3r-328/25 — Contestarea actului administrativ

La data de 04 septembrie 2024, Cooperativa de Producție și Comerț „Salutare” a înaintat o acțiune de contencios administrativ îndreptată către Primăria și Primarul mun. Chișinău, solicitând anularea autorizației de construire nr. AC-0001241 eliberată la 18 aprilie 2024, prin care s-a permis efectuarea lucrărilor de construcție a unui centru de deservire.

Prin hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Rîșcani din 27 mai 2025, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ înaintată de Cooperativa de Producție și Comerț „Salutare”.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 19 iunie 2025, Cooperativa de Producție și Comerț „Salutare”, prin intermediul avocatului Dumitru Barbăscumpă a declarat apel (nemotivat) asupra hotărârii Judecătoriei Chişinău, sediul Rîșcani din 27 mai 2025.

Hotărârea motivată a fost expediată părților prin intermediul poștei electronice la data de 15 septembrie 2025 (f.d.153).

La data de 17 octombrie 2025, Cooperativa de Producție și Comerț „Salutare”, reprezentată de avocatul Barbăscumpă Dumitru a depus motivarea apelului.

Curtea de Apel Centru, prin încheierea din 23 octombrie 2025, a declarat apelul inadmisibil, întrucât motivarea acestuia a fost depusă după expirarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

În data de 19 noiembrie 2025, Cooperativa de Producție și Comerț „Salutare” reprezentată de avocatul Barbăscumpă Dumitru a depus recurs împotriva încheierii instanței de apel, prin care a solicitat anularea încheierii Curții de Apel Centru din 23 octombrie 2025, cu remiterea cauzei spre rejudecare, la etapa primirii cererii de apel.

În motivarea recursului, recurenta a susținut că notificarea hotărârii motivate nu a fost efectiv realizată, întrucât hotărârea integrală a primei instanțe nu a fost recepționată nici la adresa de e-mail a avocatului, nici la adresa de e-mail a cooperativei.

În aceste condiții, recurenta a depus motivarea apelului doar după ce a constatat publicarea pe pagina Curții de Apel Centru a informației privind înregistrarea cauzei spre examinare în ordine de apel, situație care nu putea 1 interveni în lipsa redactării hotărârii integrale de către Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Recurenta a arătat că este regretabil faptul că, din punct de vedere tehnic, nu există posibilitatea de a demonstra că hotărârea motivată nu i-a fost notificată prin intermediul poștei electronice, cu atât mai mult cu cât sunt vizate două adrese distincte: adresa de e-mail a avocatului, indicată în apelul nemotivat, și adresa de e-mail a cooperativei, menționată în cererea de chemare în judecată.

Totodată, recurenta a subliniat că din acest motiv nu a solicitat repunerea în termenul de apel, întrucât, în lipsa notificării hotărârii integrale, nu avea cum să presupună că termenul de exercitare a căii de atac fusese depășit.

Prin urmare, recurenta a invocat încălcarea dreptului său la un proces echitabil, precum și a dreptului la un recurs efectiv, aspecte ce se impun a fi analizate cu o apreciere critică de către instanța de recurs.

La data de 05 decembrie 2025, intimatul Primarul General al mun. Chișinău a depus referință, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil cu menținerea încheierii instanței de apel.

Art. 63 alin. (1) din Codul administrativ: „Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.383–390 din Codul civil.”

Art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.”

Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 47 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere: „În cazul în care semnatarul şi destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, documentul electronic se consideră recepţionat de către destinatar dacă acesta intră în sistemul informaţional din care destinatarul poate să extragă documentele electronice.” 2

Art. 219 alin. (1) din Codul administrativ: „Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.”

Art. 223 din Codul administrativ: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.”

Art. 232, alin. (2) din Codul administrativ: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 236 alin. (1), alin. (2), lit. e) din Codul administrativ: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 243 alin. (1), lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

În data de 19 noiembrie 2025, reprezentantul recurentei avocatul Barbăscumpă Dumitru a depus recurs împotriva încheierii din 23 octombrie 2025. 3 Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul este depus în termenul prevăzut la art. 242 din Codul administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând prevederile art. 243, alin. (2) din Codul administrativ, a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

La acest aspect instanța de recurs menționează că, din conținutul art.232, alin. (2) din Codul administrativ, rezultă că apelantul urma să depună apelul motivat în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Or, termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă imperativă și trebuie executat întocmai. Articolul 232, alin. (2) din Codul administrativ stipulează că, începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este determinat doar de un singur eveniment – de la data notificării hotărârii motivate a instanței de fond.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de fond, în data de 15 septembrie 2025, a expediat prin intermediul poștei electronice hotărârea motivată participanților la proces, inclusiv la adresa cooperativei indicată în cererea de chemare în judecată XXXXX și la adresa avocatului XXXXX fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la fila dosarului 153.

Prin urmare, coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ cu art. 385 alin. (1) din Codul civil se constată, că în condițiile speței începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării hotărârii motivate, adică ziua de 16 septembrie 2025, iar ultima zi fiind data de 15 octombrie 2025.

Din actele cauzei rezultă cu certitudine că cooperativa apelantă, reprezentată de avocatul Barbăscumpă Dumitru nu s-a conformat prevederilor art. 232, alin. (2) din Codul administrativ și a prezentat Curții de Apel Centru motivarea apelului la data de 17 octombrie 2025.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază, că instanța de fond a ales modalitatea de notificare cea mai rapidă, eficientă şi mai puţin costisitoare, expediind hotărârea motivată la adrese electronice indicate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel.

Totodată, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie nu poate accepta argumentul recursului precum că notificarea hotărârii motivate nu a fost 4 eficientă, or, prin prisma art. 47 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 124 din data de 19 mai 2022 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere, documentul electronic se consideră recepţionat de către destinatar dacă acesta intră în sistemul informaţional din care destinatarul poate să extragă documentele electronice.

Cu referire la argumentul recursului potrivit căruia hotărârea motivată nu ar fi fost recepționată nici de reclamantă și nici de avocat, instanța de recurs reține că în lipsa unor dovezi care să ateste existența unei erori tehnice la data transmiterii, precum returnarea mesajului sau eșecul livrării, comunicarea electronică efectuată de instanță beneficiază de prezumția de legalitate.

Subsecvent, se reține că la 15 septembrie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a publicat hotărârea motivată din 27 mai 2025 pe pagina web a instanțelor judecătorești: www.instante.justice.md, care poate fi identificată cu numărul dosarului 2-24099509-12-3-04092024.

În această ordine de idei, instanța de recurs atrage atenția asupra prevederilor art. 47 alin. (3) Cod administrativ care specifică că, culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.

Prin urmare, este în afara oricărui dubiu că apelantul nu a depus motivarea apelului în termenul legal prevăzut la art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, deși, de la momentul notificării hotărârii motivate a instanței de fond a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de acest drept procedural și a depune motivarea apelului în interiorul termenului legal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază, că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

În corespundere cu prevederile art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, apelantul, urma să îndeplinească obligațiile cu bună-credință. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenul prevăzut de lege, ori termenul de depunere a apelului motivat este imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Astfel, instanța de recurs subliniază că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007). 5

În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile reclamanților la un proces echitabil.

Din considerentele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de Cooperativa de Producție și Comerț „Salutare” reprezentată de avocatul Barbăscumpă Dumitru.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de Cooperativa de Producție și Comerț „Salutare” reprezentată de avocatul Barbăscumpă Dumitru. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 6