2ra-1577/23 — Încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată

La 04 martie 2022, ÎMGFL nr.21 în procedura falimentului, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Olgăi Cuzmina privind încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a menționat că, potrivit contractului de livrare-utilizare a energiei termice în apă caldă nr. 6021 din 01 octombrie 2006, încheiat între Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” şi ÎMGFL nr.21 din Chişinău în procedura falimentului, ultima şi-a asumat obligaţia de a achita lunar plata pentru utilizarea energiei termice furnizate.

Din cauza neonorării obligaţiilor de plată de către locatarii/proprietarii de locuinţe din blocurile locative din gestiunea ÎMGFL nr.21, ultima înregistrează datorii faţă de prestatorii de servicii, fapt ce a dus la trecerea în faliment a întreprinderii.

În baza contului personal, deschis la ÎMGFL nr.21 pe numele pârâtei, ÎMGFL nr. 21 a prestat servicii comunale, iar ultima a acceptat prestarea şi a beneficiat de servicii comunale în volum deplin, fără întreruperi, în conformitate cu normele şi tarifele în vigoare.

Potrivit informaţiei privind situaţia despre achitarea pentru serviciile comunale a Întreprinderii Municipale „Infocom” şi informaţiei privind achitarea pentru serviciul energie termică a Societății cu Răspundere Limitată „Info Bon, pârâta, Olga Cuzmina, a acumulat o datorie în mărime de 26 480,84 de lei, la situaţia din 01 decembrie 2021 pentru serviciile comunale (deservire bloc locativ, transport deșeuri, deservire echipament tehnic, apă potabilă, apă menajeră) şi energie termică.

Pârâta nu a achitat serviciile comunale (deservire bloc locativ, transport deșeuri, deservire echipament tehnic, apă potabilă, apă menajeră) şi serviciul de energie termică, iar datoria formată la data de 01 decembrie 2021 pentru serviciile 1 comunale şi energie termică constituie suma de 26 480,84 de lei, fapt ce se confirm prin informaţia despre calculul şi achitarea serviciilor comunale şi energiei termice.

Locatarii blocurilor locative gestionate de ÎMGFL nr. 21 din Chişinău în procedura falimentului au beneficiat nemijlocit de serviciile prestate şi au obligaţia de a achita în termen contravaloarea conform facturilor primite lunar.

În caz de neachitare de către proprietarii/chiriașii/locatarii apartamentelor/ încăperilor locuibile şi nelocuibile ai blocului locativ gestionat a datoriilor la serviciile locativ-comunale, inclusiv alimentarea cu energie termică, ÎMGFL nr. 21 din Chişinău în procedura falimentului este în drept să acționeze consumatorii în judecată pentru încasarea datoriei şi chiar are obligaţia de a o face, pentru a stinge creanţa sa faţă de prestatorii de servicii, Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” şi Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chişinău” din contul achitărilor efectuate de către sub consumatorii restanți.

Potrivit informaţiei din extrasul Registrului bunurilor imobile nr. 0100404112, pârâta este locatara apartamentului nr.**** din str-la ****, ****, mun. Chişinău, prin urmare este obligată de achite datoria formată la locul de consum.

Reclamanta, ÎMGFL nr.21 în procedura falimentului, solicită încasarea de la Olga Cuzmina a datoriei în mărime de 26 480, 84 de lei și cheltuielile de judecată.

La 22 decembrie 2022, Olga Cuzmina, reprezentată de avocatul, Ion Căpățînă, a depus cerere de apel nemotivată, iar la 21 iunie 2023, a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 16 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral.

În consolidarea soluţiei adoptate, instanţa de apel a reținut că ÎMGFL nr. 21 în procedura falimentului prestează servicii de gestionare a fondului locativ subconsumatorilor – locatarilor/proprietarilor încăperilor locative din blocul locativ situat în mun. Chișinău, str-la ****, inclusiv și la locul de consum – apartamentul nr. **** din casa respectivă, al cărui consumator figurează înregistrată locatara, Olga Cuzmina (f.d.4).

Conform informației prezentate de reclamanta, ÎMGFL nr.21 în procedura falimentului referitor la achitările efectuate la serviciile locativ – comunale, se atestă că pârâta a acumulat o datorie pentru serviciile comunale în sumă de 26 480,84 de lei.

Dispozițiile Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002 în coraborare cu Legea nr. 75/30 aprilie 2015 cu privire la locuințe, stipulează că, în caz, de prestare a serviciilor publice de gospodărire comunală aceștia din urmă sunt obligați să achite contravaloarea serviciilor prestate, conform facturilor primite.

Astfel, în caz de prestare a serviciilor publice de gospodărie comunală, indiferent de faptul dacă a fost sau nu încheiat contract în acest sens, consumatorii urmează să achite serviciile prestate. Or, lipsa unui contract scris nu scuteşte consumatorul de obligaţia de a achita serviciul prestat.

Instanța de apel a stabilit că pârâta, Olga Cuzmina, primind lunar facturi spre plată, nu-și onora obligațiile sale, admițând restanță la achitarea serviciilor prestate. 3

Or, pârâta/apelantă, Olga Cuzmina, fiind locatara ap. ****, din str-la ****, ****, mun. Chișinău, este obligată de a achita contravaloarea serviciilor prestate, conform facturilor primite.

Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei copia cererii de recurs depusă de Ion Căpățînă, în interesele Olgăi Cuzmina, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței.

Prin încheierea din 28 ianuarie 2026 a Curții Supreme de Justiție, s-a înlocuit pârâta-defunctă, Olga Cuzmina, cu succesorul în drepturi procedurale Serviciul Fiscal de Stat și s-a expediat Serviciului Fiscal de Stat copia cererii de recurs.

Art. 433 din Codul de procedură civilă: „ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat. ” 4

Art. 432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. (2) Temeiurile menţionate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.”

Art. 440 din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Din analiza prevederilor legale reţinute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însuşească în condiţiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente şi serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanţei de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie reţine că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar şi cerinţa de seriozitate a cererii din perspectiva 5 invocării unor veritabile şi esenţiale încălcări de drept procedural şi material capabile să răstoarne deciziile instanţei de apel contestate.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conţină o motivare convingătoare şi întemeiată în condiţiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanţele expuse se referă la formalităţile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului şi filtrului de admisibilitate.

Instanţa de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de instanța de apel şi nu relevă interpretarea contrară a legii şi aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Cu referire la argumentul invocat în recurs precum că instanța de apel a examinat cauza în lipsa reprezentantului apelantei, Completul de judecată îl consideră irelevant, fiindcă avocatul apelantei, Ion Căpățînă, a fost înștiințat legal despre data și ora examinării cererii de apel încă la 10 iulie 2023 ( f.d. 129), astfel având un interval suficient de timp pentru a-și organiza activitatea profesională în vederea asigurării prezenței sale la ședința de judecată. Iar imposibilitatea de a rămâne la ședință, determinată de participare într-o altă cauză, îi este imputabilă, astfel încât examinarea apelului în aceste condiții nu constituie o încălcare a dreptului la apărare sau a principiului contradictorialității.

În acest sens, CtEDO în jurisprudenţa sa constantă statuează că dreptul de acces la instanţe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condiţiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăşi natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privinţă de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condiţiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franţei, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în faţa instanţelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ţinut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept naţional şi de rolul instanţelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenţei CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac şi procedurile care implică doar chestiuni de drept, şi 6 nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerinţele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În astfel de circumstanţe, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează de a aprecia recursul declarat de Olga Cuzmina, reprezentată de avocatul Ion Căpățînă, succesor în drepturi Serviciul Fiscal de Stat, ca fiind inadmisibil. 36. Ţinând cont de cele expuse supra şi în temeiul art. 431 alin. (1), alin. (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Olga Cuzmina, reprezentată de avocatul Ion Căpățînă, succesor în drepturi Serviciul Fiscal de Stat, împotriva deciziei din 17 octombrie 2023 a Curţii de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 7