MACHALICKÝ v. THE CZECH REPUBLIC

Publicat la 21 martie 2022 CIFTH SECȚIUNE Cererea nr. 42760/16 Oldřich MACHALICK în fața Republicii Cehe depusă la 18 iulie 2016 comunicată la 2 martie 2022 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă în principal la presupusa încălcare a dreptului reclamantului la presupunere de inocence (art. 6 § 2 din Convenție). Reclamantul se plânge că, atunci când respinge acțiunea sa pentru daune cauzate de urmărirea sa penală, care a fost întreruptă ca timp fără a fi constatat vinovat, Curtea Supremă a susținut că nu ar fi putut fi considerat o persoană care nu a comis nicio infracțiune din moment ce acțiunile sale au constituit o infracțiune. Presupunerea de nevinovăție, garantată de art. 6 § 2 din Convenție, a fost respectată în acest caz, în special în ceea ce privește limba utilizată de Curtea Supremă în procedura de compensare inițiată de reclamant (a se vedea, printre altele, Bikas v. Germania , nr. 76607/13, 25 ianuarie 2018, și Pasquini v. San Marino (n. 2) , nr. 23349/17, 20 octombrie 2020)

Published on 21 March 2022

FIFTH SECTION

Application no. 42760/16

Oldřich MACHALICKÝ

against the Czech Republic

lodged on 18 July 2016

communicated on 2 March 2022

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns mainly the alleged breach of the applicant’s right to presumption of innocence (Article 6 § 2 of the Convention). The applicant complains that, when dismissing his action for damages caused by his criminal prosecution which had been discontinued as time-barred without him being found guilty, the Supreme Court held that he could not have been regarded as a person who had not committed any offence since his actions had constituted an offence.

QUESTION TO THE PARTIES

Was the presumption of innocence, guaranteed by Article 6 § 2 of the Convention, respected in the present case, in particular with regard to the language used by the Supreme Court in the compensation proceedings initiated by the applicant (see, among other authorities,

Bikas v. Germany

, no.

76607/13, 25 January 2018,

and

Pasquini v. San Marino (no. 2)

, no.

23349/17, 20 October 2020)

?