2ra-1711/23 — Încasarea datoriei

La 25 septembrie 2020, Oxana Juravskaia, reprezentată de avocatul Veaceslav Spalatu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Evgheniei Gaidarjî (Poprițac) cu privire la încasarea datoriei (f. d. 2-3-verso, 4).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că la 19 septembrie 2017 a oferit un împrumut pârâtei, în mărime de 750 de euro pe un termen de 12 luni, iar în acest sens a fost semnată recipisa.

Reclamanta a menționat că, pârâta până în prezent nu a restituit suma împrumutată, deși a încercat de nenumărate ori să poarte discuții amiabile cu aceasta.

Astfel, la 19 august 2020 a expediat în adresa pârâtei somația, prin care a solicitat restituirea sumei împrumutate, însă aceasta deși a fost recepționată la aceiași dată, a fost lăsată fără răspuns.

În drept, reclamanta, și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 195, 199, 200, 512, 513, 514, 575, 602 din Codului civil.

Reclamanta Oxana Juravskaia, reprezentată de avocatul Veaceslav Spalatu a solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul Evgheniei Gaidarjî (Poprițac) datoria în mărime de 750 de euro, echivalent în lei MD, conform cursului oficial al BNM, repararea prejudiciului moral în mărime de 5 000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 5 000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și a taxei de stat achitată la depunerea acțiunii, în mărime de 745 de lei.

Prin hotărârea din 13 iunie 2022 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, fost admisă parţial cererea de chemare în judecată depusă de Oxana Juravskaia. S-a încasat de la Evghenia Poprițac în beneficiul Oxanei Juravskaia datoria în mărime de 750 de euro și compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 3 845 de lei. În rest, acțiunea a fost respinsă (f. d. 64, 73-74-verso).

În consolidarea soluției adoptate, instanţa de apel a constatat că, instanța de fond a determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au fost stabilite şi elucidate pe deplin, probelor prezentate li s-a dat apreciere completă, obiectivă şi sub toate aspectele, iar hotărârea este legală şi întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor şi intereselor legale a participanților la proces.

Din lucrările dosarului rezultă că, la 19 septembrie 2017, Oxana Juravskaia a acordat cu împrumut Evgheniei Poprițac (actualmente Gaidarji) suma de 750 de euro, pe un termen de 12 luni, fapt consemnat în recipisa din 29 septembrie 2017, întocmită şi semnată personal de către însăși pârâta/intimată (f. d. 19).

Totodată, conform recipisei din 20 septembrie 2018 se atestă că Evghenia Gaidarjî (Poprițac), s-a obligat să restituie Oxanei Juravskaia 2 începând cu 20 august 2018 suma împrumutată, cu termen de prelungire pe 12 luni (f. d. 20).

Ulterior, s-a stabilit că 16 septembrie 2021, Evghenia Gaidarjî (Poprițac) s-a obligat pe parcursul a 6 luni de zile să restituie Oxanei Juravskaia suma împrumutată (f. 21).

Respectând procedura de soluționare a litigiului pe cale amiabilă, la 19 august 2020, Oxana Juravskaia prin intermediul avocatului Veaceslav Spalatu a expediat în adresa Evghenia Gaidarjî (Poprițac) somaţia, prin care a solicitat restituirea sumei împrumutate.

Faptul recepționării somației se confirmă prin înscrisul şi semnătura personală a pârâtei din 19 august 2020, în care pârâta susţine că a primit copia somaţiei şi careva pretenţii nu are pentru pentru ce a şi semnat (f. d. 12).

Instanța de apel a reținut că, recipisa a fost întocmită în formă scrisă, semnată personal de Oxana Juravskaia și Evghenia Gaidarjî (Poprițac), corespunde prevederilor art. 210 din Codul civil și întrunește condițiile actului juridic, prevăzute de art. 208 din Codul civil.

Astfel, Oxana Juravskaia şi-a îndeplinit toate obligațiile asumate față de debitorul Evghenia Gaidarjî (Poprițac), care la rândul său, fiind obligată să restituie suma împrumutului la care s-a angajat benevol, manifestându-și acordul de voință prin consemnarea nemijlocită în recipisă, nu și-a executat obligațiile asumate față de creditor.

În acest context, instanța de apel a remarcat că, Evghenia Gaidarjî (Poprițac) datorează Oxanei Jurkovskaia suma de 750 de euro, fapt care nu a fost negat de pârâtă/apelantă/recurentă, prin semnarea recipiselor întocmite de după întocmirea recipisei de împrumut, ba mai mult, a solicitat un termen suplimentar pentru achitarea datoriei și s-a obligat să restituie suma.

Ca urmare, instanța de apel a evidențiat că, Evghenia Gaidarjî (Poprițac), nu a negat faptul primirii sumei de 750 de euro și faptul semnării recipisei, respectiv, corect de către prima instanță a fost încasată suma împrumutată. 3

Ca urmare, în lipsa unor argumente coerente şi convingătoare, precum şi a unui suport probator de natură să răstoarne soluţia adoptată pe caz, instanța de apel a conchis că, instanţa de fond a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, a oferit apreciere justă probelor administrate şi a aplicat corect normele de drept material şi procedural, hotărârea fiind în concordanță cu art. 239-240 din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată conchide că recurenta, s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată recurentei, prin intermediul oficiului poștal, la 15 februarie 2024, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la actele cauzei (f. d. 115), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă lipsesc. 4

La 20 mai 2025, în adresa Oxanei Juravskaia şi a avocatului acesteia Veaceslav Spalatu a fost expediat copia recursului declarat de Evghenia Gaidarjî (Poprițac), reprezentată de avocatul Liubomir Dudulica, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 124, 128).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Oxana Juravskaia, reprezentată de avocatul Veaceslav Spalatu nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. (2) Temeiurile menţionate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chişinău și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci 6 implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează de a aprecia recursul declarat de Evghenia Gaidarjî 7 (Poprițac), reprezentată de avocatul Liubomir Dudulica, ca fiind inadmisibil.

Cu referire la argumentul Evgheniei Gaidarjî (Poprițac), reprezentată de avocatul Liubomir Dudulica, indicat în cererea de recurs, precum că nu a fost corect înștiințată în prima instanță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl apreciază critic.

Materialele cauzei civile atestă că instanța de fond a expediat pârâtei Evgheniei Gaidarjî (Poprițac), în XXXXX, cererea de chemare în judecată, încheierea din 23 octombrie 2020, prin care a fost primită spre examinare cererea de chemare în judecată, cu judecarea acesteia în baza actelor anexate, conform procedurii de examinare a cererilor cu valoare redusă, corespondenţă care a fost restituită în adresa instanţei cu menţiunea „nereclamat” (f. d. 22-23, 25).

Ulterior, instanța de fond a expediat pârâtei Evgheniei Gaidarjî (Poprițac), la aceiaşi adresă de corespondenţă, încheierea din 29 martie 2021, prin care a fost dispusă examinarea în ordine generală cererea de chemare în judecată şi citaţia pentru şedinţa de judecată din 30 iunie 2021, ora 10:30, corespondenţă care a fost restituită în adresa instanţei cu menţiunea „nereclamat” (f. d. 34-35, 36).

Actele dosarului mai indică că şi pentru şedinţele de judecată din 10 noiembrie 2021, ora 10:30, 01 martie 2022, ora 09:00, 08 iunie 2022, ora 12:30 în adresa pârâtei Evgheniei Gaidarjî (Poprițac), în XXXXX, au fost expediate citaţii cu aviz de recepţie, care au fost, de asemenea, restituite în adresa instanţei cu menţiunea „nereclamat” (f. d. 41, 51, 58), totodată fiind dispusă şi citarea publică a pârâtei (f. d. 49, 61).

În atare circumstanţe, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de fond şi-a îndeplinit corespunzător obligaţia de înştiinţare prin citaţie a pârâtei Evgheniei Gaidarjî (Poprițac), pentru şedinţele de judecată numite, în condiţiile în care adresa la care a fost expediată corespondenţa instanţei de judecată, de fiecare dată a fost restituită cu menţiunea „nereclamat”, iar alte locuri posibile de aflare a pârâtei nu au fost identificate. 8

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie evidențiază că adresa la care a fost expediată corespondența menționată, este corectă şi corespunde buletinului de identitate al pârâtei (f. d. 8, 70, 88).

Ținând cont de cele expuse supra şi în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Evghenia Gaidarjî (Poprițac), reprezentată de avocatul Liubomir Dudulica, împotriva deciziei din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 9