2ra-221/25 — Recuperarea prejudiciului material cauzat prin infracțiune

La 2 februarie 2022, Întreprinderea Municipală „Regia Apă-Canal Bălți”, aflată în proces de restructurare, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Victor Corcodel, solicitând repararea prejudiciului material cauzat prin infracțiune, în sumă de 240 114,75 lei (inclusiv TVA), încasarea cheltuielilor de judecată, cuantumul urmând a fi stabilit la finalizarea examinării cauzei.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 9 decembrie 2020, a fost intentat procesul de insolvabilitate față de ÎM „Regia Apă-Canal Bălți”, fiind desemnat administrator al insolvabilității Roman Pelin. În urma verificării actelor contabile, s-a constatat că Victor Corcodel, în perioada exercitării funcției de director al întreprinderii (în baza mai multor contracte individuale de muncă încheiate cu fondatorul – Consiliul municipal Bălți), a modificat nelegal tariful pentru apa livrată către SA „Codru-Nord”.

Potrivit Deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 5/2 din 29 iunie 2006, tariful pentru categoria II de consumatori era stabilit la 6,38 lei/m³ (fără TVA). La 12 februarie 2007, a fost încheiat contractul nr. 1256 cu SA „Codru-Nord”, încadrată în categoria II de consumatori.

În perioada 2008–2011, pârâtul a semnat mai multe acorduri adiționale la contractul nr. 1256 din 12 martie 2007, prin care a diminuat unilateral tariful aplicabil SA „Codru-Nord”, după cum urmează: - la 4,56 lei/m³, aplicat până la 06.05.2010; - la 4,61 lei/m³, aplicat până la 01.11.2011; - la 5,67 lei/m³, aplicat până la 08.11.2017.

Aceste acțiuni au fost realizate cu depășirea atribuțiilor de serviciu și contrar prevederilor legale și statutare.

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 12 februarie 2019, acțiunile lui Victor Corcodel au fost încadrate juridic în baza art. 328 alin. (1) Cod 1 penal – depășirea atribuțiilor de serviciu, constatându-se cauzarea unui prejudiciu considerabil persoanei juridice. Sentința a rămas irevocabilă.

În baza probelor administrate în procesul penal (declarații, acte financiar- contabile, materiale de contrapunere, facturi fiscale, procese-verbale), s-a stabilit existența unui prejudiciu material în sumă totală de 240 114,75 lei, inclusiv TVA.

La 20 ianuarie 2022, reclamanta a transmis pârâtului o pretenție privind achitarea benevolă a prejudiciului, care a rămas fără răspuns.

Prin încheierea Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 23 noiembrie 2023, a fost respinsă cererea pârâtului, reprezentat de avocatul Gherasim Angela, privind aplicarea excepției de tardivitate în prezenta cauză civilă.

În susținerea apelului, a invocat că hotărârea instanței de fond și încheierea din 23 noiembrie 2023 au fost neîntemeiate și adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material, fără elucidarea deplină a circumstanțelor cauzei și cu concluzii contradictorii probelor administrate. A susținut că prejudiciul de 240 114,75 lei a fost imputat și solicitat anterior de la SA „Codru-Nord”, fiind confirmată legalitatea facturii fiscale prin hotărâri judecătorești definitive, astfel încât nu putea fi dispusă încasarea aceleiași sume și de la el, întrucât s-ar ajunge la o dublă reparare a prejudiciului. Totodată, a arătat că acțiunea a fost depusă peste termenul de prescripție prevăzut de art. 344 alin. (4) Codul muncii, solicitând casarea hotărârii din 15 mai 2024 și a încheierii din 23 noiembrie 2023.

În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că Victor Corcodel a fost numit și a exercitat funcția de director al ÎM „Regia Apă-Canal-Bălți” în baza deciziei Consiliului municipal și a contractelor de muncă, iar raporturile de muncă au încetat la 13 martie 2017 prin dispoziția primarului.

Instanța a stabilit că, la 12 martie 2007, ÎM „Regia Apă-Canal Bălți” și SA „Codru-Nord” au încheiat contractul nr. 1256, cu tariful de 6,38 lei/m³ (TVA 20%), iar ulterior Consiliul municipal Bălți a majorat tarifele pentru aceeași categorie de consumatori prin deciziile nr. 1/1 din 31 ianuarie 2008 (14,20 lei/m³ fără TVA), nr. 4/5 din 06.05.2010 (19,32 lei/m³ fără TVA) și nr. 6/48 din 27.10.2011 (23,64 lei/m³ fără TVA). Potrivit raportului de inspecție financiară din 02 octombrie 2017 și informației de recalcul pentru perioada 2007–2017, s-a constatat că au fost livrați către SA „Codru-Nord” 32 097 m³ în baza a 67 de facturi, la preț diminuat, rezultând prejudiciul total de 240 114,75 lei (inclusiv TVA 40 019,13 lei).

Instanța de apel a reținut că prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 12 februarie 2019, Corcodel Victor a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, inculpatul recunoscând vina, iar sentința a devenit definitivă și irevocabilă la 28 februarie 2019. În baza acestei sentințe s-a stabilit, cu putere de lucru judecat pentru latura civilă (art. 123 alin. (3) CPC), că fapta a avut loc, a fost săvârșită de Victor Corcodel și a cauzat ÎM „Regia Apă-Canal Bălți” prejudiciul de 240 114,75 lei.

Cu privire la excepția de tardivitate, instanța de apel a reținut că pretenția apelantului întemeiată pe art. 344 alin. (4) Codul muncii nu era aplicabilă, întrucât litigiul nu reprezenta un litigiu individual de muncă, iar raporturile de muncă încetaseră la 13 martie 2017. S-a apreciat că termenul relevant a început să curgă de la 28 februarie 2019, odată cu rămânerea irevocabilă a sentinței penale și lăsarea fără examinare a acțiunii civile în procesul penal, ceea ce a determinat reclamantul să se adreseze pe cale civilă; în consecință, acțiunea depusă la 2 februarie 2022 a fost considerată depusă în termen.

Referitor la argumentul privind „dubla încasare”, Colegiul a menționat că prima instanță a cercetat cauzele anterioare (inclusiv litigiile privind anularea/validitatea facturii de recalculare și cererile ulterioare înaintate împotriva SA „Codru-Nord”) și a constatat că nu exista o hotărâre judecătorească prin care suma de 240 114,75 lei să fi fost efectiv încasată de la SA „Codru-Nord” în beneficiul ÎM „Regia Apă-Canal Bălți”. Prin urmare, critica apelantului privind încasarea repetată a aceleiași sume a fost respinsă ca neîntemeiată.

Instanța de apel a confirmat că sunt întrunite condițiile răspunderii delictuale (faptă ilicită, prejudiciu, legătură de cauzalitate și vinovăție), iar repararea prejudiciului urmează principiul reparării integrale, prin echivalent bănesc. În consecință, a fost menținută soluția instanței de fond privind obligarea lui Victor Corcodel la plata prejudiciului de 240 114,75 lei și la achitarea taxei de 3 stat de 7 203,44 lei, iar cererea privind cheltuielile de judecată a fost respinsă ca efect al respingerii apelului.

În motivare, recurentul a susținut că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material și a apreciat greșit circumstanțele cauzei, invocând temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. A susținut că prejudiciul de 240 114,75 lei a fost stabilit prin raportul Inspecției Financiare și imputat prin factura fiscală emisă la 02.10.2017 în sarcina SA „Codru-Nord”, iar legalitatea acesteia a fost confirmată prin hotărâri judecătorești definitive, astfel încât obligația de plată revenea acestei societăți, nu lui.

Totodată, a invocat că ÎM „Regia Apă-Canal Bălți” se află în procedură de insolvabilitate, iar creanța urma a fi valorificată în cadrul acestei proceduri, susținând că acțiunii înaintată împotriva sa ar conduce la o dublă încasare a aceluiași prejudiciu. De asemenea, instanța de apel nu a examinat efectiv toate argumentele invocate și nu a verificat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre”.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat”.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: 4 „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și art. 432 din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție verifică legalitatea deciziilor instanțelor de apel exclusiv prin prisma temeiurilor de recurs prevăzute de lege, iar potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, recursul este inadmisibil dacă este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante, recursul trebuie să conțină o argumentare juridică clară și pertinentă, din care să rezulte existența unor erori de drept material sau a unor vicii procedurale esențiale. Recursul nu constituie o cale de rejudecare a fondului cauzei, ci are ca obiect exclusiv controlul de legalitate al deciziei instanței de apel. Simplele nemulțumiri față de soluția pronunțată, neînsoțite de critici juridice concrete, nu întrunesc condițiile de admisibilitate.

Analizând motivele invocate în recursul declarat de Victor Corcodel, Completul de judecată constată că acestea nu se circumscriu temeiurilor prevăzute de art. 432 Cod de procedură civilă, fiind orientate, în esență, spre reiterarea susținerilor formulate în apel și contestarea soluțiilor instanțelor inferioare prin prisma propriei interpretări asupra situației de fapt și a probelor administrate.

Susținerile privind pretinsa neexaminare efectivă a apelului, interpretarea eronată a sentinței din 12 februarie 2019 și existența unei obligații exclusive a SA „Codru-Nord” de a achita suma de 240 114,75 lei nu sunt însoțite de argumente juridice apte să demonstreze existența unor erori de drept material sau procesual imputabile instanței de apel.

Contrar afirmațiilor recurentului, instanța de apel a examinat detaliat raportul de inspecție financiară din 02 octombrie 2017, factura fiscală emisă în sarcina SA „Codru-Nord”, hotărârile pronunțate în litigiile anterioare, precum și efectele sentinței penale irevocabile, reținând în mod întemeiat caracterul obligatoriu al acesteia asupra laturii civile, existența faptei ilicite, a prejudiciului 5 și a legăturii de cauzalitate, precum și obligația personală a recurentului de a repara prejudiciul cauzat prin infracțiune.

Instanța de apel a analizat și argumentele privind pretinsa „dublă încasare” și incidența procedurii de insolvabilitate, constatând că nu există o hotărâre judecătorească prin care suma de 240 114,75 lei să fi fost efectiv încasată de la SA „Codru-Nord”, iar demersurile anterioare formulate împotriva acesteia nu exclud răspunderea delictuală a persoanei condamnate penal pentru prejudiciul cauzat.

Recurentul nu a indicat norme concrete de drept material aplicate eronat și nici încălcări procedurale esențiale care să atragă incidența art. 432 Cod de procedură civilă, limitându-se la contestarea modului de apreciere a probelor și la promovarea propriei interpretări asupra efectelor facturii fiscale, a procedurii de insolvabilitate și a hotărârilor judecătorești anterioare. Or, aceste critici vizează exclusiv stabilirea și aprecierea situației de fapt, atribuție ce revine instanței de apel, și nu pot constitui temei de recurs în lipsa demonstrării unor erori de drept.

Completul de judecată reține că motivele invocate în recurs nu relevă încălcări ale normelor de drept material sau procedural în sensul art. 432 Cod de procedură civilă, ci exprimă dezacordul recurentului față de soluția instanței de apel și tind la o reexaminare a fondului cauzei, inadmisibilă în procedura de recurs.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că recursul nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se respinge ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Victor Corcodel. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 6