2rac-130/23 — Încasarea datoriei

La 12 mai 2021, BC „Banca Socială” SA (în proces de lichidare) a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „INLAC” cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, prin hotărârea nr. 2i-316/2015 din 25 septembrie 2015 a Curții de Apel Bălți, s-a intentat procesul de insolvabilitate în privința SA „INLAC”, cu numirea în calitate de administrator al insolvabilității a administratorului autorizat Bostan Nicolae.

Evidențiază că, creditorul BC „Banca Socială” SA a fost validat în tabelul de creanțe cu suma de 20 724 119,47 lei, la rangul garantat, fiind unicul creditor din acest rang, iar în privința creanței respective nu au fost depuse careva contestații. Astfel, consemnarea judecătorului în tabelul definitiv consolidat al creanțelor are efectul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile pentru toate creanțele validate, iar potrivit procedurii civile, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sunt obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou.

Susține că, la 12 mai 2016, la adunarea creditorilor SA „INLAC”, la propunerea administratorul insolvabilității Bostan Nicolae, a fost votată aprobarea planului de restructurare a SA „INLAC”.

Precizează că, în baza încheierii din 25 iunie 2016 a Curții de Apel Bălți, a fost confirmat planul procedurii de restructurare și a fost aplicată procedura planului față de SA „INLAC”.

Notează că, potrivit planului aplicat în privința SA „INLAC”, creanța creditorului BC „Banca Socială” SA, urma să fie achitată în volum deplin, în cuantum de 100%, din contul activității sale operaționale, din contul valorificării activelor, precum și din contul creanțelor pe termen scurt față de agenții economici, ș.a.

Invocă faptul că, creanța BC „Banca Socială” SA (în proces de lichidare), până în prezent nu a fost stinsă integral. 1

Precizează că, pe parcursul procedurii de realizare a planului, au fost rambursate către creditorul BC „Banca Socială” SA (în proces de lichidare), datoria în cuantum de doar 15 869 045,02 lei, inclusiv: 781 023 lei – dobânda conform contractelor de credit; 14 945 522,02 lei – soldul creditelor; 142 500 lei – reținerile onorariului de succes, efectuate de administratorul autorizat Bostan Nicolae, care potrivit Legii insolvabilității (art. 70 alin. 7), se plătește din contul creditorilor.

Menționează că, administratorul autorizat Bostan Nicolae a transferat pe contul Băncii sumele cu reținerea onorariului de succes în cuantum de 5%, aprobat în plan la adunarea creditorilor din 12.05.2016, pentru plățile din dățile: 14.09.2016, 21.10.2016, 27.01.2017, 03.02.2017, 31.03.2017, 28.11.2018 și 21.12.2018.

Evidențiază că, la 26 august 2020, prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a încetat supravegherea debitorului SA „INLAC”, cu încetarea procedurii de insolvabilitate în privința acestuia.

Precizează că, în conținutul hotărârii integrale este expres menționat că, conform materialelor dosarului de insolvabilitate, în ceea ce ține de realizarea planului s-a constatat că până la momentul actual debitorul și-a executat obligațiile financiare asumate, potrivit planului de restructurare acceptat de creditori, cu excepția creanțelor creditorului garantat, în partea ce ține de executarea creanțelor din contul activelor gajate în sumă de 5 373 996,97 lei.

Astfel, datoria certă și exigibilă a SA „INLAC” față de BC „Banca Socială” SA (în proces de lichidare), constituie suma totală de 4 855 074,45 lei, conform contractelor de credit nr. 22/2010 din 19.05.2010, nr. 22/2012 din 29.06.2012, nr. 9/2013 din 19.03.2013, nr. 29/2013 din 12.08/2013, nr. 40/2013 din 28.11.2013.

Notează că, la 24 februarie 2021, Banca i-a expediat pârâtului notificarea nr. 2530-98/247, prin care i-a comunicat existența datoriilor la contractele de credit nr. 22/2010 din 19.05.2010, nr. 22/2012 din 29.06.2012. nr. 9/2013 din 19.03.2013. nr. 29/2013 din 12.08.2013, nr. 40/2013 din 28.11.2013, nr. 15/2014 din 12.09.2014 și i-a acordat un termen de 15 zile pentru achitarea tuturor plăților debitoare față de Bancă. Notificarea respectivă a fost recepționată de către SA „INLAC” la 11 martie 2021.

Însă, nici până în prezent pârâtul nu a răspuns la reclamație, deși termenul acordat a expirat.

Având în vedere circumstanțele de fapt expuse, în temeiul art. 512-517, 867-874, 1236, 1243 din Codul civil, s-a solicitat încasarea datoriei în sumă de 4 855 074,45 lei.

La 05 august 2021, SA „INLAC” a depus cerere cu privire la încetarea procesului în temeiul art. 265 lit. b) din Codul de procedură civilă. 2

Prin încheierea din 30 septembrie 2021, s-a admis cererea administratorului autorizat al SA „INLAC”, Angheluță Gheorghe, privind încetarea procesului.

Prin decizia din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a casat integral încheierea din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță.

Prin încheierea din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s- a respins ca neîntemeiată cererea depusă de reprezentantul pârâtului SA „INLAC”, Buhnaci Tudor, la 07 iunie 2022 privind încetarea procesului în temeiul art. 265 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Prin hotărârea din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare către SA „INLAC” privind încasarea datoriei și s-a încasat de la SA „INLAC” în beneficiul BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare datoria în sumă de 4 855 074,45 lei. Totodată, s-a încasat de la SA „INLAC” în beneficiul Statului taxa de stat în suma de 50 000 lei.

La 20 iunie 2022, SA „INLAC”, reprezentată de avocatul Buhnaci Tudor, a depus cerere de apel (nemotivată) împotriva hotărârii din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, iar la 13 octombrie 2022 a depus cerere de apel (motivată), prin care s-a solicitat casarea hotărârii din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și a încheierii din 15 iunie 2022 a aceleiași instanței, cu încetarea procesului.

Prin decizia din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul declarat de SA „INLAC”, reprezentată de avocatul Buhnaci Tudor împotriva hotărârii din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și împotriva încheierii din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, fiind menținute hotărârea și încheierea din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, pronunțate în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de BC „Banca Socială” SA, în proces de lichidare, către SA „INLAC” privind încasarea datoriei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat cu certitudine că SA „INLAC” a beneficiat de credite acordate de BC „Banca Socială” SA, confirmând aceasta prin semnarea contractelor și al acordurilor adiționale, dar nu și-a executat integral obligațiile contractuale de plată la timp. Existența datoriei a fost confirmată în ședința instanței de apel și de către reprezentantul apelantului SA „INLAC”, care însă nu a putut explica din ce considerent datoria nu este stinsă de către apelant.

Astfel, Colegiul civil al Curții de Apel Bălți a susținut soluția primei instanțe precum că acțiunea înaintată urmează a fi admisă, deoarece s-a constat că SA „INLAC” deține față de BC „Banca Socială” SA, datorie existentă și neachitată. 3

Cu referire la argumentul apelantului precum că, asupra creanței în mărime de 4 855 074,45 lei există deja o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, suma dată fiind validată în cadrul procesului de insolvabilitate a SA „INLAC” conform tabelului definitiv al creanțelor, care potrivit art. 143 alin. (8) din Legea insolvabilității are efectul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, iar în temeiul art. 265 lit. b) al Codului de procedură civilă instanța de judecată era obligată să dispună încetarea procesului în cauza dedusă judecății, instanța de apel a reținut următoarele.

În conformitate cu prevederile art. 143 alin. (8) din Legea insolvabilității, consemnarea judecătorului în tabelul definitiv consolidat al creanțelor are efectul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile pentru toate creanțele validate, conform valorii și rangului lor, precum și pentru debitor, administrator/lichidator și pentru toți creditorii chirografar și creditorii garantați.

Instanța de apel a reiterat că, intimatul/creditorul BC „Banca Socială” SA a fost validat în tabelul de creanțe cu suma de 20 724 119,47 lei, la rangul garantat, fiind unicul creditor din acest rang.

Potrivit art. 208 alin. (1) al Legii insolvabilității, după confirmarea planului procedurii de restructurare, activitatea debitorului se restructurează în modul corespunzător. Creanțele și drepturile creditorilor și ale celorlalte părți interesate sânt modificate conform prevederilor planului.

Instanța de apel a notat că, potrivit planului de restructurare aplicat în privința debitorului SA „INLAC”, aprobat prin hotărârea din 25 iunie 2016 a Curții de Apel Bălți, s-a confirmat creanța băncii în calitate de creditor garantat în sumă de 20 724 119,47 lei, care urma a fi achitată de către debitor în cuantum de 100%.

Instanța de apel a stabilit cu certitudine că, prin hotărârea din 26 august 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a constatat că până la momentul pronunțării hotărârii, debitorul SA „INLAC” și-a executat obligațiile financiare asumate potrivit planului de restructurare acceptat de către creditori cu excepția creanțelor creditorului garantat BC „Banca Socială” SA în proces de insolvabilitate în partea ce ține de executarea creanțelor din contul activelor gajate în sumă de 5 373 996,97 lei.

Totodată, potrivit hotărârii instanței de insolvabilitate din 26 august 2020, debitorul SA „INLAC” a fost degrevat de achitarea diferenței dintre suma inclusă/validată în tabelul creanțelor și suma prevăzută în planul de restructurare, în partea creditorilor căror creanță a fost executată integral conform planului, pe când în privința BC „Banca Socială” SA, în plan era prevăzută expres achitarea integrală a datoriei de către debitorul SA 4 „INLAC”, care însă nu a fost stinsă integral, circumstanță regăsită și expusă în motivarea hotărârii instanței de insolvabilitate.

Astfel, Colegiul civil al Curții de Apel Bălți a menționat că, odată cu încetarea procedurii de insolvabilitate în privința SA „INLAC”, a încetat și executarea procesului de restituire silită a datoriei stabilită în tabelul definitiv al creanțelor creditorilor împotriva patrimoniului SA „INLAC” în proces de insolvabilitate, or, consemnarea judecătorului în tabelul definitiv consolidat al creanțelor are efectul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile doar pentru debitor, administrator/lichidator și pentru toți creditorii chirografar și creditorii garantați. Respectiv, creanța validată poate fi executată doar în cadrul procesului de insolvabilitate, iar argumentele apelantului precum că de la ultimul în cazul admiterii prezentei acțiuni se va încasa dublu aceiași sumă, nu corespunde realității, or, creanța validată poate fi stinsă din patrimoniul debitorului doar prin intermediul administratorului de insolvabilitate care se numește doar în cazul intrării debitorului în proces de insolvabilitate, ce nu corespunde cazului din speță.

În susținerea acestei concluzii instanța de apel a reținut faptul că, creanța validată în cadrul procesului de insolvabilitate nu se regăsește în lista documentelor executorii ce se execută conform normelor stabilite de Codul de executare (art. 11 din Codul de executare), respectiv creditorul nu dispune de o altă cale legală (în cazul în care debitorul nu își execută benevol obligațiile contractuale asumate) de a-și apăra drepturile în calitate de creditor decât să se adreseze în instanță judecătorească în procedură contencioasă.

În contextul celor invocate Colegiul civil al Curții de Apel Bălți a menționat că, în prezenta acțiune nu sunt aplicabile prevederile art. 265 lit. b) al Codului de procedură civilă coroborate cu art. 143 alin. (8) a Legii insolvabilității, or, pârâtul/apelant SA „INLAC” la momentul înaintării cererii de chemare în judecată nu se afla în proces de insolvabilitate.

Cu referire la presupusele încălcări procedurale la emiterea încheierii din 15 iunie 2022, prin care s-a respins cererea de încetare a procesului, instanța de apel a reținut prevederile art. 185 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora judecătorul, în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare, îndeplinește următoarele acte: q) soluționează cererile participanților la proces privind încetarea procesului sau scoaterea cererii de pe rol.

Audiind înregistrarea audio a ședințelor de judecată din 07 iunie 2022 și 15 iunie 2022, instanța de apel a constatat că, instanța a examinat cererea privind încetarea procesului în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare, oferindu-i părților posibilitatea să se expună asupra acesteia și a emis încheierea după retragerea în camera de deliberare. Astfel, careva 5 încălcări a drepturilor procedurale ale părților/participanților la proces de către prima instanța nu au fost admise.

Prin urmare, Colegiul civil al Curții de Apel Bălți a conchis de a respinge apelul depus de SA „INLAC”, reprezentată de avocatul Buhnaci Tudor împotriva încheierii din 15 iunie 2022 și hotărârii din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central.

La 09 martie 2023, SA „INLAC”, reprezentată de avocatul Buhnaci Tudor a depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere de recurs împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a solicitat casarea deciziei din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, hotărârii din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și încheierii din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, cu încetarea procesului în temeiul art. 265 lit. b) din Codul de procedură civilă.

În motivarea recursului au fost reiterate circumstanțele invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel.

Suplimentar s-a invocat faptul că, actele de dispoziție a instanțelor ierarhic inferioare contestate încălcă principiul securității raporturilor juridice și puterea lucrului judecat.

În drept, s-au invocat prevederile art. 25 alin. (1) – (3), art. 26 alin. (1) – (2), art. 265 lit. b), art. 432 alin. (2) lit. a) și alin. (4), art. 445 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă, art. 141 alin. (1) și art. 143 alin. (8) din Legea insolvabilității.

Pe parcurs, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia recursului depus de către SA „INLAC”, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat.

La 14 iulie 2023 și 24 iulie 2023, BC „Banca Socială” SA (în proces de lichidare) a recepționat corespondența, iar la 10 august 2023 a depus referința, prin care s-a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, prevede că: „(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

Din sensul normei de drept citate supra rezultă că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu 6 excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de către SA „INLAC” a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, motiv pentru care va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 432 alin. (1) – (5) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu.”

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).” 7

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Astfel, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului – 09 martie 2023.

Din analiza recursului declarat de către SA „INLAC” rezultă că, drept temei de admisibilitate au fost invocate prevederile art. 432 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură civilă, precum că instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, urmează a se face distincție între tabele de creanțe.

Conform art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (în vigoare la data validării creanțelor – 30 noiembrie 2015), în sensul prezentei legi, următoarele noțiuni principale semnifică: • tabel preliminar de creanţe – tabel care cuprinde creanţele născute înainte de perioada de observaţie, înregistrate de administratorul provizoriu în urma verificării lor, suma solicitată de creditor, suma acceptată şi rangul de prioritate; • tabel definitiv de creanţe – tabel care cuprinde creanţele asupra patrimoniului debitorului la data deschiderii procedurii, inclusiv cele acceptate în tabelul preliminar, precum şi creanţele admise în urma soluţionării contestaţiilor, suma solicitată, suma admisă şi rangul de prioritate; • tabel definitiv consolidat – tabel care cuprinde totalitatea creanţelor ce figurează ca fiind admise în tabelul definitiv de creanţe, precum şi creanţele rezultate în urma soluţionării contestaţiilor.

Conform art. 143 alin. (7), (8) și (9) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012: 8 (7) În urma verificării tabelului de creanţe definitiv şi a materialelor din dosar, cu audierea administratorului/lichidatorului, judecătorul instanţei de insolvabilitate va valida creanţele incluse în tabel şi necontestate de creditori semnînd în rubrica ”Validat” în dreptul fiecărei creanţe trecute în tabel de administrator/lichidator. În cazul depunerii contestaţiilor, judecătorul va semna în rubrica ”Contestat” în dreptul creanţei contestate şi va consemna personal cu cifre în rubrica ”Creanţe cu titlu provizoriu” suma creanţei pe care o admite cu titlu provizoriu pe perioada examinării contestaţiei. Judecătorul va menţiona în tabel şi persoana care a depus contestaţia. Menţiunile respective vor fi trecute pe cambii şi pe alte titluri de creanţe. (8) Consemnarea judecătorului în tabelul definitiv consolidat al creanţelor are efectul unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile pentru toate creanţele validate, conform valorii şi rangului lor, precum şi pentru debitor, administrator/lichidator şi pentru toţi creditorii chirografari şi creditorii garantaţi. După validarea creanţelor din tabelul definitiv, numai titularii creanţelor consemnate în tabel pot să participe la votul planului de restructurare sau la orice repartiţie de sume, în caz de faliment etc. (9) După ce toate contestaţiile la creanţele consemnate în tabelul definitiv au fost soluţionate, administratorul insolvabilităţii/lichidatorul va înregistra de îndată în instanţa de insolvabilitate tabelul definitiv consolidat al tuturor creanţelor împotriva patrimoniului debitorului. Tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creanţelor ce figurează ca fiind admise în tabelul definitiv al creanţelor şi cele rezultate în urma soluţionării contestaţiilor la tabelul definitiv.

Prin prisma normelor de drept evidențiate supra rezultă că, tabelul definitiv de creanțe nu este echivalentul tabelului definitiv consolidat, fiecare din acestea fiind întocmit și prezentat la etapa corespunzătoare a procesului de insolvabilitate.

Respectiv, consemnarea judecătorului în tabelul definitiv de creanțe produce efecte diferite decât consemnarea judecătorului în tabelul definitiv consolidat al tuturor creanțelor împotriva patrimoniului debitorului.

La caz, la actele dosarului a fost anexat tabelul definitiv de creanțe, vis a vis de efectele căruia recurentul formulează obiecții.

Însă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, consemnarea judecătorului în tabelul definitiv de creanțe nu are efectul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, după cum se pretinde, efectul respectiv fiind atribuit consemnării judecătorului în tabelul definitiv consolidat al creanțelor.

Prin urmare, puterea lucrului judecat nu este incidentă la caz, iar reținerea argumentelor recurentului este de natură să aducă atingere dreptului de 9 proprietate al BC „Banca Socială” SA, garantat de art. 1 Protocol 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Or, după cum s-a constat, creanța încasată în cadrul prezentului proces de judecată nu a fost stinsă în cadrul procesului de insolvabilitate intentat în privința SA „INLAC”.

Subsecvent, prin prisma temeiurilor invocate în susținerea recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a stabilit că normele de drept material sau procedural au fost încălcate sau aplicate eronat de către Curtea de Apel Bălți la emiterea deciziei din 28 februarie 2023.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a stabilit admiterea de către instanțele ierarhic inferioare a altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) al art. 432 din Codul de procedură civilă, că aprecierea probelor de către instanța de apel a fost arbitrară și nici nu a identificat alte erori, care au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Totodată, instanța de recurs nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau că instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul formulat conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost supuse controlului de temeinicie și legalitate de către instanța de apel, care a dat acestora o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, argumentele invocate de către SA „INLAC” nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către SA „INLAC” împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, ca fiind inadmisibil. 10

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,