2ra-1030/24 — Repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune

La 31 octombrie 2022, Andrei Vîju a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Țurcanu, cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat, că la 06 iunie 2021, în jurul orelor 21:30, se deplasa pe drumul public din ****, str. ****, împreună cu Oleg Ciobanu şi Maia Ciobanu.

La un moment dat, a observat un grup de circa șase persoane, care fiind chiar pe drumul public, vorbeau cu glas tare. Apropiindu-se în preajma locului unde se afla grupul de persoane indicat, din motivul că aceștea au obstrucţionat trecerea liberă pe drumul public, a rugat amabil să-i permită să treacă împreună cu Oleg Ciobanu şi Maia Ciobanu. La rugămintea sa, o persoană de sex masculin de vârstă tânără, aproximativ 20-25 de ani, care mai târziu s-a stabilit că se numește Ion Ţurcanu, domiciliat în or. Leova, fiind vizibil în stare de ebrietate alcoolică, deoarece vorbea haotic, i-a reproşat, folosind cuvinte înjositoare indicând că să treacă pe altă stradă, făcându-i un gest cu mâna.

Observând că persoana dată este în stare de ebrietate şi este agresivă pentru a evita un eventual conflict, a rugat repetat să-i permită să treacă, la fel pe un ton calm, amabil.

Reclamantul a indicat că, a mers 1-2 m, considerând că persoanele prezente îi vor permite să treacă, la care persoana de sex masculin agresivă, s-a plasat în faţa sa. Rugându-l iarăşi să-i permită să treacă, peste câteva clipe a simţit o lovitură puternică în partea laterală stângă a feţei şi a căzut la pământ cu faţa în jos, lovindu-se puternic în zona frontală a capului. A leşinat, fiind inconştient în jur de o minută, apoi și-a revenit şi a încercat să se ridice de jos, dar era dezorientat, simţea dureri puternice în zona capului, în zona mandibulei, în spate, ameţeli, avea pierdere de echilibru. A simţit că îi curge sânge din partea dreaptă a capului. 1

Oleg Ciobanu a încercat să-l ridice de jos şi îi sugera să meargă acasă, pentru a nu fi lovit în continuare de cineva dintre cei prezenţi, la care a comunicat că trebuie să anunţe neapărat poliţia şi să aştepte prezenţa echipajului de poliţie.

Aproximativ peste 15-20 min., la faţa locului a venit un echipaj al poliţiei și au documentat cazul. Reclamantul a menționat că Oleg Ciobanu s-a implicat pentru a-l apăra, dându-l într-o parte pe Ion Ţurcanu.

Urmare a acțiunilor sale, Ion Țurcanu i-a provocat o escoriaţie puternică în zona frontală, o echimoză vastă în zona ochiului drept, de care nu s-a tratat nici până în prezent, fiindu-i desfigurată zona feţei, are dureri foarte puternice în zona capului, în spate, urmează un curs costisitor de tratament, inclusiv la instituţii medicale din mun. Chişinău.

Reclamantul a susținut că pârâtul i-a cauzat un prejudiciu considerabil sănătăţii şi prin acţiunile ilegale ale lui Ion Ţurcanu, a simţit un pericol real pentru sănătatea sa, fiindu-i cauzat prejudiciu moral.

La 14 iunie 2021, a depus plângere cu privire la comiterea infracţiunii de huliganism (în temeiul art. 274 din Codul de procedură penală), solicitând atragerea la răspundere penală a lui Ion Ţurcanu, domiciliat or. Leova.

În acest sens, de SUP a IP Leova, a fost pornită cauza penală cu nr. 2021230185, iar la 21 iulie 2021 a fost recunoscut şi audiat în calitatea de parte vătămată. În calitatea de învinuit în cadrul cauzei penale a fost recunoscut pârâtul, Ion Ţurcanu, care și-a recunoscut vina pentru faptele sale ilegale.

Prin ordonanța din 30 septembrie 2022 a Procuraturii r-nului Leova, s-a constatat vinovăția lui Ion Țurcan în comiterea infracțiunii prevăzute de art. **** din Codul penal, însă s-a dispus încetarea urmăririi penale pe motivul intervenirii amnistiei în baza Legii nr. 243/2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, în vigoare din 31 decembrie 2021, care nu a fost contestată de către părți.

Obiect al învinuirii bănuitului în cadrul cauzei penale constituie comiterea unei infracţiuni care atentează la relaţiile sociale cu privire la sănătatea persoanelor, dar şi la ordinea publică. Astfel, i-au fost aplicate lovituri peste diferite părţi ale corpului (faţă, spate). Or, aplicarea unor astfel de lovituri într-o zonă vitală a corpului uman precum este capul, denotă clar faptul că Ion Ţurcanu, la momentul aplicării loviturilor, înțelegea şi dorea survenirea unor urmări sub formă de vătămări corporale. Fără a exista un motiv plauzibil sau un comportament provocator ori ilicit din partea căruia să fi fost afectat emoțional pârâtul, acesta din urmă a recurs la violență fizică, cu scopul de a-și demonstra forța fizică, superioritatea și bravura. Astfel, având nefericirea de a fi în preajma 2 unui individ agresiv, ce căuta conflict, era gata de a agresa fizic pe cineva, pentru a-şi demonstra superioritatea fizică şi bravura personală, contrar normelor de conduită unanim recunoscute într-o societate şi ordinii publice.

După comiterea faptelor ilegale pârâtul nu şi-a cerut scuze până în prezent, nu a încercat să compenseze prejudiciul material şi moral cauzat, ceea ce denotă cert faptul că acesta este total indiferent faţă de consecinţele acţiunilor sale violente şi ilegale.

Acţiunile ilegale ale pârâtului i-au provocat grave suferinţe psihologice. Asfel constată că a fost lezat moral, prin afectarea cinstei şi demnităţii personale, fiind maltratat cu brutalitate într-un loc public, fără careva motiv legat de conduita sa. A fost şi este și în prezent extrem de indignat de atitudinea nihilistă şi indiferenţa pârâtului, care nici nu a încercat de a compensa nici cea mai mică parte a prejudiciul cauzat. A simţit un pericol real asupra sănătăţii sale, a suportat mai mult timp dureri fizice, a avut nopţi nedormite, stres, anxietate provocate de faptele ilegale ale pârâtului.

Reclamantul a subliniat că circumstanțele invocate se probează prin constatarea psihologică nr. ****, rezultatele examinării medicale din 10 iunie 2021 (buletin de interpretare - rezonanţa magnetică, regiunea investigată- cerebral şi regiuni toracale a coloanei vertebrale); - în decizia consulativă a prof. Mihai Gavriliuc din 15 iunie 2021) și în fişa medicală a bolnavului de staţionar nr. ****, data internării ****până la ****.

Luând în consideraţie tensiunea psihologică evidenţiată, nivelul scăzut al sensibilităţii psiho-emoţionale, faptul că sunt posibile crize nervoase, pentru restabilirea bunăstării sale moral-psihologice, necesită un complex de măsuri psiho-corecţionale (atât individual-psihologice, cât şi social-psihologice şi de asemenea tratament farmacologic), - consiliere psihologică şi traininguri individuale corecţionale de 2 ori pe săptămână timp de 14 zile, apoi o dată pe săptămână timp de 2 luni, ulterior - odată în două săptămâni pe parcursul următoarelor 4 luni; - tratament farmacologic şi tratament sanatoriu baleonologic.

A mai indicat că faptele prejudiciabile ale bănuitului i-au desfigurat faţa pentru mai multe zile. Astfel fiindu-i creat disconfort şi stres, mai ales că leziunile vizate se aflau în partea deschisă a corpului, având în vedere reacţia şi repulsia celor din jur la vederea de astfel de leziuni, însuşi trăirile sale în momentul în care se vedea în oglindă, reacţia stresantă a membrilor familiei sale etc.

La stabilirea cuantumului prejudiciului moral, se impune a se avea în vedere importanța valorilor sociale lezate, în special sănătatea persoanei, care a 3 fost afectată direct prin acțiunile ilegale ale bănuitului, precum și repercusiunile pronunțate asupra stării sale morale. Totodată, urmează a fi luate în considerare conduita bănuitului în timpul și după comiterea infracțiunii, brutalitatea și intensitatea actelor de violență fizică exercitate, precum și indiferența manifestată față de suferințele reclamantului. În aceste condiții, cuantumul solicitat al prejudiciului moral este unul echitabil și proporțional cu gravitatea faptei.

De asemenea, reclamantul a specificat că, a suportat cheltuieli pentru restabilirea stării de sănătate, după cum urmează cheltuieli de transport în sumă de 601,45 de lei, 899,75 de lei și 25,13 de lei, cheltuieli privind proceduri medicale în sumă de 3978 de lei și 1651de lei și cheltuieli pentru procurarea medicamentelor în cuantum de 612,89 de lei, 242,89 de lei, 146,21 de lei, 103,85 de lei, 93,08 de lei, 41,87 de lei, 829 de lei, 62 de lei, 95,70 de lei, 71,20 de lei, 1774,80 de lei, 85,24 de lei și 40,20 de lei.

În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art.15, art.19, art.1998, art. 2036 din Codul civil, art. 2, art. 287 din Codul penal și art. 6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului.

Reclamantul, Andrei Vîju, a solicitat încasarea de la Ion Țurcan în beneficiul său prejudicial moral în sumă de 100000 de lei, prejudiciul material cauzat în sumă de 11354,26 de lei şi cheltuielile de judecată suportate în legătură cu cauza civilă.

Prin hotărârea suplimentară din 15 iunie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova, s-a încasat din contul lui Ion Ţurcanu, în beneficiul statului, taxa de stat, de la plata căreia reclamantul a fost scutit prin efectul legii, în sumă de 340,62 de lei, pentru litigii ce vizează încasarea prejudiciului material. 4

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, prin acțiunile huliganice ale intimatului, Ion Țurcanu, săvârșite asupra lui Andrei Vîju, acestuia din urmă i-au fost cauzate leziuni corporale și dureri fizice.

Prin urmare, reclamantul este îndreptățit la despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a acțiunilor ilicite ale pârâtului, iar suferințele psihice și durerile fizice provocate pot și trebuie să fie compensate prin acordarea unor despăgubiri bănești din contul acestuia.

Cu referire la cuantumul prejudiciului moral admis de instanța de fond în mărime de 50000 de lei, instanța de apel a considerat că suma este una rezonabilă și proporțională suferințelor suportate de reclamant urmare a acțiunilor infracționale ale pârâtului.

În ceea ce privește prejudiciul moral în cuantum de 100000 de lei, solicitat de apelant, instanța de apel a apreciat că suma pretinsă este excesivă, în raport cu leziunile corporale suferite de Andrei Viju ca urmare a acțiunilor ilicite ale intimatului și durata acestor leziuni, care în coraborare nu pot provoca suferințe morale ce ar echivala la suma de 100000 de lei.

Cu referire la pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 4010 de lei suportate de reclamant pentru efectuarea raportului specialistului psiholog, instanța de apel a ajuns la concluzia că instanța de fond 5 corect le-a respins. Or, raportul în cauză nu poate fi reținut ca un raport de expertiză judiciară.

Suplimentar, recurentul a menționat că instanțele inferioare nu a aplicat normele de drept material incidente cauzei, în special dispozițiile art. 2036 din Codul civil, și nu a ținut cont de criteriile legale relevante pentru determinarea cuantumului despăgubirilor morale. În consecință, acestea nu a motivat în mod suficient și pertinent cuantumul prejudiciului moral acordat.

De asemenea, instanțele inferioare au subevaluat în mod vădit cuantumul prejudiciului moral suferit. Suma acordată nu poate constitui o satisfacție echitabilă și efectivă pentru prejudiciul cauzat, contrar concluziilor reținute de instanțe.

Totodată, instanțele nu s-a pronunțat asupra mai multor argumente esențiale invocate de recurent, atât sub aspectul situației de fapt, cât și al încadrării juridice, prin raportare la materialul probator administrat în cauză. Prin omisiunea examinării și motivării acestor aspecte, precum și prin aprecierea arbitrară a dovezilor prezentate pentru probarea prejudiciului moral, instanțele au încălcat exigențele dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. 34. La 25 iunie 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului copia cererii de recurs depusă de Andrei Vîju, reprezentat de avocatul Igor Șcheau, 6 creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi. 35. Până la examinarea admisibilității recursului, intimatul nu și-a valorificat drepturile sale procedurale și nu au depus referință.

Art. 432 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. Temeiurile menţionate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.”

Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);

Art. 440 din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Prin urmare, recursul a fost declarat în termenul legal de 2 luni prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Din analiza prevederilor legale reţinute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însuşească în condiţiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente şi serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanţei de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie reţine că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar şi cerinţa de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile şi esenţiale încălcări de drept procedural şi material capabile să răstoarne deciziile instanţei de apel contestate.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conţină o motivare convingătoare şi întemeiată în condiţiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanţele expuse se referă la formalităţile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului şi filtrului de admisibilitate.

Instanţa de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentul cu soluţia pronunţată de instanța de apel şi nu relevă interpretarea contrară a legii şi aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că cererea de recurs depusă de Andrei Vîju, reprezentat de avocatul Igor Șcheau, nu conține argumente concrete față de decizia instanței de apel, ci s-a limitat la o simplă exprimare a dezacordului cu soluția pronunțată. Recursul nu îndeplinește condițiile legale de admisibilitate, întrucât nu conține motive de drept și nici temeiuri care să justifice reformarea deciziei recurate.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul 8 arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera ilegalitatea hotărârii/deciziei şi care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanţelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum şi dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de actul de dispoziţie pronunţat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greşelilor imputate instanței de apel şi o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări şi/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Instanța de recurs reține că, deși recurentul invocă prevederile art. 432 alin. (1) lit. a) și e) din Codul de procedură civilă, argumentele expuse în cererea de recurs exprimă exclusiv nemulțumirea acestuia față de soluțiile pronunțate de instanțele inferioare, fără a identifica în mod concret și explicit pretinse vicii de legalitate ale actelor judecătorești contestate.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită şi în contextul rolului şi funcţiei legale a instanţei judecătoreşti supreme care constă, în special, în asigurarea şi interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să ţină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate şi a avea succes, de aceste însuşiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudenţa sa constantă statuează că dreptul de acces la instanţe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condiţiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăşi natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privinţă de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condiţiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franţei, pct. 45). 9

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în faţa instanţelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ţinut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept naţional şi de rolul instanţelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenţei CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac şi procedurile care implică doar chestiuni de drept, şi nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerinţele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanţe, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează de a aprecia recursul declarat de Andrei Vîju, reprezentat de avocatul Igor Șcheau, ca fiind inadmisibil. 55. Ţinând cont de cele expuse supra şi în temeiul art. 431 alin. (1), alin. (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Andrei Vîju, reprezentat de avocatul Igor Șcheau, împotriva deciziei din 02 mai 2024 a Curţii de Apel Comrat. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Oxana Parfeni 10