2ra-852/24 — Repararea prejudiciului material și moral

La 9 februarie 2023, Mihail Bulbuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vladimir Turturica, intervenient accesoriu Agenția pentru Supraveghere Tehnică, solicitând încasarea prejudiciului material în sumă de 15 044,39 lei; acordarea prejudiciului moral în sumă de 5 000 lei; recuperarea cheltuielilor de judecată în sumă totală de 11 721,85 lei (servicii poștale – 42,65 lei, expertiză – 3 005 lei, informații ASP – 71,20 lei, asistență juridică – 8 080 lei, taxă de stat – 553 lei).

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, începând cu sfârșitul anului 2019, în apartamentul său nr. xx au apărut infiltrații, umezeală și mucegai, cauzate de apartamentul vecin nr. xx, aparținând pârâtului, care nu a întreprins măsuri de remediere.

În anul 2021, situația s-a agravat, motiv pentru care reclamantul s-a adresat autorităților. Conform răspunsului Preturii Botanica și prescripției Agenției pentru Supraveghere Tehnică din 14 iunie 2022, s-a constatat replanificarea neautorizată a apartamentului pârâtului, prin extinderea băii și grupului sanitar în detrimentul spațiului locativ.

Pârâtului i s-a emis prescripție de înlăturare a neconformităților, iar ulterior a fost sancționat contravențional. Reclamantul susține că aceste modificări au generat infiltrații de apă, provocând deteriorări în apartamentul său.

Pentru stabilirea prejudiciului, a fost efectuată o expertiză extrajudiciară (raport nr. 140 din 14.09.2022), care a confirmat existența deteriorărilor (mucegai, degradarea finisajelor) și a estimat prejudiciul material la 15 044,39 lei.

Reclamantul a încercat soluționarea amiabilă prin somații expediate pârâtului, însă fără rezultat, motiv pentru care s-a adresat instanței.

Totodată, a solicit prejudiciu moral de 5 000 lei, invocând suferințe psihice și agravarea stării de sănătate (stres, hipertensiune, insomnie), fiind pensionar cu afecțiuni cronice. 1

Intervenientul accesoriu – Agenția pentru Supraveghere Tehnică, prin reprezentant, a confirmat legalitatea controlului efectuat și a constatărilor privind replanificarea neautorizată.

Instanța de apel a constatat că reclamantul este proprietarul apartamentului nr. xx, iar pârâtul locuiește în apartamentul nr. xx din același imobil. Din răspunsul Preturii sectorului Botanica din 6 octombrie 2021 și din prescripția Agenției pentru Supraveghere Tehnică din 14 iunie 2022 s-a constatat replanificarea neautorizată a apartamentului nr. xx, prin extinderea băii cu duș și a grupului sanitar în detrimentul odăii locative. Ca urmare, pârâtului i-a fost emisă prescripție pentru înlăturarea neconformităților în termen de 90 de zile, iar ulterior, prin procesul- 2 verbal contravențional din 23 septembrie 2022, acesta a fost sancționat pentru încălcarea art. 177 alin. (4) lit. f) din Codul contravențional, fiindu-i aplicată sancțiune contravențională.

În susținerea pretențiilor sale, reclamantul a prezentat Raportul de expertiză extrajudiciară nr. 140 din 14 septembrie 2022, prin care s-au constatat deteriorări în apartamentul său (mucegai, degradarea finisajelor) și s-a stabilit prejudiciul material în sumă de 15 044,39 lei.

Raportând circumstanțele de fapt la prevederile art. 1998 alin. (1) din Codul civil, instanța de apel a reținut că sunt întrunite elementele răspunderii delictuale, respectiv prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate și vinovăția. S-a concluzionat că prejudiciul material suferit de reclamant a fost cauzat de replanificarea neautorizată a apartamentului pârâtului, iar acesta din urmă nu a prezentat probe contrare și nici nu a solicitat efectuarea unei expertize judiciare. Totodată, instanța a reținut că raportul de expertiză extrajudiciară constituia probă pertinentă și concludentă, nefiind contestat de pârât.

În ceea ce privește prejudiciul moral, instanța a constatat că reclamantul nu a dovedit existența și întinderea suferințelor invocate, astfel că acest capăt de cerere a fost respins.

Referitor la cheltuielile de judecată, instanța a reținut că acestea au fost dovedite, reale și necesare, inclusiv cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 8 080 lei. Întrucât acțiunea a fost admisă parțial, s-a dispus încasarea de la pârât în beneficiul reclamantului a sumei totale de 11 721,85 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În motivare, recurentul a invocat caracterul arbitrar al deciziei instanței de apel, aprecierea nerezonabilă a probelor și interpretarea eronată a legii, contrară practicii Curții Supreme de Justiție. A susținut că reclamantul nu a demonstrat existența legăturii cauzale dintre prejudiciu și acțiunile sale, prezentând doar un prejudiciu presupus, neprobat, în lipsa unor probe pertinente conform art. 117–118 din Codul de procedură civilă. De asemenea, a susținut că raportul de expertiză extrajudiciară nu stabilește legătura cauzală, fiind întocmit „conform datelor solicitantului”, și nu confirmă vina sa. Recurentul a invocat că lipsa raportului de cauzalitate exclude răspunderea delictuală, iar instanța de apel a interpretat greșit 3 probele, inclusiv prin raportare la jurisprudența CSJ. Totodată, a subliniat că sarcina probei revenea reclamantului, iar neprezentarea contraprobatoriului nu poate fi interpretată în defavoarea sa.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre”.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat”.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și art. 432 din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție verifică legalitatea deciziilor instanțelor de apel exclusiv prin prisma temeiurilor de recurs prevăzute de lege, iar potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, recursul este inadmisibil dacă este 4 vădit neîntemeiat. Potrivit practicii judiciare constante, recursul trebuie să conțină o argumentare juridică clară și pertinentă, din care să rezulte existența unor erori de drept material sau a unor vicii procedurale esențiale. Recursul nu constituie o cale de rejudecare a fondului cauzei, ci are ca obiect exclusiv controlul de legalitate al deciziei instanței de apel. Simplele nemulțumiri față de soluția pronunțată, neînsoțite de critici juridice concrete, nu întrunesc condițiile de admisibilitate.

Analizând motivele invocate în recursul declarat de Vladimir Turturica, Completul de judecată constată că acestea nu se circumscriu cerințelor art. 432 Cod de procedură civilă, fiind orientate, în esență, spre contestarea modului de apreciere a probelor de către instanța de apel.

Susținerile recurentului privind aplicarea eronată a normelor de drept material și lipsa raportului de cauzalitate nu au fost însoțite de argumente juridice pertinente, instanța de apel motivând corect existența răspunderii delictuale în baza probelor administrate, inclusiv a raportului de expertiză necontestat.

Contrar afirmațiilor recurentului, instanța de apel a stabilit în mod întemeiat existența prejudiciului, a faptei ilicite și a legăturii de cauzalitate, reținând că deteriorările au fost consecința directă a replanificării neautorizate a apartamentului pârâtului, iar acesta nu a prezentat probe contrare.

Completul de judecată reține că recurentul nu a indicat norme concrete de drept a căror aplicare ar fi fost denaturată și nici încălcări procedurale relevante, argumentele sale exprimând doar dezacordul cu soluția instanței de apel. Or, criticile referitoare la lipsa legăturii cauzale și la valoarea probatorie a expertizei vizează aspecte de fapt și de apreciere a probelor, care nu pot fi supuse reexaminării în recurs.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că recursul nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și urmează a fi respins ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Vladimir Turturica, reprezentat de avocatul Dumitru Barbaroș. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 5