĂRÂREA REGIONAL AIR SERVICES S.R.L. ȘI IVAȘCU ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

peste noapte la Kogălniceanu. Nu știu, trebuia să rămână, pentru că avea o al

tă misiune

pe lângă Agigea, habar n

-

am, dar să ne spună cineva. Pentru că este foar

te interesant de

ce acel elicopter cu personal medical în el, în condițiile în care nu rămâne peste noapte

în Tuzla, a zburat de la Kogălniceanu la Tuzla. Nimeni nu a răspuns la această întrebare.

Asta legat de ce s-

a petrecut până a cădea în apă. Că după ce a căzut în apă

situația este

foarte simplă. Nu avem proceduri. Toate aparatele de zbor ale SMURD nu au stații radio

care să comunice direct cu 112, așa cum ar trebui, așa cum au toate în străinătate, pentru

că acele licitații de dotare le

-

a câștigat altcineva. În momentul în care se prăbușește un

elicopter, stația radio ar trebui să anunțe ea direct 112, cu tot cu localizare, cu tot, pentru

că avem so

ft

-

uri foarte scumpe pe care am dat foarte mulți bani. Nu avem a

șa ceva. Ba

chiar ne spunea colegul A.C.

aseară că elicopterul care face operațiuni offshore are o

portieră care se deschide în exterior și nu se glisează. Ambele cazuri, ambele aparate de

zbor prăbușite, cel din Apuseni și cel din lacul Siutghiol

, au avut de

-

a face cu Tuzl

a.”

B. Articolul

publicat pe site-ul

Voxpublic

a

supra

, pct. 6) a publicat pe

site-ul

Voxpublica

un articol intitulat „

Cum își face un securist cu ajutorul

autorităților un punct vamal privat de trecere a frontierei la Tuzla la 150 d

e

kilometri de conflictul din Ucraina. Suntem încă prizonieri ai foștilor

securiști ai lui Ceaușescu!

”.

„Unul dintre aceștia este și Dorin Ivașcu, un securist al cărui nume fusese vehicul

at î

n

legătură cu afacerea Țigareta II, și care

-i patronul companiei Romanian Airport Services

(RAS) [...]

Este frapant cum Ivașcu, care a reușit să pună mâna și pe aerop

ortul Tuzla,

insistă să

-

și facă un punct vamal privat fix în acest aeroport și, deși

a fost respins de

câteva ori de foștii miniștri ai transporturilor, a găsit în cele din urmă înțelegere la

actualul șef al Inspectoratului General al Poliției de Frontier

ă (IGPF)

[...] Dar cum e posibil ca după 25 de ani, securistul Dorin Ivașcu (a fost director la

Tarom în perioad

a 1981-

1988, dar cred că va susține cu tupeu senin că el a fost doar

un

angajat și nicidecum securist) să

-

și creeze un imperiu, care nu numai că deține

m

onopolul pe operațiunile de handling pe toate aeroporturile din România, dar care

pune presiune pe diferite guverne pentru a-

și face un punct vamal de trecere a frontierei

la aeroportul lui din Tuzla unde în urmă cu patru ani s

-a întâmplat un tragic eveniment

care a dus la moartea a 12 soldați [...]

Tot procesul în care securistul Dorin Ivașcu și

-

a tras cu complicitatea autorităților

statului un punct vamal privat la aeroportul de la Tuzla e atât de putred și găunos că îți

ridică părul pe spate de oroare. «

Suspiciunile noastre au fost trezite în primul rând de

rapiditatea și lipsa totală de transparență prin care s

-

a propus această lege în toamna

anului 2012. Nu a avut loc nicio dezbatere publică. Chiar mai grav ni se pare faptul că

inițiatorii acestei legi doresc să evite prenotificarea Comisiei Europene. În proiectul de

Hotărâre de Guvern nu se amintește nimic de notificarea partenerilor europeni, ceea ce

înseamnă că nici nu vor fi notificați, deși această notificare este obligatorie conform

prevederilor art. 34 din Regulamentul CE nr. 562/2006 al Parlamentului Eur

opean», se

specifica într-

o scrisoare a unui ONG despre mișculațiile lui Ivașcu. Asta nu i

-a oprit

visul fostului securist. Toți miniștrii transporturilor de până acum, liberali ce

-i drept, i-

au refuzat acestuia posibilitatea de a-

și face punct vamal privat la aeroportul lui însă

Ivașcu

i

-

a înmuiat inima actualului șef al I

GPF [...]

5

HOTĂRÂREA REGIONAL AIR SERVICES S.R.L. ȘI IVAȘCU ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

N-

a contat nici că, la mai puțin de 50 de kilometri de Tuzla e aeroportul Mihail

Kogălniceanu, care are toate acaretur

ile puse la punct inclusiv un punct vamal de trecere

a frontierei serios și nu unul ambulant, nici faptul că România a investit peste 600

milioane euro în contractul cu EADS pentru securizarea granițelor (contract aflat

acum

sub lupa DNA și care va zgudui clasa politică autohtonă) că interesele comerciale ale

fostului securist din comunism transformat acum în onest biznismen capitalist au primat

ș

i într-

o primă etapă un secretar de stat de prin Transporturi își pune semnătura pe un

ordin de ministru care tr

ansformă într

-

o primă instanță aeroportul de la Tuzla în aeroport

internațional [...]

De aici până la manevra dubioasă prin care actualul șef la

IGPF i

-a dat voie lui Dorin

Ivașcu să

-

și facă un punct vamal de trecere a frontierei la Tuzla n

-a mai fost decât un

singur pas: pe nesimțite pri

ntr

-

o decizie, care nu se știe nici acum ce fel de hra

m poartă

și nici când a fost emisă

, i

-a îndeplinit visul fostului securist devenit capitalist.

Și uite așa după ce a pus mâna imediat după Revoluție [...] pe o fostă com

panie de stat

din aviație cu tot felul de alți securiști – spuneți

-

mi rapid câți investitori privați autohtoni

au mai reușit o astfel de performanță – securistului Dorin Ivașcu i

-

a mai reușit o nouă

izbândă de business. [...]”

II.

PROCEDURA JUDICIARĂ

ianuarie 2015, reclamantul și societatea reclamantă au introdus la

Tribunalul București („tribunalul”) o acțiune civilă îndreptată împotriva

jurnaliștilor A.C., B.R., S.N. și a societății

Realitatea Media S.A.

și au solicitat

despăgubiri pentru afirmațiile, în opinia lor calomnioase, făcute în cadrul

emisiunilor televizate și al articolului publicat. Aceștia au solicitat

interzicerea redifuzării afirmațiilor în litigiu, înlăturarea articolului publi

cat

pe site-ul

Voxpublica

și publicarea hotărârii de condamnare ce se va pronunța

într-

un cotidian național de largă răspândire și pe s

ite

-ul

Voxpublica

, precu

m

ș

i difuzarea acesteia pe

Realitatea TV

.

reclamantul a fost persecutat de

Securitate. Părților li s

-

a încuviințat proba cu

interogatoriul. La dosar s-

a depus și un certificat din 4 iulie 2013 emis de

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității („CNSAS”). S

-a

constatat că

:

„Nu există date ori documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau c

olaborator

al securității cu privire la Ivașcu Dorin [...], în sensul legii [...]

.

”

A. Judecata

pe fond

o încheiere din 23 iunie 2016, tribunalul a respins acțiunea

reclamanților. Instanța a constatat că subiectul principal al afirmațiilor în

litigiu îl constituiau procedurile referitoare la crearea unui nou punct vamal

pe Aeroportul Tuzla, administrat de societatea reclamantă, iar problemele

referitoare la relațiile reclamantului cu Securitatea și la serviciile de

mentenanță ale celor două aeronave implicate în accidentele aviatice făceau

parte integrantă din subiectul principal. Potrivit instanței, crearea unui punct

6

HOTĂRÂREA REGIONAL AIR SERVICES S.R.L. ȘI IVAȘCU ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

vamal pe Aeroportul Tuzla este o problemă de interes național, deoarece

aeroportul se află în aprop

ierea frontierei cu Ucraina, unde contextul politic

era tensionat și unde exista un conflict în desfășurare.

juridice care protejează viața privată, reputația și libertatea de exprimare,

precum și dispozițiile relevante ale Convenției și principiile care decurg din

jurisprudența Curții, în special în ceea ce privește limitele libertății de

exprimare. În acest sens, instanța a menționat câteva criterii de avut în vedere:

rolul sau funcția persoanei în cauză și notorietatea sa, subiectul dezbătut,

interesul public pentru acest subiect și disocierea aspectelor legate de viața

privată. În final, instanța a reamintit că este necesară o evaluare comparativă

a diferitelor interese care decurg din

art. 8 și 10 din Convenție.

potrivit căreia reclamantul putea fi etichetat ca „securist” reprezenta opinia

jurnaliștilor în cauză și că problemele referitoare la crearea unui pu

nct vamal

și la prestarea serviciilor de mentenanță aeronautică reprezintă elemente de

fapt.

abordau subiecte de interes general și deosebit de actuale pentru societatea

române

ască. A observat, de asemenea, că subiectele abordate nu se refereau

la aspecte din viața privată a reclamantului, ci la acțiunile sale în domeniile

în care a activat sau activează. Instanța a considerat că nu poate fi ignorat

faptul că reclamantul a inițiat procedura obținerii aprobărilor în vederea

deschiderii unui punct de frontieră cu Ucraina – chestiune ce se află în strânsă

legătură cu securitatea națională, astfel încât s

-a expus unui nivel al criticii

mult mai ridicat. Tribunalul a apreciat că jurnaliștii au acționat cu bună

-

credință și că afirmațiile lor se înscriu în doza de exagerare și de provocare

acceptabilă.

instanța a precizat următoarele:

„Este adevărat că potrivit răspunsului CNSAS nu există date ori documente din care

să rezulte calitatea de lucrător sau de colaborator al securității cu privire la recl

amantul

Dorin Ivașcu.

Însă, având în vedere calitatea pe care reclamantul a deținut

-o anterior

anului 1989 - direct

or Tarom în diferite țări precum Singapore, Libia, Anglia, Statele

Unite ale Americii, în contextul în care este de notorietate că majoritatea covârș

itoare a

persoanelor care au reprezentat interesele naționale în afara granițelor țării, prin

exercitarea u

nor funcții de conducere în cadrul reprezentanțelor externe ale companiilor

de stat precum TAROM, au avut legătură cu Securitatea, Tribunalul consideră că opinia

critică a pârâților poate fi justificată. De asemenea apreciază că prezintă o deosebită

releva

nță contextul în care s

-

au făcut afirmațiile, subiectul supus dezbaterii fiind unul

de interes național, respectiv –

întreprinderea demersurilor în vederea deschiderii unui

punct de frontieră pe Aeroportul din Tuzla, eventuala implicare a membrilor Guvernu

lui

în această procedură [...]”

-au bazat pe probe.

Pasajele relevante ale încheierii sunt redactate după cum urmează:

7

HOTĂRÂREA REGIONAL AIR SERVICES S.R.L. ȘI IVAȘCU ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

„Referitor la afirmațiile factuale [instanța] constată că prin chiar răspunsul

la

interogatoriu [răspunzând la întrebările adresate de pârâți] reclamantul a recunoscut

faptul că în calitate de investitor are un interes direct în deschiderea unui punct de

frontieră pe aeroportul din Tuzla. Totodată situația prestării serviciilor de mentenanță

pentru aparatele de zbor implicate în accidentele aviatice din Munții Apuseni și de pe

lacul Siutghiol este publică, existența acestor contracte putând fi verificată și confirmată

printr-

o simplă consultare a informațiilor existente pe internet,

inclusiv prin intermediul

motorului de căutare Google

.”

un conținut „relativ agresiv”, nu erau de natură a cauza reclamanților un

prejudiciu.

B.

Apelul declarat de reclamanți

amanții au declarat apel. În motivele de apel, reclamantul a

contestat existența unei legături cu Securitatea și a susținut, printre altele, că

tribunalul a ignorat un document oficial emis de CNSAS și că s

-a bazat pe

elemente, disponibile pe internet sau

de pretinsă notorietate, care nu fusese

ră

discutate în conformitate cu respectarea principiului contradictorialității.

Potrivit susținerilor acestuia, calitatea de colaborator al Securității trebuie să

fie stabilită prin hotărâre judecătorească, în cadrul

unei proceduri specifice

prevăzute de lege, și că nu s

-

a procedat astfel în speță. În continuare,

reclamanții au susținut că existența unui pretins interes public nu exonerează

jurnaliștii de responsabilitatea lor profesională, în special aceea de a verifi

ca

informațiile lor, și că jurnaliștii menționați în procedură au depășit limitele

libertății de exprimare. În final, aceștia au susținut că au suferit un prejudiciu

deoarece imaginea și reputația lor profesională au fost compromise.

C.

Decizia curții de apel

o decizie civilă din 20 aprilie 2017, Curtea de Apel București

(„curtea de apel”) a respins apelul acestora. Instanța a apreciat că nu a fost

încălcat principiul contradictorialității în primă instanță în măsura în care

reclamanții au avut acce

s la toate probele existente la dosar, notorietatea

reținută de tribunal fiind doar o concluzie pe care instanța de fond a dedus

-o

din probele administrate în cauză. În plus, curtea de apel a considerat că

tribunalul a analizat cauza fără

a exceda limitele

investirii, a analizat acțiunea

așa cum a fost formulată de reclamanți și a sistematizat argumentele invocate

de părți, pronunțând o hotărâre motivată și logică.

întrucât făcea parte din Consiliul de Administrație al Regiei Autonome

Autoritatea Aeronautică Civilă Română, regie autonomă de interes public

național. Instanța de apel a confirmat că chestiunea aprobării deschiderii unui

punct vamal la Aeroportul Tuzla și circumstanțele acci

dentelor aviatice

menționate sunt probleme de interes general. Instanța a apreciat că importanța

8

HOTĂRÂREA REGIONAL AIR SERVICES S.R.L. ȘI IVAȘCU ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

națională a subiectului dezbătut are o consecință majoră pentru identificarea

limitelor permise în exercitarea dreptului la liberă exprimare.

ivește în special întrebarea referitoare la legăturile

reclamantului cu Securitatea, curtea de apel a admis că răspunsul CNSAS nu

demonstra existența unor astfel de legături. Instanța s

-

a referit apoi la funcțiile

publice importante pe care reclamantul le exercitase în trecut, astfel cum

rezultă din curriculum vitae

-

ul său depus la dosar, precum și la informațiile

care fuseseră deja difuzate în m

ass

-media înainte de difuzarea sau publica

rea

afirmațiilor în litigiu și pe care reclamantul nu le contestase în fața instanțelor.

În acest context, instanța reamintește că o persoană publică se expune unui

control atent din partea publicului și că jurnaliștii ar trebui să aibă grijă să nu

prezinte informații nereale, chiar și atunci când discută chestiuni de interes

general. De asemenea, aceasta a făcut trimitere la jurisprudența relevantă a

Curții.

a pronunțat astfel:

„[...] Astfel, se poate aprecia că, în fapt, conotația cu care a fost folosit termenul de

securist, în emisiunile avute în vedere nu a fost una voit jignitoare, în aceste emisiuni

reluându

-

se supozițiile, bănuielile făcute și prin publicațiile anterioare, începând chiar

cu anul 1998, așa cum reiese și din interogatoriul luat reclamantului, conform înt

rebării

și răspun

sului nr. 5 [..

.]

Astfel, în articolul «agentura Tarom din august 1998» se menționează că toți

reprezentanții Tarom din străinătate erau informatori, afirmații care nu au fost contestate

niciodată și care au fost reluate în emisiunile vizate în dosarul de

față.

Sub acest aspect, trebuie avut în vedere faptul că prin preluarea unor asemenea

supoziții, remarci nereale, nu s

-

a făcut dovada că pârâții au adus reclamanților prejudicii

suplimentare față de cele aduse de publicațiile ce se exprimaseră în același sens.”

vreunui prejudiciu

.

CADRUL LEGAL INTERN RELEVANT

„NCC”), care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011, au următorul conținut:

Art. 70

–

Dreptul la libera exprimare

„1. Orice persoană are dreptul la libera exprim

are.

la art. 75.”

Art. 70

– Dreptul la viața privată

„1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale pr

ivate.

nici în domiciliul, reședința sau corespondența sa, fără consimțământul său ori fără

respectarea limitelor

prevăzute la art. 75.

9

HOTĂRÂREA REGIONAL AIR SERVICES S.R.L. ȘI IVAȘCU ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

[...]

”

Art. 70

–

Dreptul la demnitat

e

„1. Orice persoană are dreptul la respectarea demnității sa

le.

consimțământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.”

Art. 70

–

Limite

„1. Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secțiune atingerile care

sunt permise de lege sau de convențiile și pactele internaționale privitoare la drepturile

omului la care România este parte.

-

credință și cu

respectarea pactelor și convențiilor internaționale la care România este parte nu

constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secț

iune.”

Art. 1.349

– Răspunderea delictuală

„1. Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau

obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale,

drepturilor sau intereselor legitime ale altor perso

ane.

prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integ

ral.

[...]

”

Art. 1.357

– Condițiile răspunderi

i

„1. Cel care cauzează altuia un prejudiciu

printr

-

o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție

,

este obligat să îl repar

e.

poliției politice comuniste definește noțiunile de „agent” și „colaborator” al

acesteia (în acest sens, a se vedea

Catalan împotriva României

, nr. 13003/04,

pct. 29, 9 ianuarie 2018)

. Legea nu definește termenul „securist”.

ÎN DREPT

I. CONEXAREA

CERERILO

R

potrivit să dispună conexarea lor (conform art. 42 § 1 din Regulamentul

Curții).

10

HOTĂRÂREA REGIONAL AIR SERVICES S.R.L. ȘI IVAȘCU ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

II. CU

PRIVIRE LA PRETIN

SA ÎNCĂLCAR

E A ART. 8 DIN

CONVENȚI

E

-au respectat

obligațiile pozitive de a garanta dreptul la respectarea vieții lor private și

consideră că imaginea lor a fost afectată de campania din m

ass

-media.

Aceștia invocă art. 8 din Convenție, care, în părțile sale relevante, prevede

următoarele:

„1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private [...]

.

măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă constituie o măsură care, într

-

o societate democratică, este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică,

bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea

s

ănătății sau a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora.”

apoi pe cel formulat de societatea reclamantă.

A.

Cu privire la capătul de cerere formulat de reclamant

(cererea nr. 76756/17)

privire la admisibilitate

ca element al vieții private, intră sub incidența art. 8 din Convenție [

Axel

Springer AG împotriva Germaniei

(MC), nr. 39954/08, pct. 83, 7 februarie

2012; și

Polanco Torres și Movilla Polanco împotriva Spaniei

, nr. 34147/06,

pct. 40, 21 septembrie 2010]. Pentru ca această dispoziție să devină aplicabilă,

prejudicierea reputației persoanei trebuie să aibă un anumit nivel de gravitate

și să fi fost realizată astfel încât să aducă atingere exercitării personale a

dreptului la respectarea vieții private. Această condiție se aplică reputației

sociale în general și reputației profesionale în special [

Axel Springer AG

,

citată anterior, pct. 83; și

Denisov împotriva Ucrainei

(MC), nr. 76639/11,

pct. 112, 25 septembrie 2018, cu trimiterile citate acolo].

contestată de părți. Consideră că emisiunile televizate și artic

olul în litigiu

sugerau că reclamantul a obținut, prin intermediul relațiilor sale, autorizația

de a deschide un punct vamal pe Aeroportul Tuzla și că a fost colaborator al

Securității. Afirmațiile făcute erau suficient de grave pentru a determina

aplicare

a art. 8 din Convenție (a se vedea, de exemplu și

mutatis mutandis

,

Kaboğlu și Oran împotriva Turciei

, nr. 1759/08 și alte 2, pct. 72, 30 octombrie

2018).

nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate în sensul art. 35 din Convenție

,

Curtea îl declarată admisibil.

11

HOTĂRÂREA REGIONAL AIR SERVICES S.R.L. ȘI IVAȘCU ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

privire la fond

a)

Argumentele părților

i. Reclamantul

naționale nu au reușit să asigure un echi

libru just între libertatea de exprimare

a jurnaliștilor și protecția reputației sale. Susține că instanțele nu i

-au cenzurat

pe jurnaliști pentru neverificarea informațiilor și că, în schimb, și

-au asumat

responsabilitățile lor solicitând de la alte autorități informații referitoare la

presupusele sale legături cu Securitatea. Acesta critică instanțele naționale

pentru faptul că au privilegiat în mod nedrept libertatea de exprimare a

jurnaliștilor, încălcând astfel protecția recunoscută de art. 8 din Convenție și,

în consecință, obligațiile pozitive care decurg de aici

.

libertății de exprimare și că instanțele naționale nu au recunoscut acest fapt.

Susține că informațiile în litigiu, în special legăturile pe care le

-ar fi avut cu

Securitatea, nu erau de interes public întrucât societatea reclamantă era

administratorul unui aeroport privat. Astfel, nici reclamantul, nici societatea

reclamantă nu puteau fi considerate persoane publice. Reclamantul admite că

circumstanțele legate de cele două accidente aviatice pot avea un anumit

interes general, dar arată că aceste circumstanțe au fost legate cu rea

-

credință

de persoana sa.

conotație negativă și expune persoana vizată disprețului publicului.

Documentul emis de CNSAS a dovedit că nu a avut nicio legătură cu

Securitatea. Dar jurnaliștii nu au verificat informațiile lor și au făcut publice

simple supoziții folosind un limbaj calomnios. Reclamantul susține că astfel

a suferit un prejudiciu semnificativ, chiar dacă mass

-media publicase anterior

informații similare.

ii. Guvernul

cauzei în conformitate

cu criteriile care decurg din jurisprudența Curții.

Consideră că ingerința a avut temei legal în dreptul intern și a urmărit un scop

legitim. În ceea ce privește necesitatea acesteia, Guvernul susține că instanțele

naționale au realizat un echilibru just

între libertatea de exprimare a

jurnaliștilor și dreptul la respectarea vieții private a reclamantului. Acesta

subliniază că instanțele au concluzionat că informațiile prezentate în mass

-

media, în special cele referitoare la crearea unui punct vamal în Tuz

la și la

circumstanțele a două accidente aviatice, erau de interesul național și că era

sarcina presei, în temeiul libertății sale de exprimare, să informeze publicul

în acest sens.

Guvernul a luat în considerare documentul emis de CNSAS (a se ve

dea

supra

,

12

HOTĂRÂREA REGIONAL AIR SERVICES S.R.L. ȘI IVAȘCU ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

pct. 10) și admite că un astfel de calificativ se poate încadra ca supoziție.

Totuși, invocă elemente care reies din hotărârile pronunțate de instanțele

interne: libertatea de exprimar

e jurnalistică permite presei să recurgă la o

anumită doză de exagerare și de provocare; reclamantul era persoană publ

ică

în considerarea actualelor sale funcții; în trecut, ocupase funcții publice

importante; informațiile abordate în articolele și emisiun

ile în litigiu au vizat

activitatea sa profesională, nu viața sa privată; informații similare fuseseră

deja comunicate de presă, iar reclamantul nu a sesizat autoritățile în această

privință.

în limitele

marjei de apreciere pe care Curtea le-a recunoscut-o în materi

e.

b)

Motivarea Curții

i. Principii

general

e

problema nu o constituie vreun act al statului, ci pretinsa insuficie

nță a

protecției acordate de instanțele naționale vieții private a reclamanților. Deși

art.

8 are, în principal, scopul de a proteja persoana împotriva unor ingerințe

arbitrare din partea autorităților publice, acesta nu se limitează la a impune

statului s

ă se abțină de la astfel de ingerințe: acestui angajament negativ i se

adaugă obligații pozitive inerente respectării efective a vieții private sau de

familie. Acestea pot implica adoptarea de măsuri care vizează respectarea

vieții private chiar și în relaț

iile dintre persoane (

Von Hannover împotriva

Germaniei

, nr. 59320/00, pct. 98, CEDO 2004-

VI). Granița dintre obligațiil

e

pozitive și obligațiile negative ale statului în raport cu art. 8 nu se pretează

unei definiri precise; principiile aplicabile sunt to

tuși comparabile. În special,

în ambele cazuri, este necesar să se țină seama de echilibrul just între

interesele concurente aflate în joc (

ibidem

, pct. 99).

la o încălcare a drepturilor protejate de art. 8 din Convenție ca urmare a

exercitării de către alții a dreptului lor la libertatea de exprimare, este necesar

să se țină seama în mod corespunzător, la aplicarea art. 8, de cerințele art.

10

din Convenție (a se vedea, de exemplu și

mutatis mutandis

,

Von Hannover

,

citată anterior, pct. 58). Astfel, în aceste cazuri, Curtea va trebui să realizeze

o evaluare comparativă a dreptului la respectarea vieții sale private și a

interesului public pentru protejarea libertății de exprimare,

având în vedere

că nu există o ierarhie a drepturilor garantate de cele două articole (

Sousa

Goucha împotriva Portugaliei

, nr. 70434/12, pct. 42, 22 martie 2016).

principiile releva

nte care trebuie să ghideze aprecierea sa în acest domeniu

[

Couderc și Hachette Filipacchi Associés împotriva Franței

(MC), nr.

40454/07, pct. 90-

93, CEDO 2015 (extrase); și

Von Hannover (nr. 2)

, citată

anterior, pct. 95-99]. Astfel, Curtea a stabilit o serie de criterii în cadrul

13

HOTĂRÂREA REGIONAL AIR SERVICES S.R.L. ȘI IVAȘCU ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

evaluării comparative a drepturilor în litigiu [

Axel Springer AG

, citată

anterior, pct. 90-

95; și

Von Hannover (nr. 2)

, citată anterior, pct. 109

-113]

.

Criteriile definite aplicabile în materie

– în măsura în care sunt relevante î

n

speță – sunt contribuția la o dezbatere de interes general, notorietatea

persoanei vizate, obiectul reportajului, comportamentul anterior al persoa

nei

vizate; și conținutul, forma și repercusiunile publicației (a se vedea,

mutatis

mutandis

,

Couderc și

Hachette Filipacchi Associés

, citată anterior, pct. 93).

depășească anumite limite, în special în ceea ce privește protecția reputației

și a drepturilor altora, îi revine totuși sarcina de a

comunica, cu respectarea

îndatoririlor și a responsabilităților sale, informații și idei cu privire la toate

problemele de interes general. Funcția sa de difuzare a informațiilor și a

ideilor cu privire la astfel de probleme se completează cu dreptul publ

icului

de a primi astfel de informații și idei. În caz contrar, presa nu ar putea juca

rolul său indispensabil de „câine de pază” (

Axel Springer AG

, citată anterior,

pct. 79).

interes general nu se poate limita numai la fapte de actualitate sau dezbateri

preexistente. Desigur, presa este un mijloc de difuzare a dezbaterilor de

interes general, dar are totodată rolul de a dezvălui și de a comunica publicului

informații care ar putea să stârnească interesul și să ducă la astfel de dezbateri

în cadrul societății (

Couderc și Hachette Filipacchi Associés

, citată anterior,

pct. 114).

înlocui instanțele naționale, ci trebuie să verifice, având în vedere cauza în

ansamblu, dacă hotărârile pe care acestea le

-

au pronunțat în temeiul

competenței lor de apreciere sunt în concordanță cu dispozițiile Convenției

(

Axel Springer AG

, citată anterior, pct. 86). Deși evaluarea comparativă, de

către autoritățile naționale, a drepturilor garantate de art. 8 și 10 din Convenție

s-

a făcut cu respectarea criteriilor stabilite în jurisprudența Curții, este necesar

să existe motive întemeiate pentru ca Curtea să substituie opinia instanțelor

naționale cu opinia sa (

ibidem

, pct. 87-88, cu trimiterile citate acolo).

factuale și judecățile de valoare. Materialitatea declarațiilor factuale se poate

dovedi; în schimb, judecăț

ile de valoare nu-

și pot demonstra exactitatea,

obligația probării lor este irealizabilă și aduce atingere înseși libertății de

opinie, element fundamental al dreptului garantat de art. 10 (

Mika împotriva

Greciei

, nr. 10347/10, pct. 31, 19 decembrie 2013

)

. Totuși, în cazul judecății

de valoare, proporționalitatea ingerinței depinde de existența unei „baze

factuale” suficiente pe care se bazează afirmațiile în litigiu: în caz contrar,

această judecată de valoare s

-

ar putea dovedi excesivă. Pentru a face distincție

între o imputație factuală și o judecată de valoare, este necesar să se țină

seama de circumstanțele speței și de tonul general al afirmațiilor, fiind înțeles

că susținerile privind probleme de interes public pot constitui judecăți de

14

HOTĂRÂREA REGIONAL AIR SERVICES S.R.L. ȘI IVAȘCU ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

valoare mai d

egrabă decât declarații factuale [

Morice împotriva Franței

(MC), nr. 29369/10, pct. 126, CEDO

2015, și trimiterile citate acolo].

ii.

Aplicarea acestor principii în s

peță

pentru o neînde

plinire a obligației de protejare a reputației sale împotriva

atingerilor aduse de unii jurnaliști în timpul emisiunilor televizate și în

articolul în litigiu. În speță, Curtea trebuie așadar să verifice dacă instanțele

naționale nu și

-au îndeplinit obliga

ț

ia de protejare a reclamantului împotriva

ingerințelor a căror victimă se consideră acesta în cadrul obligațiilor lor

pozitive inerente respectării efective a vieții private în relațiile interpersonale.

naționale, ale căror hotărâri sunt contestate de reclamant, au realizat o justă

evaluare comparativă a drepturilor în litigiu, pronunțându

-se în raport cu

criteriile pe care le-a definit în acest scop (a se vede

a

supra

, pct. 38-40).

α) Cu

privire la problema contribuției la o dezbatere de interes g

eneral

discutate în cadrul emisiunilor televizate și în articolul în litigiu erau de

interes general (a se vedea

supra

, pct

. 11 și 20), care intrau chiar în sfera

securității naționale în ceea ce privește crearea unui punct vamal pe

Aeroportul Tuzla, instanțele naționale referindu

-

se în această privință la

apropierea de frontiera cu Ucraina și la situația tensionată din zonă

(

ibidem

).

introduse de reclamant, considerând că subiectul principal al emisiunilor și al

articolului în litigiu privea crearea unui nou punct vamal pe Aeroportul Tuzla

și că împrejurările accidentelor aviatice în discuție și legăturile reclamantului

cu Securitatea făceau parte din subiectul principal (a se vedea

supra

, pct. 11).

consideră că afirmația curții de apel potrivit căreia importanța

națională a subiectului dezbătut are o consecință majoră pentru identificarea

limitelor permise în exercitarea dreptului la liberă exprimare (a se vedea

supra

, pct. 20) este în concordanță cu principiile care rezultă din jurisprudența

sa [a se vedea,

mutatis mutandis

,

Bladet

Tromsø și Stensaas împotriva

Norvegiei

(MC), nr. 21980/93, pct. 63

in fine

, CEDO 1999-

III; și

Stoll

împotriva Elveției

(MC), nr. 69698/01, pct. 117-124, CEDO 2007-V, în ce

ea

ce privește limitele libertății de exprimare a jurnaliștilor în materie de interes

național sau chiar internațional]

.

β) Cu

privire la notorietatea persoanei vizate și subiectul articolului

acesta nu era o persoană publică și că societatea reclamantă era administrator

al

unui aeroport privat, ceea ce era de natură să excludă, în opinia sa, existența

unui interes public în speță (a se vedea

supra

, pct. 33). Totuși, Curtea constată

15

HOTĂRÂREA REGIONAL AIR SERVICES S.R.L. ȘI IVAȘCU ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

că acest argument este contrazis de hotărârile judecătorești interne, în măsura

în care curte

a de apel a reținut că reclamantul făcea parte din Consiliul de

Administrație al Autorității Aeronautice Civile, care era o regie autonomă de

interes public național (a se vedea

supra

, pct. 20). În aceste condiții, Curtea

nu poate să repună în discuție calitatea de persoană publică a reclamantul

ui.

tribunalul, că jurnaliștii în cauză nu au pus în discuție aspecte intime sau

personale legate de viața privată a reclamantului și că s

-au referit doar la

activitatea sa profesională (a se vede

a

supra

, pct. 14).

γ)

Cu privire la comportamentul anterior al persoanei viz

ate

-

au pronunțat în mod expres

cu privire la comportamentul anterior al reclaman

tului în relațiile sale cu

mass-

media. Totuși, curtea de apel a luat act de informațiile care fuseseră deja

difuzate în mass-

media înainte de difuzarea sau publicarea afirmațiilor în

litigiu (a se vedea

supra

, pct. 21). În această privință, curtea de apel a arătat

că reclamantul nu a contestat aceste informații în fața instanțelor (

ibidem

).

s

-a proiectat

el însuși în lumina reflectoarelor, făcând publice aspecte ale vieții sale private

(a se vedea,

a contrario

,

Axel Springer

, citată anterior, pct. 101), instanțele

naționale aveau posibilitatea de a lua în considerare, în evaluarea comparativă

a drepturilor concurente, faptul că informații similare circulaseră deja în

mass-media înainte de difuz

area sau publicarea afirmațiilor în litigiu (a se

vedea,

mutatis mutandis

,

Verlagsgruppe News GmbH împotriva Austriei

, nr.

60818/10, pct. 34

in fine

, 25 octombrie 2016).

δ) Cu

privire la conținutul, forma și consecințele articolului

constată în special că jurnaliștii au afirmat că reclamantul avusese legături cu

Securitatea, fosta poliție politică activă în timpul regimului comunist, precum

și că au folosit termenul „securist” în acest scop (a se vedea

supra

, pct. 6-8).

Consideră, de altfel, că folosirea acestui termen constituie esența capătului de

cerere formulat de reclamant. Reamintește că a statuat deja că o acuzație

privind apartenența la Securitate este gravă, în contextul specific al României,

și că era sarcina instanțelor naționale să cerceteze dacă o astfel de afirmație

avea o bază factuală (

Petrina împotriva României

, nr. 78060/01, pct. 49-50,

14 octombrie 2008).

instanțele naționale se încadrează în această jurisprudență. Curtea observă c

ă

tribunalul a calificat termenul „securist” ca opinie a jurnaliștilor în cauză (a

se vedea

supra

, pct. 13). Acest lucru nu este în sine decisiv, întrucât atât

tribunalul, cât și curtea de apel au examinat dacă afirmația că reclamantul

avusese legături cu Securitatea avea o bază factuală suficientă (a se vedea

supra

, pct. 15 și 21

-

22). Prin urmare, prezenta cauza este diferită de

Petrina

16

HOTĂRÂREA REGIONAL AIR SERVICES S.R.L. ȘI IVAȘCU ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

(citată anterior, pct. 48 și 50). Curtea constată că instanțele naționale au

examinat, cu respectarea principiului contradictorialității, activitatea

profesională a reclamantului. Acestea au luat în considerare funcțiile deținute

de acesta în străinătate în timpul regimului comunist și și

-au exprimat opinia

că numai persoanele care avuseseră legături cu Securitatea puteau ocupa

astfel de funcții (a se vedea

supra

, pct. 15 și 21

-

22). În plus, Curtea observă

că curtea de apel a precizat că problema colaborării reclama

ntului cu

Securitatea fusese deja discutată de mass

-media înaintea faptelor care fac

obiectul prezentei cauze (a se vedea

supra

, pct. 22). În această privință, Cu

rtea

constată că reclamantul nu a făcut nicio precizare în acest sens și că acesta nu

a contes

tat faptul că chestiunea fusese deja discutată de mass

-media (a se

vedea

supra

, pct. 34)

.

s-

au bazat pe notorietatea, în societatea românească, a informațiilor

referitoare la le

găturile cu Securitatea ale persoanelor care deținuseră funcții

în străinătate în timpul regimului comunist (a se vedea

supra

, pct. 15 și 21).

Nu poate să repună în discuție această concluzie întrucât instanțele naționale

sunt, în principiu, mai bine plasa

te decât instanța internațională pentru a se

pronunța asupra nevoilor și contextelor locale [

Correia de Matos împotriva

Portugaliei

(MC), nr. 56402/12, pct. 116, 4 aprilie 2018].

s-

a precizat că nu există date ori documente din care să rezulte calitatea de

lucrător sau colaborator al Securității (a se vedea

supra

, pct. 10). Curtea

constată că instanțele naționale au luat în considerare acest document pe car

e

reclamantul l-a prezent

at în cursul procedurii judiciare, dar că l

-au examinat

în raport cu celelalte acte aflate la dosar și că și

-

au bazat hotărârile mai

degrabă pe elementele care decurg din activitatea reclamantului în timpul

regimului comunist și pe informațiile deja puse la dispoziția publicului (a se

vedea

supra

, pct. 21-

22). Aceasta consideră că, efectuând o examinare

detaliată a probelor și prezentând o explicație detaliată a concluziei lor

potrivit căreia afirmația că reclamantul avusese legături cu Securitatea avea o

b

ază factuală suficientă, instanțele naționale au acționat în cadrul marjei lor

de apreciere (a se vedea,

a contrario

,

Petrina

, citată anterior, pct. 50 și 52).

constată că atât tribunalul, cât și curtea de apel au considerat că reclamantul

nu a suferit niciun prejudiciu, în special din cauza dezbaterilor publice privind

legăturile sale cu Securitatea, care avuseseră loc înaintea faptelor (a se vedea

supra

, pct. 17 și 23).

ε)

Concluzie

naționale au realizat o evaluare comparativă corespunzătoare a dreptului

reclamantului la respectarea vieții sale private și a dreptului jurnaliștilor la

libertatea de exprimare, apreciindu-le în raport cu criteriile stabilite în

17

HOTĂRÂREA REGIONAL AIR SERVICES S.R.L. ȘI IVAȘCU ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

jurisprudența sa. Având în vedere marja de apreciere de care dispun statele

contractante, Curtea nu vede niciun motiv întemeiat pentru a substitui opinia

sa celei a instanțelor române (a se vedea jurisprudența citată la pct. 43

supr

a

).

Prin urmare, nu se poate afirma că instanțele naționale, prin refuzul de a

soluționa favorabil acțiunea introdusă de reclamant, nu și

-au îndeplinit

obligațiile pozitive care incumbă statului român de a proteja dreptul persoa

nei

în cauză la respectarea vieții sale private în sensul art. 8 din Convenție (a se

vedea,

mutatis mutandis

,

Petrie împotriva Italiei

, nr. 25322/12, pct. 49-54, 18

mai 2017).

B.

Cu privire la capătul de cerere formulat de societatea reclamantă

(cererea nr. 76549/17)

1.

Argumentele părților

încălcări a Convenției și că nu poate să susțină că s

-

a adus atingere demnității

sale. Acesta arată că, până în prezent, jurisprudența Curții, nu a soluționat în

mod definitiv chestiunea dacă o persoană juridică poate să susțină că are

dreptul la respectarea vieții sale private și a reputației sale în sensul art. 8 din

Convenție. Cu titlu subsidiar, acesta consideră că orice ingerință suferită de

societatea reclamantă a fost în conformitate cu Convenția.

reputația sa a fost pusă în discuție de articolul și emisiunile televizate î

n

litigiu. Aceasta susține că jurisprudența Curții a recunoscut deja persoanelor

juridice protecția conferită de art. 8 din Convenție. Pe fond, aceasta invocă

aceleași argumente ca cele invocate de reclamant (a se vedea

supra

, pct. 29-

34). În special, acea

sta susține că a pierdut mai multe contracte și clienți și

consideră că a suferit un prejudiciu semnificativ ca urmare a campaniei

mediatice.

2.

Motivarea Curții

societăți comerciale intră în sfera noțiunii de „viață privată” în sensul art. 8 §

1 din Convenție (

Petro Carbo Chem S.E. împotriva României

, nr. 21768/12,

pct. 63, 30 iunie 2020) și dacă, în speță, societatea reclamantă a făcut obiectul

unei atingeri aduse reputației sale care a

atins pragul de gravitate necesar

pentru aplicarea art. 8 (a se vedea jurisprudența citată la pct. 29

supra

). Astfel,

chiar dacă această dispoziție ar fi aplicabilă, capătul de cerere formulat de

societatea reclamantă este oricum inadmisibil întrucât este în mod vădit

neîntemeiată pentru motivele expuse mai jos.

-44

supra

, în

special la criteriile stabilite pentru evaluarea comparativă a dreptului la

18

HOTĂRÂREA REGIONAL AIR SERVICES S.R.L. ȘI IVAȘCU ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

libertatea de exprimare garantat de art. 10 și a dreptului la respectarea vieții

private prevăzut de art. 8.

administratorul Aeroportului Tuzla. Curtea consideră că obiectul activități

i

sale este un element care trebuie luat în consid

erare în măsura în care sectorul

transporturilor aeriene impune, prin natura sa, reglementări detaliate din

partea statului [a se vedea,

mutatis mutandis

,

Hatton și alții împotriva

Regatului Unit

(MC), nr. 36022/97, pct. 126-128, CEDO 2003-VIII privind

reg

lementările referitoare la zborurile de noapte și impactul acestora asupra

mediului și a vieții private a persoanelor]. În consecință, obiectul activității

sale expune societatea reclamantă într

-

o măsură mai mare controlului

publicului.

Curtea constată că din conținutul emisiunilor televizate

și al articolului în litigiu, precum și din hotărârile instanțelor naționale reiese

că societatea reclamantă era vizată în special de afirmațiile referitoare la

crearea unui punct vamal pe Aeroportul

Tuzla și la prestarea serviciilor de

mentenanță aeronautică a două aeronave implicate ulterior în accidente

aviatice (a se vedea

supra

, pct. 11). În continuare, constată că instanțele

naționale au examinat conținutul emisiunilor televizate și al articolul

ui în

litigiu în lumina criteriilor care decurg din jurisprudența sa relevantă (a se

vedea

supra

, pct. 12

-

17 și 20).

ș

i emisiunile în litigiu se refereau la subiecte de interes g

eneral și erau

deosebit de actuale pentru societatea românească și că instanțele au considerat

că problema creării unui punct vamal în Tuzla era chiar o chestiune de

securitate națională din cauza apropierii de frontiera cu Ucraina (a se vedea

supra

, pct.

14). Curtea consideră că nu există niciun motiv pentru a pune în

discuție concluzia la care au ajuns instanțele naționale.

afirmațiile în litigiu erau de natură factuală și puteau

fi probate din moment

ce elementele relevante erau disponibile în mod public (a se vedea

supra

, pct.

16). Aceasta ia act de argumentul prezentat de societatea reclamantă în fața

instanțelor naționale, potrivit căruia concluzia tribunalului

s

-a bazat pe pro

be

care nu fuseseră examinate cu respectarea principiului contradictorialității

întrucât tribunalul s-

a bazat pe informații disponibile pe internet (a se vedea

supra

, pct. 18). Curtea de apel a răspuns la acest argument și a considerat că

principiul contra

dictorialității a fost respectat în primă instanță în măsura în

care reclamanții au avut acces la toate probele existente la dosar și că

tribunalul doar a dedus concluzia sa din probele administrate în cauză (a se

vedea

supra

, pct. 19). Curtea consideră că raționamentul curții de apel nu

impune critici din partea sa. Observă că argumentul formulat de societatea

reclamantă în fața instanțelor naționale are un caracter mai degrabă formalist.

Astfel, societatea reclamantă nu a susținut că nu a putut avea acces

la aceste

informații ori că nu le

-

a putut verifica. Dimpotrivă, argumentul său în fața

19

HOTĂRÂREA REGIONAL AIR SERVICES S.R.L. ȘI IVAȘCU ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

Curții este că modul în care aceste informații au fost publicate i

-a cauzat un

prejudiciu (a se vedea

supra

, pct. 62).

reclamantă nu a suferit niciun prejudiciu (a se vedea

supra

, pct. 17 și 23). În

această privință, subliniază că a făcut o distincție între o atingere adusă

reputației comerciale a unei întreprinderi, care nu are o dimensiune morală, și

o atingere adusă reputației unei persoane, care privește statutul său și implicit

demnitatea sa (

Uj împotriva Ungariei

, nr. 23954/10, pct. 22, 19 iulie 2011, ș

i

Magyar Tartalomszolgáltatók Egyesülete și Index.hu Zrt

împotriva Ungariei

,

nr. 22947/13, p

ct. 84, 2 februarie 2016). În speță, în lipsa unor elemente

suficiente pentru a dovedi impactul direct al afirmațiilor făcute în cadrul

emisiunilor în litigiu sau conținute în articolul în litigiu cu privire la

activitatea comercială a societății reclamante, Curtea nu poate face speculații

privind eventualul prejudiciu suferit în această privință (

Petro Carbo Chem

S.E.

, citată anterior, pct. 73).

naționale nu au depășit marja de apreciere de care dispun și nu și

-

au încălcat

obligația pozitivă de a garanta societății reclamante dreptul la respectarea

efectivă a reputației sale.

mod vădit nefondat și trebuie să fie respi

ns în temeiul art. 35 §

3 lit. a) și §

4

din Convenție.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN UNANIMITATE, CURTEA

1.

Decide

să conexeze cererile;

2.

Declară

admisibilă cererea nr. 76756/17 și inadmisibilă cererea nr.

76549/17;

3.

Hotărăște

că nu a fost încălcat art. 8 din Convenție în cadrul cererii nr.

76756/17.

Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris la 22 februarie 2022,

în temeiul art. 77 §

2 și §

3 din Regulament.

Ilse Freiwirt

h

Yonko Grozev

Grefier adjunc

t

Președinte

20