CASE OF PRETORIAN v. ROMANIA - - [Romanian Translation] by the European Institute of Romania

CASE OF PRETORIAN v. ROMANIA - - [Romanian Translation] by the European Institute of Romania (CtEDO, 2022)

Tradus și revizuit de IER (

http://ier.gov.ro/)

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECȚIA A PATRA

CAUZA PRETORIAN ÎMPOTRIVA ROMÂNI

EI

(Cererea nr. 45014/16)

HOTĂRÂRE

Art 10 • Libertatea de exprimare • Sentință civilă împotriva

unui jurnalist din

presa scrisă pentru publicarea unui articol referitor la un om politic • Motive

relevante și suficiente • Punerea în balanță a drepturilor concurente în

conformitate cu jurisprudența Curții

STRASBOURG

24 mai 2022

DEFINIT

IVĂ

24 august 2022

Hotărârea a rămas definitivă în temeiul art.

44 §

2 din Convenție. Aceasta poate

suferi modificări de formă.

HOTĂRÂREA PRETORIAN ÎMPOTRIVA RO

MÂNIEI

În cauza Pretorian împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a patra), reunită într

-o

cameră compusă din:

Yonko Grozev,

președinte,

Tim Eicke,

Faris Vehabović

,

Iulia Antoanella Motoc,

Pere Pastor Vilanova,

Jolien Schukking,

Ana Maria Guerra Martins,

judecători,

ș

i Ilse Freiwirth,

grefier adjunct de secție,

Având în vedere cererea (nr. 45014/16) îndreptată împotriva României,

prin care un resortisant al acestui stat, domnul Cosmin-Adrian Pretorian

(reclamantul), a sesizat Curtea în temeiul art.

34 din

Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) la

25 iulie 2016,

Având în vedere decizia de a aduce cererea la cunoștința Guvernului

României („Guvernul”),

Având în vedere observațiile părților

,

După ce a deliberat în camera de consiliu la 18 ianuarie și la 3 mai 2022,

Pronunță prezenta hotărâre, adoptată la cea din urmă dată:

INTRODUCE

RE

1.

Cererea privește sentința civilă împotriva reclamantului, jurnalist din

presa scrisă, pentru publi

carea unui articol referitor la un politician.

Reclamantul invocă art. 10 din Convenție.

ÎN FAPT

l

s-

a născut în 1976 și locuiește în Craiova. Acesta a fost

reprezentat de domnul R. Socoteanu, avocat în Craiova.

3.

Guvernul a fost reprezentat de agenții guvernamentali, cel mai recent

de doamna O. Ezer, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

I. ARTICOLELE ÎN LITIGIU

4.

La 9 aprilie 2014, reclamantul, jurnalist și redact

or-

șef al ziarului

săptămânal regional

Indiscret în Oltenia

, a publicat un articol referitor la H.B.

Acesta fusese președinte al filialei locale a Partidului Liberal și, între 2004

-

2008, deputat în Parlamentul României. Acesta exersase de asemenea funcția

de consilier în mai multe ministere, printre care Ministerul Transporturilor.

1

HOTĂRÂREA PRETORIAN ÎMPOTRIVA RO

MÂNIEI

După ce a părăsit ultimul post, acesta a solicitat reintegrarea în filiala locală

a Partidului Liberal.

5.

Articolul, însoțit de fotografia lui HB, era intitulat „Alo! Hingherii?

Prindeți

maidanezul

liberal!” Acesta a fost de asemenea publicat în ediția

online a ziarului.

6.

Părțile relevante în speță ale acestui articol sunt redactate după cum

urmează:

„De ceva vreme încoace, un maidanez politic cutreieră străzile prăfuite ale micului

nostru oraș de provincie. Alungat din capitală, unde își găsise ogeacul la picioarele unei

ministrese care, din când în când, îi mai arunca pe sub masă câte un ciolan descărnat,

maidanezul s-a refug

iat în cârciumile locale. La masă sau sub masă, potaia își face curaj

cu câte o bere răsuflată și bălește abundent la vise de preamărire. În imaginația sa, destul

de săracă, se vede deja șef de haită liberală. Simte că această poziție i se cuvine și, în

mo

d surprinzător, a pus la cale chiar un plan. Va sări în spatele șefului haitei lib

erale și

îi va mușca glezna la primul obstacol de care se acesta se va împiedica (.

..) ”

7.

În numărul din 30 aprilie 2014 al jurnalului, H.B. A publ

icat o scrisoare

în temeiul dreptului său la replică la articolul su

s

-

menționat.

8.

În același număr și pe aceeași pagină, reclamantul a publicat un al

doilea articol intitulat „

Hai sictir,

Măria Ta B

.!” Acesta a fost de asemenea

publicat în ediția online a ziarului.

9.

Părțile relevante în speță ale acestui articol sunt redactate după cum

urmează:

„Lovit puternic în orgoliul propriu și simțindu

-

se împroșcat de [r...] din cap până în

picioare, Majestatea Sa H.B., efemerul consilier al ministrului Transporturilor R.M., s-

a învrednicit să ne trimită răspunsul său. Onoare Majestății Sale pentru curajul și spiritul

său de luptător! Îl așteptăm și la tribunal, fie și numai pentru că un clovn

are nevoie de

un pu

blic numeros pentru a se simți împlinit profesional. Pentru că monseniorul s

-a

simțit jignit și calomniat de articolul meu, îi datorez cu umilință câteva explicații. O

merită: egalitatea de șanse se aplică și persoanelor cu anumite dizabilități (...)

Să în

cepem cu cuvântul

ogeac

(...) Majestatea Sa liberală s

-

a simțit jignită de folosirea

acestui cuvânt (...) Monseniorul a răsfoit rapid dicționarul și, pentru că este ministru, a

dedus că eu vorbeam despre un bordel. Sincer, când am scris artic

olul, nu m

-am gândit

că s

-

ar putea uita pe sub fusta doamnei și nici nu

-

l bănuiesc că s

-ar putea identifica cu

vreun onanist (...) ) Dicționarul oferă și alte definiții ale cuvântului

ogea

c

: casă, familie,

ansamblu de persoane care locuiesc într-

o casă, locuință.

S-ar p

utea ca bordelul să fie un loc mai ușor de recunoscut de către fostul consilier

-

sau poate că Majestatea Sa are ceva să

-

și reproșeze

- dar eu nu am nimic de-a face cu

aceasta (...)

Majestatea Sa B. s-

a simțit ofensată de cuvintele „își face curaj cu câte

o bere

răsuflată” și „bălește abundent la vise de preamărire”. Am datoria să i le explic

(...)

Calitatea de băutor de bere a Majestății Sale este veche și bine cunoscută. N

u spun că

Alteța Sa este un bețiv, deși cunosc destule persoane care m

-ar contrazice. Nu, în niciun

caz! N-

aș merge atât de departe...

Este adevărat că în trecut berea îl făcea să piardă

nopțile prin cârciumi (...) și să se suie la vol

an într

-o stare mai aparte, dar asta a fost cu

mult timp în urmă și cred că, în mod miraculos, comportamentul Majestății Sale s

-a

schimbat (...)

2

HOTĂRÂREA PRETORIAN ÎMPOTRIVA RO

MÂNIEI

Cât despre curaj, îți trebuie o grămadă pentru a îndrăzni să le ceri foștilor tăi colegi,

pe care i

-

ai insultat timp de mai mulți ani, să te accepte din nou printre ei (..

.)

Sunt curios să știu, Monseniore, dacă dimineața, când te privești în oglindă, nu ți

-e

rușine? Mie, în locul tău, mi

-

ar fi rușine, Monseniore! Eu îmi asum responsabilitatea

pentru ceea ce scriu și nu șterg mesajele pe care le

-am postat pe Facebook sau pe blogul

personal în funcție de prieteniile politice! Tu ești un laș care își cenzurează părerile

atunci când necesitatea o cere! Probabil că ciolanul pe care te prefaci că îl ignori are de

-

a face cu asta.

”

II.

ACȚIUNEA ÎN CALOMNIE INTRODUSĂ DE H.B.

A.

Procedura în primă instanță

10.

H.B. a introdus o acțiune civilă pentru calomnie împotriva

reclamantului la Judecătoria Craiova („instanța de prim grad”) din cauza

afirmațiilor făcute de acesta din urmă în cele două articole.

11.

El a susținut că în primul art

icol (

supra

, pct.

5

și

6)

reclamantul

a

folosit insulte care au depășit limitele libertății de exprimare. Acesta a

susținut că expresiile „maidanez politic” și „potaie liberală”, precum și

aluziile cu conotație sexuală, cum ar fi utilizarea cuvântului „ogeac”, care, în

opinia sa, se referea la un bordel, i-

au încălcat dreptul la propria imagine și la

demnitate.

12.

Acesta a adăugat că, în cel de

-al doilea articol (

supra

, pct.

8

et

9),

reclamantul a continuat să îl insulte și să îl acuze, fără nicio dovadă, de

comportament imoral și de consum excesiv de alcool și chiar de conducere

sub influența alcoolului.

13.

Reclamantul a solicitat respingerea acțiunii, argumentând că

solicitantul era un politician cunoscut și că, prin urmare, limitele libertății d

e

exprimare erau m

ai largi pentru acesta decât pentru persoanele fizice și că era

permisă o anumită doză de exagerare sau provocare.

14.

El a susținut că primul articol era un pamflet cu caracter umoristic și

că, atunci când l

-

a scris, intenția sa a

fost de a critica practica anumitor

politicieni, inclusiv a lui H.B., de a schimba taberele în funcție de interesele

lor personale. În acest sens, a explicat că, după ce H.B. fusese membru al mai

multor partide politice, încerca acum să revină pe scena politică locală. De

asemenea, reclamantul a contestat faptul că ar fi folosit termeni cu conotații

sexuale.

15.

Acesta a adăugat că afirmase cu bună credință în cel de

-al doilea

articol că înclinația lui H.B. pentru alcool era de notorietate. A susținut că,

comentariile pe care le făcuse în articol vizau exclusiv activitatea publică a

lui H.B. și constituiau judecăți de valoare critice cu privire la comportamentul

său politic, bazate pe opiniile exprimate de acesta pe rețelele de socializare și

pe blogul său.

16.

În replică, H.B. a declarat că nu mai era politician, deoarece nu mai

deținea nicio funcție publică, și că cererea sa de revenire la filiala locală a

3

HOTĂRÂREA PRETORIAN ÎMPOTRIVA RO

MÂNIEI

Partidului Liberal nu primise încă un răspuns. Acesta a recunoscut că a fost

membru al mai multor partide politice, dar a susținut că aceste schimbări

fuseseră motivate ideologic. H.B. a concluzionat că ar trebui să beneficieze

de protecția împotriva afirmațiilor calomnioase acordată persoanelor private

.

17.

La cererea lui H.B., instanța de prim grad a audiat doi martori. Aceștia

au susținut că articolele în cauză au adus atingere imaginii publice și

reputației lui H.B. în diverse cercuri private.

ț

a de prima grad a audiat de asemenea un martor al

reclamantului. Acesta era jurnalist și coleg de redacție cu reclamantul. El a

declarat că nu

l

-

a văzut personal pe H.B. beat, dar că înclinația acestuia pentru

alcool era cunoscută de jurnaliștii și politi

cienii locali. Reclamantul a depus

la dosar mai multe articole publicate în presa locală, care criticau în mod

deosebit activitatea politică a lui H.B. și care, în unele cazuri, îl acuzau și de

consum excesiv de alcool.

19.

La 26 martie 2015, instanța de prim grad a pronunțat hotărârea.

20.

Înainte de a examina fondul cauzei, instanța a reamintit jurisprudența

Curții în materie de protecție a libertății de exprimare [

Lingens împotriva

Austriei

, 8 iulie 1986, seria A nr. 103 ;

Fressoz și Roire împotriva Franței

(MC), nr. 29183/95, CEDO 1999-I ;

Cumpănă și Mazăre împotriva României

(MC), nr. 33348/96, CEDO 2004-XI ;

Ivanciuc împotriva României (déc.)

,

nr. 18624/03, 8 septembrie 2005 ;

Petrina împotriva Românie

i

, nr. 78060/01,

14 octombrie 2008 ;

Von Hannover împotriva Germaniei (nr. 2)

(MC), nr.

40660/08 și 60641/08

, CEDO 2012

și

Axel Springer AG împotriva Germaniei

(MC), nr. 39954/08, 7 februarie 2012]. Aceasta a subliniat faptul c

ă art. 10

din Convenție garantează dreptul jurnaliștilor de a comunica informații

privind chestiuni de interes public, cu condiția ca aceștia să acționeze cu bună

credință, pe baza unor fapte exacte și să furnizeze informații „fiabile și

precise”, respectând deontologia jurnalistică. De asemenea, a reamintit că, în

absența unei baze reale, judecățile de valoare se pot dovedi excesive.

21.

Instanța a considerat că, având în vedere criteriile dezvoltate de Curte

în jurisprudența sa, dreptul reclamantului la libertatea de exprimare trebuie să

fie pus în balanță cu dreptul lui H.B. la protecția vieții sale private și a

reputației sale. Aceas

ta a reamintit aceste criterii, dezvoltate în

hotărârea Von

Hannover (nr. 2

)

citată anterior, și anume contribuția la o dezbatere de interes

general, notorietatea persoanei în cauză, comportamentul anterior al

persoanei în cauză, precum și conținutul, forma și repercusiunile publicație

i.

22.

Instanța a subliniat că, în conformitate cu jurisprudența

Axel Springer

AG,

citată anterior, era necesar să se examineze, de asemenea, modalitatea de

obținere a informațiilor și veridicitatea acestora, precum și gravitatea

sancțiunii impuse.

23.

Aceasta a remarcat că, în speță, articolele în litigiu se refereau la o

dezbatere de interes public privind exercitarea de către solicitant a funcțiilor

publice.

4

HOTĂRÂREA PRETORIAN ÎMPOTRIVA RO

MÂNIEI

24.

În ceea ce privește reputația lui H.B., instanța de prim grad a constatat

că acesta deținuse mai multe funcții politice și publice, atât la nivel local, cât

și în cadrul Guvernului. Aceasta a concluzionat că H.B. era o figură publică

și că, prin urmare, gradul de protecție a vieții sale private era redus.

25.

Prin urmare, acesta a considerat că publicul are dreptul de a fi inf

ormat

cu privire la anumite aspecte ale vieții private a lui H.B., respectând totuși

criteriul de proporționalitate și cu condiția ca informațiile publicate să nu se

refere exclusiv la viața privată a acestuia.

26.

Examinând afirmațiile reclamantului, aceasta a considerat în special

că termenii și expresiile „potaie politică”, „câine maidanez liberal”, „șef de

haită liberală”, „circar”, „bălește abundent la vise de preamărire”, „ogeac la

picioarele unei ministrese care …îi mai arunca pe sub masă câte un ciolan

descărnat”, „laș” și „persoană cu dezabilitate” nu vizau subiecte de interes

public, ci urmăreau doar să

-l insulte pe H.B..

27.

Instanța a concluzionat că reclamantul a formulat judecăți de valoare

lipsite de o bază reală și a folosit un limbaj grosola

n. Prin urmare, a considerat

că aceste observații nu beneficiază de protecția art. 10 din Convenție.

28.

În ceea ce privește comportamentul anterior al solicitantului, aceasta

a remarcat că nu a existat nicio provocare din partea lui H.B. care să justi

fice

atacul asupra sa.

29.

Dimpotrivă, a considerat că reclamantul a fost cel care a recurs la

provocare, repetând afirmațiile sale calomnioase în cel de

-al doilea articol

(

supra

, pc

t. 8

și

9).

30.

Instanța a considerat că prin utilizarea mai multor expresii în acest

articol („fiind vorba despre o ministreasă, a priceput că era vorba și despre un

bordel”, „nu s

-

a gândit că s

-

ar fi putut uita pe sub fusta doamnei”, „nu mă

gândesc să

-

l identific cu vreun onanist", „s

-

ar putea ca bordelul să fie un loc

mai ușor recunoscut de fostul consilier”, „licoarea galben

-aurie l-

a obligat să

piardă nopți prin cârciumi și să se suie într

-

o stare mai aparte la volan”)

reclamantului i-

a fost încălcat și dreptul la viață privată.

a respins argumentul

reclamantului potrivit căruia articolele

erau satirice. A reamintit că reclamantul este jurnalist, nu umorist, și că un

pamflet este, în principiu, o critică a trăsăturilor de caracter ale unei persoane,

nu a aspectului său fizic sau a vieții sale private

.

32.

În ceea ce privește diferendul dintre părți cu privire la interpretarea

anumitor cuvinte, instanța de prim grad a apreciat că sensul acestor cuvinte

era acela pe care un „observator rezonabil l

-ar percepe, apreciat prin raportare

la întregul articol”.

33.

De asemenea, a respins argumentul reclamantului potrivit căruia

acesta a criticat doar comportamentul public al lui H.B. Aceasta a considerat

că, în speță, viața privată a lui H.B. nu poate fi complet disociată de viața sa

publică.

34.

În sfârșit, în ceea ce privește severitatea sancțiunii, instanța de prim

grad a precizat că valoarea despăgubirilor trebuie să țină seama de mai mulți

5

HOTĂRÂREA PRETORIAN ÎMPOTRIVA RO

MÂNIEI

factori, printre care se numără gravitatea atingerii aduse vieții private și

reputației lui H.B., numărul mare de cititori care au putut citi afirmațiile

calomnioase publicate de asemenea în versiunea online a ziarului, repetarea

acestor afirmații, faptul că reclamantul era redactor

-

șef și, prin urm

are,

obligat să respecte de o manieră mai riguroasă etica și deontologia

profesională, precum și mărturiile potrivit cărora publicarea articolelor i

-a

provocat reclamantului neplăceri în viața sa publică și privată (supra, pc

t.

17)

35.

Având în vedere aceste considerente, instanța a admis în parte

acțiunea lui H.B. și l

-

a obligat pe reclamant să îi plătească acestuia 15 000 de

lei ro

mânești (RON), adică aproximativ 3 200 de euro la cursul de schimb în

vigoare la acea dată, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral pe care

i l-

a cauzat. De asemenea, a dispus publicarea hotărârii în ziarul

Indiscret în

Oltenia

.

B. Apelul

reclamantului

36.

Reclamantul a declarat apel. Acesta a invocat buna credință și a

susținut că, în cadrul exercitării libertății presei în sfera politică, este permisă

o anumită doză de exagerare și provocare.

sta a susținut că declarațiile sale au avut o bază factuală și au fost

confirmate de martorul său (a se vedea supra, pc

t.

1

8

).

El a repetat faptul că

activitatea publică a lui H.B. și consumul excesiv de alcool al acestuia

făcuseră deja obiectul unor critici virulente în presă.

38.

De asemenea, a susținut că sancțiunea care i

-

a fost aplicată a fost

disproporționată. În această privință, acesta a susținut că valoarea daunelor

-

interese pe care a fost obligat să le plătească era egală cu aproximativ

cincisprezece luni de salariu minim pe economie și era disproporționată față

de prejudiciul moral pretins. A susținut că această sumă ridicată ar putea

des

curaja jurnaliștii să critice politicienii în viito

r.

39.

H.B., la rândul său, a solicitat respingerea apelului. Acesta a repetat

argumentele pe care le

-

a prezentat în prima instanță (supra, pc

t.

11

și

12).

o hotărâre definitivă din 25 ianuarie 2016, Tribunalul Dolj

(„tribunalul”) a respins apelul.

41.

În ceea ce privește doza admisibilă de exagerare și de provocare,

tribunalul a observat că argumentul reclamantului a fost examinat de

judecătorii din prima instanță, care l

-

au respins pe motiv că termenii utilizați

de reclamant erau excesivi.

42.

Acesta a considerat că în ciuda afirmațiilor sale, reclamantul nu a

acționat cu bună credință. El a subliniat că buna credință implică „o acuratețe

a știrii, onestitate în ceea ce privește amplasamentul politic și o anumită

eleganță stilistică”. Cu toate acestea, în speță, tribunalul a considerat că acele

două articole constituiau „răfuială personală, despre scandal și ironie

jignitoare”. Procedând astfel, reclamantul s

-a plasat în afara sferei de

protecție a libertății de exprimare.

6

HOTĂRÂREA PRETORIAN ÎMPOTRIVA RO

MÂNIEI

43.

Tribunalul

a

respins, de asemenea, declarația martorului

reclamantului (supra, pct

18

și

3

7

),

întrucât acest martor a indicat că nu l

-a

văzut personal pe H.B. consumând alcool.

44.

În cele din urmă, acesta a observat că judecătorii primei instanțe au

explicat motivele pentru cuantumul daunelor-interese pe care i le-au acordat

lui H.B. (supra, pc

t. 34

).

Acesta a adăugat că despăgubirea pentru prejudiciu

nu se poate limita la o sumă simbolică, ci trebuie să ofere satisfacție morală

reclamantului, având în vedere gravitatea afirmațiilor făcute și dreptul de a fi

protejat.

45.

La cererea lui H.B., un executor judecătoresc a inițiat procedura de

executare silită

pentru plata daunelor-interese.

46.

În iunie 2017, activele deținute de reclamant în cadrul societății

editoare a ziarului au fost înghețate. În octombrie 2018, executorul

judecătoresc a sechestrat din contul bancar al reclamantulu

i suma de 3 638

de

lei, adică aproximativ 780 de euro.

CADRUL JURIDIC INTERN RELEVANT

47.

Dispozițiile Codului civil relevante în speță sunt redactate după cum

urmează:

Art. 1357

„ (1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu

printr-

o faptă ilicită, săvârșită cu

vinovăție, este obligat să îl rep

are.

(2)

Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă. ”

ÎN DREPT

I. CU

PRIVIRE LA PRETIN

SA ÎNCĂLCARE A ART.

10 DIN

CONVENȚI

E

48.

Reclamantul a susținut că, prin condamnarea sa pentru publicarea

celor două articole în cauză, instanțele naționale i

-

au încălcat dreptul la

libertatea de exprimare, după cum este garantat de art. 10 din Convenție.

Această dispoziție se citește după cum urmează în părțile re

levante în

speță:

„ (1) Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde

libertatea de opinie și libertatea (...) de a comunica informații ori idei fără amestecul

autorităților publice (...)

2.

Exercitarea acestor libertăți, ce comportă îndatoriri și responsabilități, poate fi

supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege, care

constituie măsuri necesare, într

-

o societate democratică, pentru securitatea națională,

integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea

7

HOTĂRÂREA PRETORIAN ÎMPOTRIVA RO

MÂNIEI

infracțiunilor, protecția sănătății sau a moralei, protecția reputației sau a drepturilor

altora, pentru a împiedica divulgarea de informații confidențiale sau pentru a garanta

autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești. ”

A. Cu

privire la admisibilitat

e

49.

Constatând că această cerere nu este în mod vădit nefondată în sensul

art.

35 din Convenție și că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate,

Curtea o declară admisibilă.

B. Cu

privire la fon

d

1.

Argumentele părților

a) Reclamantul

50.

Reclamantul a considerat că articolele sale au contribuit la o dezbatere

de interes public privind moralitatea politicienilor. Acesta consideră că,

având în vedere

funcțiile îndeplinite de H.B., limitele criticii permise la

adresa sa erau mai largi decât cele aplicabile persoanelor fizice și permiteau

o anumită doză de provocare și de exagerare.

51.

Acesta susține că observațiile sale aveau o bază reală, și anume, pe de

o parte, intenția lui H.B. de a reveni pe scena politică locală după ce fusese

membru al mai multor partide politice și, pe de altă parte, înclinația sa notorie

pentru alcool.

52.

În ceea ce privește limbajul folosit în articole, acesta susține că este

specific stilului pamfletar și satiric. Reclamantul susține că expresiile pe care

le-a folosit nu trebuie citite izolat, ci interpretate în contextul întregului text.

Acesta explică faptul că o astfel de lectură cuprinzătoare permite să se

înțeleagă că aceste expresii aveau un sens metaforic și nu aveau ca scop decât

să critice activitatea și comportamentul public al lui H.B..

53.

În sfârșit, acesta consideră că sancțiunea care i

-a

fost impusă a fost

excesiv de severă și că valoarea ridicată a daunelor

-interese pe care a fost

obligat să le plătească este de natură să descurajeze presa să critice

comportamentul politicienilor.

b) Guvernul

54.

Guvernul consideră că instanțele naționale au pus în balanță în mod

corespunzător interesele în joc și că deciziile lor au fost suficient de motivate,

în conformitate cu jurisprudența Curții.

55.

Acesta susține că reclamantul nu a stabilit adevărul afirmațiilor sale și

nici nu a dovedit existența unei baze reale suficiente și afirmă că declarațiile

sale nu pot fi considerate judecăți de valoare, ci sunt pur și simplu injurioase.

56.

Guvernul apreciază că reclamantul nu a criticat activitatea publică a

lui H.B. ci l-

a atacat personal cu privire la aspecte ale vieții sale private în

8

HOTĂRÂREA PRETORIAN ÎMPOTRIVA RO

MÂNIEI

termeni abuzivi și injurioși. Consideră că utilizarea acestor expresii injurioase

și lipsa unei baze reale demonstrează reaua credință a reclamantului

.

57.

Acesta apreciază că, având în vedere gravitatea atacului și

consecințele asupra

reputației și a vieții private a lui H.B., cuantumul

despăgubirilor la care a fost obligat reclamantul nu era disproporționat.

2.

Motivarea Curții

a)

Cu privire la legalitatea ingerinței și legitimitatea scopului urmărit

58.

Curtea observă că părțile sunt de acord cu faptul că această

condamnare a reclamantului de către instanțele civile pentru încălcarea vieții

private și a reputației lui H.B. constituie o ingerință în exercitarea dreptului

la libertatea de exprimare.

59.

Aceasta constată că respectiva ingerință era prevăzută de lege, în speță

de art. 1357 C. civ. (supra, pct.

4

7

),

și avea scopul să protejeze onoarea și

viața privată a lui H.B. Așadar, a urmărit scopul legitim de „a proteja reputația

și drepturile altora”. Prin urmare, rămâne de stabilit dacă ingerința era

„necesară

într-

o societate democratică”.

b)

Cu privire la necesitatea ingerinței într

-

o societate democratică

i. Principiile generale

60.

Pentru a evalua relevanța și caracterul suficient al constatărilor

instanțelor naționale, Curtea, în conformitate cu principiul subsidiarității, ia

în considerare modul în care instanțele naționale au pus în balanță interesele

conflictuale în joc în lumina jurisprudenței sale bine stabilite în acest

domeniu. Curtea amintește faptul că, în contextul evaluării proporționalități

calitatea controlului judiciar al necesității măsurii are o importanță deosebită,

în temeiul art. 10 din Convenție. Astfel, absența unui control jurisdicțional

efectiv al măsurii în litigiu poate justifica constatarea unei încălcări a art. 10

(

Ergündoğan împotriva Turciei

, nr.

48979/10, pct. 24, 17 aprilie 2018 și

jurisprudența citată acolo).

61.

Curtea a expus în hotărârile

Von Hannover împotriva Germaniei (nr.

2)

[(MC), nr. 40660/08 și 60641/08, pct.

108-

113, CEDO 2012] și

Axe

l

Springer AG împotriva Germaniei

[(MC), nr. 39954/08, pct. 83 și 89

-95, 7

februarie 2012] principiile generale aplicabile în cazurile în care dreptul la

libertatea de exprimare garantat de art. 10 din Convenție trebuie să fie pus

în

balanță cu dreptul la respectarea vieții private prevăzut la art. 8 din Convenție.

62.

Astfel, a reamintit că, pentru ca art. 8 să intre în vigoare, atacul adus

reputației personale trebuie să atingă un anumit nivel de gravitate și să fi fos

t

realizat într-

o manieră care să cauzeze un prejudiciu exercitării personale a

dreptului la respectarea vieții private. Astfel, Curtea a stabilit un anumit

număr de criterii, în contextul punerii în balanță a drepturilor în cauză, printre

ca

re se numără în special contribuția la o dezbatere de interes general,

9

HOTĂRÂREA PRETORIAN ÎMPOTRIVA RO

MÂNIEI

notorietatea și comportamentul anterior ale persoanei în cauză, conținutul,

forma și repercusiunile publicării, precum și gravitatea sancțiunii aplicate.

63.

În cazul în care instanțele interne au examinat cu atenție faptele, au

aplicat standardele aplicabile de protecție a drepturilor omului în

conformitate cu Convenția și cu jurisprudența acesteia și au stabilit un

echilibru just între interesele

individuale și interesul public în cauza

respectivă, trebuie să existe motive serioase pentru ca Curtea să înlocuiască

opinia instanțelor interne cu opinia sa

[

Delfi AS împotriva Estoniei

(MC), nr.

64569/09, pct. 139, CEDO 2015, a se vedea, de asemenea,

Von Hannover

(nr.

2), citată anterior, pct. 107 și

Axel Springer

, citată anterior, pct. 88].

64.

Curtea reamintește de asemenea distincția dintre declarațiile de fapt și

judecățile de valoare.

Materialitatea declarațiilor de fapt poate fi probată; în

schimb, întrucât judecățile de valoare nu sunt susceptibile de o demonstrație

a exactității lor, obligația de a face dovada este prin urmare imposibil de

îndeplinit și aduce atingere înseși libertății de exprimare a opini

ilor, element

fundamental al dreptului garantat de art.10. Totuși, în cazul judecății de

valoare, proporționalitatea ingerinței depinde de existența unui „temei faptic“

suficient pe care se bazează afirmațiile litigioase: în caz contrar, această

judecată d

e valoare s-

ar putea dovedi excesivă. Pentru a deosebi o imputare

de fapt de o judecată de valoare, trebuie să se țină cont de circumstanțele

speței și de tonul general al susținerilor, afirmațiile privind aspecte de interes

public putând constitui mai deg

rabă judecăți de valoare decât declarații de

fapt [

Morice împotriva Franței

(MC), nr. 29369/10, pct. 126, CEDO 2015,

cu trimiterile ulterioare ].

ii.

Aplicarea acestor principii în s

peță

65.

Revenind la faptele din prezenta cauză, Curtea observă că reclamantul

a fost condamnat la plata de despăgubiri către H.B. pentru prejudiciu moral,

ca urmare a publicării a două articole în săptămânal

ul

Indiscret în Oltenia

, a

l

cărui redactor

-

șef era (supra, pc

t.

5-

6

și

8-

9).

66.

Aceasta constată de la bun început că, având în vedere criticile

virulente formulate în cele două articole în litigiu, atacul la adresa lui H.B. a

atins pragul de gravitate necesar pentru aplicarea art. 8 din Convenție.

67.

În continuare, Curtea observă că instanța de prim grad a pus în balanță

interesele concurente în joc, făcând trimitere la jurisprudența sa (supra, pct.

2

1

),

și că a dat câștig de cauză lui H.B. pe motiv că unele dintre afirmațiile

făcute în articole erau excesive și aduceau atingere vieții private, onoarei și

reputației acestuia (supra, pc

t.

26

și

3

0

)

Aceste constatări au fost confirmate

în apel de către tribunal (supra, pc

t.

42).

său în speță este, prin urmare, de a verifica dacă instanțele

interne și

-

au îndeplinit în mod corespunzător sarcina în conformitate cu

criteriile stabilite în jurisprudența sa (a se vedea, în special, supra, pc

t.

62

și

63).

10

HOTĂRÂREA PRETORIAN ÎMPOTRIVA RO

MÂNIEI

69.

Curtea observă, la fel ca și instanța de prim grad (supra, pct.

2

3

),

că

cele două articole în litigiu se refereau la o chestiune de interes general, și

anume exercitarea unor funcții publice de către H.B., acesta fiind o

personalitate publică bine cunoscută pe scena politică locală (supra, p

c

t.

24)

70.

Aceasta amintește că libertatea de exprimare permite jurnaliștilor, în

contextul unei dezbateri publice, să recurgă la o anumită doză de exagerare

sau provocare, chiar la duritate. În timp ce orice persoană care se angajează

într-

o dezbatere publică de interes general este obligată să nu depășească

anumite limite, în special în ceea ce privește respectul față de reputația și

drepturile altora, i se permite să recurgă la o anumită doză de exagerare, sau

chiar de provocare, adică să fie oarecum exagerată în comentariile sale

(

Kaboğlu și Oran împotriva Turciei

, nr. 1759/08 și alte două, pct. 77 și 79,

30 octombrie 2018).

71.

În continuare, Curtea observă că instanțele interne, în special instanța

de prim grad, au examinat cu atenție declarațiile reclamantului în lumina

criteriilor stabilite de Curte în jurisprudența sa relevantă

în domeniu (supra,

pc

t. 20-

22).

72.

Având în vedere natura acestor afirmații (supra, pc

t.

26

și

3

0

),

instanța

de prim grad a constatat că reclamantul a făcut judecăți de valoare fără o bază

reală și a folosit un limbaj grosolan și că, prin urmare, afirmațiile nu se

b

u

curau de protecția art. 10 din Convenție (supra, pc

t.

2

7)

73.

Curtea observă că această instanță i

-

a reproșat reclamantului că a făcut

afirmații care, contrar celor susținute de reclamant, nu constituiau opinii

exprimate cu bună

-

credință cu privire la calitățile morale și profesionale ale

lui H.B.. (supra, pc

t. 26

e

t 30).

74.

În ceea ce privește interpretarea și semnificația expresiilor utilizate de

reclamant (supra, pc

t. 52

)

, Curtea apreciază că instanțele interne sunt mai bine

plasate decât o instanță internațională pentru a aprecia conotațiile acestor

expresii în contextul lor național (supra, pc

t.

32).

75.

Curtea observă că unele dintre expresiile folosite în primul articol

(supra, pct.

2

6

)

ar putea fi considerate ca aparținând stilului satiric, care

conferă o protecție sporită libertății de exprimare a jurnaliștilor (

mutati

s

mutandis

,

Tușal

p împotriva Turciei

, nr.

32131/08 și 41617/08, pct.

4

9,

21

februarie 2012). Cu toate acestea, nu găsește niciun motiv pentru a nu fi

de acord cu deciziile instanțelor interne potrivit cărora limbajul folosit în cel

de-

al doilea articol și, în special, aluziile și afirmațiile de natură sexuală, au

adus atingere vieții private a reclamantului (supra, pc

t.

30).

76.

În plus, Curtea observă că reclamantul a răspândit un zvon cu privire

la posibila dependență a lui H.B. de alcool, fără a întreprinde o minimă

verificare pentru a stabili dacă acest zvon avea o bază reală. Aceasta constată

că articolele publicate anterior în presă și declarațiile martorului

reclamantului se refereau la simple zvonuri care nu fuseseră coroborate cu

niciun element de probă (supra, pc

t.

18).

11

HOTĂRÂREA PRETORIAN ÎMPOTRIVA RO

MÂNIEI

77.

Prin urmare, a considerat că un astfel de zvon nu putea constitui o

bază

reală pentru acuzațiile grave și ofensatoare formulate de reclamant (a se

vedea,

a contrario

,

Thorgeir Thorgeirson împotriva Islandei

, 25 iunie 1992,

pct. 6

5, seria A nr. 239, și

Timpul Info-

Magazin și Anghel împotriva

Moldovei

, nr. 42864/05, pct. 36, 27 novembre 2007).

78.

După ce a examinat natura declarațiilor reclamantului, instanța de

prim grad a analizat problema

comportamentului persoanei în cauză. Aceasta

a concluzionat că nu a existat nicio provocare din partea lui H.B. care să

justifice atacul asupra sa și că, dimpotrivă, reclamantul a fost cel care a recurs

la provocare (supra, pc

t. 26

și

29).

Curtea consideră că nu există niciun motiv

p

entru a se abate de la această constatare.

79.

În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii, aceasta observă că

instanța de prim grad a explicat motivele pentru care a dispus obligarea

reclamantului la plata de daune-interese

și că cuantumul acestora a fost

stabilit ținând cont de repercusiunile pe care le

-a avut publicarea online a

articolelor în litigiu asupra vieții private și publice a reclamantului (supra,

pc

t.34).

80.

Aceste articole au fost difuzate pe scară largă deoarece au fost

publicate în versiunea online a ziarului (supra, pc

t. 5,

8

și

34)

- ceea ce, având

în vedere rolul important al motoarelor de căutare, a amplificat în mod

potențial atingerea adusă dreptului la viață privată al lui H.B. (

Delfi AS

, citat

anterior, pct. 133 și jurisprudența citată acolo, și

M.L. și W.W. împotriva

Germaniei,

nr. 60798/

10 și 65599/10, pct. 91, 28 iunie 2018).

81.

Prin urmare, Curtea concluzionează că nu este nerezonabil să

considere că sancțiunea aplicată este relativ moderată și nu are un efect real

de descurajare în ceea ce prive

ște exercitarea libertății de exprimare a

reclamantului (a se vedea,

mutatis mutandis

,

Prunea împotriva României

,

nr. 47881/11, pct. 38, 8 ianuarie 2019).

82.

Având în vedere aceste elemente, Curtea consideră că instanțele

interne

au realizat o punere în balanță a drepturilor concurente în conformitate

cu criteriile stabilite de jurisprudența sa. În special, acestea au invocat motive

pertinente și suficiente pentru a stabili că sancțiunea aplicată reclamantului

era necesară într

-o s

ocietate democratică și că exista un raport rezonabil de

proporționalitate între această sancțiune și scopul legitim urmărit. Prin

urmare, Curtea nu găsește niciun motiv serios pentru ca opinia sa să se

substituie celei emise de instanțele interne(a se vedea jurisprudența citată

supra, pc

t. 60)

83.

În consecință, nu a fost încălcat art. 10 din Convenție.

PENTRU ACESTE MOTIVE, CURTEA, ÎN UNANIMITATE,

1.

Declară

cererea admisibilă;

2.

Hotărăște

că nu a fost încălcat art. 10 din Convenție.

12

HOTĂRÂREA PRETORIAN ÎMPOTRIVA ROMÂNIE

I

Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris la 24 mai 2022, în

temeiul art. 77 §

2 și art. 77

Ilse Freiwirt

h

Yonko Grozev

Grefier adjunc

t

Președinte

13