2ra-671/24 — Repararea prejudiciului cauzat prin contravenție

La 30 octombrie 2023, Vadim Muntean, prin intermediul reprezentantului său, avocatul Ghenadie Odobescu a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandr Culicovschi, solicitând încasarea prejudiciului moral cauzat prin contravenție, în cuantum de 200.000 lei; încasarea cheltuielilor de judecată, în sumă de 5.000 lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 17 aprilie 2023, în jurul orei 22:30, în s. Brătușeni, a fost agresat fizic de către pârât, care, fără motiv, i-a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele asupra diferitelor părți ale corpului, precum și cu un obiect dur în regiunea spatelui. La fața locului a intervenit ambulanța, acordându-i primul ajutor medical. Potrivit Raportului de constatare nr. 202319P0265 din 27.04.2023 al Centrului de Medicină Legală Edineț, reclamantul a suferit leziuni corporale calificate drept vătămări corporale neînsemnate.

Reclamantul a mai indicat că, prin procesul-verbal cu privire la contravenție seria MAI nr. 06004002, pârâtul a fost recunoscut vinovat de comiterea contravențiilor prevăzute de art. 78 alin. (1) și art. 354 alin. (1) Cod contravențional, fiind sancționat cu amendă în mărime de 21 unități convenționale (1050 lei). Procesul-verbal nu a fost contestat, devenind definitiv și executoriu.

Reclamantul susține că, prin acțiunile ilegale ale pârâtului, i-au fost încălcate drepturile nepatrimoniale, fiind supus unor suferințe psihice și fizice manifestate prin dezechilibru emoțional și stres, cu afectarea valorilor personale precum integritatea fizică, demnitatea și onoarea, solicitând repararea prejudiciului moral în sumă de 200.000 lei, în temeiul art. 2036 alin. (1), (2) și art. 2037 alin. (1)–(3) Cod civil.

Reclamantul a indicat că a adresat o cerere prealabilă pârâtului pentru repararea prejudiciului, însă aceasta a rămas fără răspuns.

În temeiul art. 94 alin. (1) și art. 96 alin. (1) Cod de procedură civilă, reclamantul solicită încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 5.000 lei, reprezentând onorariul avocatului pentru asistență juridică, cheltuieli pe care le consideră reale, necesare și rezonabile. 1

Instanța de apel a reținut că, potrivit procesului-verbal cu privire la contravenție seria MAI nr. 06004002 din 6 iunie 2023, pârâtul Alexandru Culicovschi a fost sancționat contravențional pentru agresarea reclamantului, act care nu a fost contestat și a devenit definitiv. Totodată, a constatat că reclamantul a înaintat acțiunea civilă în temeiul prevederilor art. 16, 19, 2036–2037 Cod civil, solicitând repararea prejudiciului moral.

Analizând cauza prin prisma normelor incidente în materia răspunderii delictuale, instanța de apel a reținut că angajarea răspunderii presupune întrunirea cumulativă a elementelor constitutive, și anume: existența prejudiciului, fapta ilicită, raportul de cauzalitate și vinovăția.

Instanța a apreciat că reclamantul nu a administrat probe concludente care să confirme existența și intensitatea suferințelor morale invocate, precum și consecințe negative reale asupra stării sale fizice sau psihice, argumentele acestuia fiind calificate ca declarative.

Instanța de apel a reținut că reclamantul a fost inițiatorul conflictului din 17 aprilie 2023, aspect confirmat inclusiv prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central, prin care acesta a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni, recunoscând că a aplicat primul lovituri pârâtului. În aceste circumstanțe, s-a constatat incidența dispozițiilor art. 2001 alin. (1) Cod civil privind legitima apărare, pârâtul fiind exonerat de răspundere civilă.

Instanța de apel a concluzionat că nu sunt întrunite condițiile răspunderii delictuale, menținând soluția primei instanțe de respingere a acțiunii. Totodată, a reținut că, în mod corect, instanța de fond a respins și cerința privind compensarea 2 cheltuielilor de judecată, în conformitate cu prevederile art. 94 și 96 Cod de procedură civilă.

În motivarea recursului, recurentul a susținut că instanța de apel a interpretat și aplicat eronat normele de drept material și a apreciat superficial probele administrate, nefiind evaluate corespunzător circumstanțele cauzei și intensitatea prejudiciului moral suferit, cu ignorarea dispozițiilor art. 1998, art. 2036 și art. 2037 Cod civil, precum și a regulilor de apreciere a probelor prevăzute de legislația procesuală.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre”.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat”.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. 3 (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că prevederile Codului de procedură civilă consacră nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, ci și un standard de seriozitate privind invocarea unor încălcări esențiale de drept material și procedural, capabile să conducă la răsturnarea deciziilor instanțelor de apel.

Potrivit prevederilor legale și practicii judiciare constante, recursul trebuie să conțină o motivare clară, convingătoare și întemeiată în drept, care să evidențieze existența unor erori de drept calificate sau a unor vicii esențiale de procedură. Recursul nu are rolul de a supune cauza unei rejudecări în fond, ci de a examina legalitatea hotărârii instanței de apel în limitele erorilor invocate. Prin urmare, simplele exprimări ale nemulțumirii față de soluția instanței inferioare, nesusținute de argumente juridice clare privind încălcarea normelor de drept sau caracterul arbitrar al hotărârii atacate, nu întrunesc condițiile de admisibilitate.

În speță, recursul declarat de avocatul Ghenadie Odobescu, în interesele lui Vadim Muntean, se limitează la reiterarea situației de fapt și a unor norme generale considerate relevante, argumente care au fost deja invocate și examinate în cadrul apelului. Recurentul nu indică încălcări concrete ale normelor de drept material sau procedural și nici vicii esențiale de procedură care să justifice răsturnarea soluției instanței inferioare. O asemenea abordare nu întrunește exigențele testului de admisibilitate, iar examinarea recursului în aceste condiții ar echivala cu exercitarea unui control din oficiu, inadmisibil în cadrul competenței Curții Supreme de Justiție.

Recurentul a formulat doar nemulțumiri generale și subiective față de soluția pronunțată, fără a prezenta argumente juridice pertinente care să încadreze recursul în limitele prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă, ceea ce justifică aprecierea recursului ca vădit neîntemeiat.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că cererea de recurs nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se respinge ca fiind vădit neîntemeiat. 4

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Ghenadie Odobescu, în interesele lui Vadim Muntean. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 5