2ra-1668/23 — Încasarea dobânzii

La 17 noiembrie 2022, SA ,,Cet-Nord” a înaintat în instanţa de judecată acţiune către Ludmila Copacinschi și Leonid Copacinschi privind încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată (f. d. 3-5).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că potrivit informației din Registrul bunurilor imobile, bunul imobil (încăperi nelocative) situat în mun. XX, str. XXX X, nr.X, este înregistrat cu drept de proprietate după Ludmila Copacinschi și Leonid Copacinschi.

SA ,,Cet-Nord” a menționat că încăperile nominalizate au fost debranșate integral de la sistema centralizată de alimentare cu energie termică, fapt confirmat prin actul de deconectare nr. 2-36 din 24.04.2007.

Potrivit actului de examinare a stării tehnice și a regimului de lucru a sistemului de alimentare cu energie termică a blocului nr. 2549-II din 18 martie 2016, blocul respectiv este branșat la sistema de încălzire centralizată, țevile de energie termică trec prin locurile de uz comun.

Reclamanta SA ,,Cet Nord”, a indicat că potrivit calculului efectuat de SA ,,Cet Nord” pe parcursul perioadei noiembrie 2021-aprilie 2022 pe încăperile nelocative, proprietate a pârâților, amplasate în mun. XX str. XXX XX, nr. X, s-a creat o datorie în sumă totală de 631,07 lei, cu titlu de energie termică și pierderi normative (consum indirect) de energie termică, care la moment nu este achitată. Calculul fiind efectuat în mărime de 10 % pentru încăperile debranșate de la sistemul centralizat de energie termică.

SA ,,Cet-Nord” a menţionat despre existența pierderilor normative de energie termică ce se demonstrează prin actul de examinare a stării tehnice 1 și a regimului de lucru a sistemului de alimentare cu energie termică a blocului nr. 2549-II din 18 martie 2016.

Reclamanta a susţinut că pentru perioada noiembrie 2021- aprilie 2022, costul serviciilor de energie termică constituie 631,07 lei, calculul respectiv a fost efectuat în mărime de 10 % pentru încăperile deconectate potrivit informației de calcul.

La 12 noiembrie 2018, în adresa pârâților a fost expediată prescripția nr. 08-02/18 cu privire la încheierea contractului de furnizare a energiei termice, însă această prescripție a fost lăsată fără atenție.

Astfel, în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă la 19 mai 2022 a fost expediată în adresa pârâților o pretenție prin care s-a solicitat achitarea datoriei în termen de 7 zile calendaristice, însă a rămas neexecutată.

Reclamanta a solicitat încasarea din contul pârâților a datoriei în mărime de 631,07 lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 270,00 lei

În drept, pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor art.5, 94, 166, 1825, 238-241, 242, 243, 2762 alin.(1), art. 39 alin.(1) din Codul de procedură civilă, art. 9 alin.(2) lit. a), art. 775 alin.(1), art. 776 din Codul civil, art. 25 alin.(1), (2), (4), (5) din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 1402-XV din 24 octombrie 2002.

Verificând legalitatea hotărârii primei instanțe în raport cu prevederile aplicabile la caz şi criticile aduse în apel, instanța de apel a reținut că potrivit informaţiei cu privire la calculul consumului energiei termice prezentate de reclamant, pentru perioada 01 noiembrie 2021-01 aprilie 2022 pentru încăperea nelocativă situată în mun. XX str. XXX X, nr. XX s-au acumulat datorii în sumă de 631,07 lei cu titlu de pierderi normative (consum indirect) de energie termică, calculul fiind efectuat în mărime de 10 % pentru suprafața încăperilor deconectate, fiind indicat consumul energiei termice, suprafaţa încăperii nelocative, zile de încălzire, preţul unei Gkcal, la fel, este indicat consumul pentru fiecare lună şi suma către plată (f. d.12-14).

Colegiul civil, a constatat că persoanele care dețin dreptul de proprietate asupra încăperii nelocuibile din str. XXX, nr.X mun. XX, care au calitate de locatari/consumatori, sunt anume pârâții Ludmila Copacinschi și Leonid Copacinschi şi au acceptat tacit serviciile prestate de către SA ,,Cet- Nord”, or, la materialele cauzei lipsesc date privind radierea dreptul de proprietate a acestora.

Instanţa de apel a reiterat Hotărârea Guvernului RM nr.628 din 20 mai 2016 prin care au fost introduse noi modificări la HG RM nr.191 din 19 februarie 2002, punctul 83, luând în considerare existenţa pierderilor normative de energie termică în încăperile tehnice (etaje tehnice şi subsoluri) care mențin în stare funcțională sistemele inginerești de alimentare cu apă şi de canalizare în perioada rece, necesitatea încălzirii locurilor de uz comun şi imposibilitatea deconectării coloanelor de încălzire tranzitorii, în cazul deconectărilor parțiale deja efectuate a apartamentului (încăperii locuibile în cămine) de la sistemul centralizat de încălzire, consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de: 10 %– pentru suprafaţa încăperilor deconectate. (punctul 83 al HG nr. 191 din 19 februarie 2002, a fost declarat neconstituțional prin hotărârea nr.4 din 03 martie 2002 a Curții 3 Constituționale, însă efectele acestei hotărâri pot fi aplicate începând cu data de 1 mai 2022, iar reieșind din faptul că perioada pentru care se solicită încasarea datoriei este noiembrie 2021 - aprilie 2022, instanța va aplica prevederile nominalizate.

Colegiul civil, a stabilit cu certitudine că pentru perioada 01 noiembrie 2021-01 aprilie 2022, costul pierderilor normative (consum indirect) de energie termică pentru încăperea nelocativă nr.X din str. XXXX X, mun. XXX, constituie suma de 631,07 lei, prin urmare, reclamantul SA ,,Cet- Nord” este îndreptățit să pretindă plata pentru pierderi normative (consum indirect) în mărime de 631,07 lei din contul pârâților care sunt proprietarii bunului imobil și beneficiarii serviciilor prestate de către reclamant.

Instanţa de apel cu referire la argumentul pârâților, precum că obligațiile se nasc din contract, a invocat că potrivit Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 1402-XV din 24 octombrie 2002, în caz de prestare a serviciilor publice de gospodărie comunală, indiferent de faptul că a fost sau nu încheiat contract în acest sens, consumatorii urmează să achite serviciile prestate.

În opinia recurenților, instanţele de fond au calculat retroactiv perioada pentru care a fost livrată energia termică. Totodată, recurenţii au indicat că 4 concluziile instanţei nu coincid cu circumstanţele cauzei, iar decizia şi hotărârea sunt arbitrare şi bazate pe aprecierea nerezonabilă a probelor.

Completul de judecată conchide că recurenta s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată în adresa recurenților, prin intermediul oficiului poştal, la 20 noiembrie 2023, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f. d. 119), iar cererea de recurs a fost depusă la 4 decembrie 2023 (f. d. 124-133).

La 15 ianuarie 2024, în adresa SA ,,Cet Nord” a fost expediat copia recursului declarat de Ludmila Copacinschi și Leonid Copacinschi, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 137).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, SA ,,Cet Nord” nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; 5 f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. (2) Temeiurile menţionate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către Curtea de Apel Bălţi și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că 6 recursul depus de Ludmila Copacinschi și Leonid Copacinschi conține obiecții de fapt şi de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, în apel care au fost analizate de către Curtea de Apel Balţi, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălţi și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălţi, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder 7 împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează de a aprecia recursul declarat de Ludmila Copacinschi și Leonid Copacinschi, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra şi în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Ludmila Copacinschi și Leonid Copacinschi, împotriva deciziei din 5 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălţi. Încheierea este irevocabilă. Președinte Oxana Parfeni Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 8