2ra-895/24 — Recuperarea prejudiciului material și moral

La 07 februarie 2023, Vera Anghelceva a depus cerere de chemare în judecată împotriva Raisei Stuparu, solicitând încasarea a prejudiciului material în sumă de 3 000 lei, cauzat prin acțiuni ilegale, precum și a prejudiciului moral în sumă de 5 000 lei, pentru restabilirea sănătății.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, la 28 decembrie 2022, în jurul orei 11:12, bunurile sale personale au fost deteriorate, conform înregistrărilor video, în urma acțiunilor huliganice ale pârâtei, fapt confirmat prin proces-verbal contravențional nr. 001262260 din 28.12.2022. Prejudiciul material constă în deteriorarea unei statui din ghips și a patru clumbe de flori, iar suma solicitată reprezintă costul reparării sau înlocuirii acestora.

Reclamanta a susținut că i-a fost cauzat și un prejudiciu moral, manifestat prin suferințe fizice și psihice, tulburări de somn, probleme de sănătate și umilire, solicitând și acoperirea cheltuielilor de tratament.

La 14 martie 2023, Raisa Stuparu, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran, a depus cerere reconvențională împotriva Verei Anghelceva, solicitând încasarea a prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei, precum și a sumei de 6 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii reconvenționale, Raisa Stuparu a invocat că, la 28 decembrie 2022, în urma unui conflict, Vera Anghelceva i-a aplicat lovituri, cauzându-i leziuni corporale neînsemnate, confirmate prin procesul-verbal contravențional din 18.01.2023 și raportului medico-legal din 29.12.2022.

Raisa Stuparu a susținut că a suferit un prejudiciu moral prin agresiune, umilire și stres emoțional persistent, solicitând repararea acestuia și compensarea cheltuielilor de judecată.

S-a admis parțial cererea reconvențională formulată de Raisa Stuparu împotriva Verei Anghelceva. S-a dispus încasarea de la Vera Anghelceva, în beneficiul Raisei Stuparu, a sumei de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 4 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, cererea reconvențională a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a dispus încasarea în folosul statului a taxei de stat în sumă de 150 lei de la Vera Anghelceva. S-a dispus încasarea în folosul statului a taxei de stat în sumă de 150 lei de la Raisa Stuparu.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 30 martie 2023, a fost corectată eroarea materială din dispozitivul hotărârii din 29 martie 2023, fiind indicată corect, în litere, suma prejudiciului moral încasat de la Vera Anghelceva în beneficiul Raisei Stuparu, ca fiind „cinci mii lei”.

La 12 aprilie 2023, Vera Anghelceva a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând casarea parțială a hotărârii Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 29 martie 2023, în partea încasării de la aceasta, în beneficiul Raisei Stuparu, a sumei de 4 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică și a sumei de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Instanța de apel a constatat că, la 28 decembrie 2022, Vera Anghelceva a depus plângere la IP Cahul, invocând că vecina sa, Raisa Stuparu, a manifestat un comportament huliganic, a insultat-o, a agresat-o fizic și i-a deteriorat bunurile. În baza acestei plângeri, prin decizia din 18 ianuarie 2023, Stuparu Raisa a fost recunoscută vinovată de comiterea contravențiilor prevăzute de art. 104 alin. (1) și art. 354 alin. (1) Cod contravențional și sancționată cu amendă.

Totodată, la 17 ianuarie 2023, Raisa Stuparu a depus plângere împotriva Verei Anghelceva, iar prin procesul-verbal din 18 ianuarie 2023, aceasta din urmă a fost recunoscută vinovată de comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (1) Cod contravențional, pentru aplicarea de lovituri ce au cauzat leziuni corporale neînsemnate, confirmate medico-legal.

Instanța de apel a reținut că sunt întrunite elementele răspunderii delictuale – fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate și vinovăția – acestea fiind confirmate prin probele administrate. În temeiul normelor Codului civil și Codului contravențional, partea vătămată are dreptul la repararea prejudiciului material și moral.

În ceea ce privește prejudiciul material, instanța a constatat că prima instanță a stabilit corect suma de 1 713,40 lei, care include cheltuieli de tratament, costul bunurilor deteriorate (statuie din ghips și flori) și cheltuieli de transport. Criticile apelantei privind nevinovăția, cuantumul prejudiciului sau necesitatea cheltuielilor au fost respinse ca neîntemeiate, inclusiv pe motiv că sancțiunea contravențională nu a fost contestată.

Referitor la prejudiciul moral acordat Verei Anghelceva, instanța de apel a reținut că aceasta a suferit prejudicii nepatrimoniale reale, manifestate prin suferințe psihice, tulburări de sănătate și atingerea demnității. Totuși, a constatat că prima instanță a depășit limitele cererii, acordând 10 000 lei în loc de 5 000 lei solicitați, motiv pentru care a redus cuantumul despăgubirii la 5 000 lei, în conformitate cu principiul echității și practica relevantă.

În ceea ce privește cererea reconvențională, instanța de apel a menținut soluția primei instanțe, apreciind că suma de 5 000 lei acordată Raisei Stuparu cu titlu de prejudiciu moral este justificată, raportată la circumstanțele cauzei, gravitatea faptelor și gradul de vinovăție, în timp ce suma solicitată de 20 000 lei a fost considerată excesivă.

De asemenea, instanța a menținut încasarea sumei de 4 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, apreciind-o ca fiind reală, necesară și rezonabilă, raportată la volumul de muncă al avocatului, în conformitate cu prevederile legale aplicabile. 3

Instanța de apel a respins ca neîntemeiate majoritatea argumentelor invocate de părți, reținând că soluția primei instanțe este, în esență, legală și temeinică, cu excepția cuantumului prejudiciului moral acordat reclamantei, care a fost redus.

În motivarea recursului, reiterând argumentele de fapt și de drept invocate anterior, recurenta a susținut că instanțele de fond și de apel au examinat cauza cu încălcarea normelor legale, prin aprecierea eronată a probelor și stabilirea nejustificată a prejudiciului material și moral. De asemenea, a invocat aplicarea greșită a normelor de drept material, fără a ține cont de temeiurile juridice invocate de părți și de circumstanțele reale ale cauzei, fiind modificată nejustificat întinderea și natura pretențiilor.

Totodată, recurenta a susținut că probele administrate nu confirmă existența prejudiciului pretins de Vera Anghelceva, iar despăgubirile acordate sunt neîntemeiate și disproporționate, menționând că leziunile corporale au fost cauzate de Anghelceva Vera, iar nu de Stuparu Raisa, fapt confirmat prin actele contravenționale și raportul medico-legal.

Art. 433 alin.(1) lit. a) și f) din Codul de procedură civilă: ,,Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; 4 c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. Temeiurile menţionate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.”

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanţa invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

Art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă: „În cazul în care se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părţilor, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se expediază părţilor.”

Din materialele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată participanților la proces la data de 06 iunie 2024 (f.d. 147). Prin urmare, recursul declarat de Raisa Stuparu, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran la 23 iulie 2024, a fost depus în termenul legal prevăzut de lege (a se vedea pct. 24).

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a)-f) şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă. 5

Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Or, dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor şi concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Completul de judecată reține că argumentele invocate de recurentă nu infirmă constatările și concluziile instanței de apel, care a examinat cauza sub toate aspectele relevante, cu respectarea normelor de drept material și procesual. Criticile formulate exprimă, în esență, dezacordul recurentei cu soluțiile adoptate, fără a evidenția erori de drept sau de fapt care să justifice casarea deciziei.

Instanța de apel a reținut în mod corect existența elementelor răspunderii delictuale și a apreciat întinderea prejudiciului material și moral în baza probelor administrate, constatând că ambelor părți le-au fost cauzate prejudicii în urma conflictului din 28 decembrie 2022, fiecare fiind sancționată contravențional pentru acțiuni sale. Totodată, instanța de apel a apreciat în mod echitabil întinderea prejudiciului material și moral, reducând cuantumul prejudiciului moral acordat Verei Anghelceva la suma de 5 000 lei, în limitele pretențiilor formulate și în conformitate cu criteriile legale, iar în privința cererii reconvenționale a menținut soluția instanței de fond, apreciind suma de 5 000 lei ca fiind rezonabilă și proporțională cu circumstanțele cauzei.

În lipsa unor încălcări esențiale de drept sau a unei aprecieri vădit nerezonabile a probelor, care să justifice intervenția instanței de recurs, completul concluzionează că decizia atacată este legală și întemeiată.

În această ordine de idei, se reține că decizia instanței de apel a fost pronunțată în temeiul probelor legal administrate și al unei interpretări conforme a normelor legale incidente. Iar raționamentele instanței de apel sunt clare și coerente, reflectând o legătură directă între situația de fapt și dispozițiile legale aplicabile. 6

Din considerentele expuse, Completul de judecată conchide că cererea de recurs nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și consideră recursul ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Raisa Stuparu, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 7