3d-34/25 — Contestarea actului administrativ

La 13 mai 2025, prin intermediul poștei electronice, Alexandru Cladco a depus la Curtea Supremă de Justiție cererea de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor și Comisiei de evaluare a procurorilor, terț Procuratura Generală, prin care a solicitat (f.d. 1-6):  Examinarea și admiterea prezentei cereri.  Suspendarea executării în parte a hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-170/2025 din 7 mai 2025 cu privire la demersul Comisiei de evaluare a procurorilor privind transmiterea listei următoarei categorii de subiecți ce urmează a fi evaluați în temeiul Legii nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, în ceea ce privește includerea reclamantului în anexa nr. 2 al listei procurorilor ce urmează a fi evaluați din cadrul Procuraturii, până la soluționarea prezentei cereri, cu notificarea Comisiei de evaluare a procurorilor despre aceasta.  Suspendarea efectelor notificării Comisiei de evaluare a procurorilor din 8 mai 2025 în raport cu reclamatul, transmisă în temeiul hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-170/2025 din 7 mai 2025, până la soluționarea prezentei acțiuni.  Anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-170/2025 din 7 mai 2025 cu privire la demersul Comisiei de evaluare a procurorilor privind transmiterea listei următoarei categorii de subiecți ce urmează a fi evaluați în temeiul Legii nr.252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, ca fiind un act administrativ defavorabil reclamantului, în partea includerii subsemnatului-reclamant Alexandru Cladco în lista subiecților ce urmează a fi evaluați din cadrul Procuraturii Generale (anexa nr.2).  A obliga Consiliului Superior al Procurorilor să informeze Comisia de evaluare a procurorilor despre neîntrunirea de către subsemnatul-reclamant Alexandru Cladco a condițiilor prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative.

Reclamantul contestă legalitatea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-170/2025, în partea includerii sale în listele transmise Comisiei de evaluare a procurorilor, invocând că acest act administrativ 1 individual produce efecte directe asupra statutului său profesional și declanșează procedura de evaluare externă a integrității, în temeiul Legii nr.252/2023.

În susținerea cererii, Alexandru Cladco, a indicat că la 7 mai 2025 a fost publicată ordinea de zi a ședinței Consiliului Superior al Procurorilor, privind examinarea demersului Comisiei de evaluare a procurorilor referitor la transmiterea listei categoriilor de subiecți ce urmează a fi evaluați în temeiul Legii nr. 252/2023. Tot la 7 mai 2025, Consiliului Superior al Procurorilor cu unanimitate de voturi a adoptat hotărârea nr. 1-170/2025, prin care s-a decis de a remite Comisiei de evaluare a procurorilor listele procurorilor care urmează a fi supuși procedurii de evaluare externă a integrității etice și financiare în condițiile Legii nr.252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, după cum urmează: - lista procurorilor Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, potrivit art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea (Anexa nr. 1) nr.252/2023. - lista procurorilor cu funcții de conducere din cadrul Procuraturii Generale, potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 252/2023 (Anexa nr. 2)

În listele transmise Comisiei de evaluare a procurorilor, în Anexa nr. 2, la pct. 4 este inclus și Alexandru Cladco, fiind indicată funcția deținută – procuror în secția asistență juridică și cooperare internațională a Procuraturii Generale, cu toate că Anexa nr. 2 a listei procurorilor care urmează a fi supuși evaluării externe a integrității financiare și etice are următorul titlu „Procurorii care, din 01 ianuarie 2017 și până la data de 22 august 2023, au exercitat funcția de Procuror General, de adjunct al Procurorului General, de procurori șefi ai secțiilor Procuraturii Generale, inclusiv cei care au ocupat aceste funcții sau care au asigurat interimatul acestora pentru un termen mai mare de un an (art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 252/2023)”.

Reclamantul a indicat că, a deținut funcția de procuror-șef al Direcției Cooperare internațională și integrare europeană din cadrul Procuraturii Generale, din 01 ianuarie 2017 (inclusiv interimar) și până la data de 03 mai 2022, când a intrat în vigoare Regulamentul Procuraturii, funcție care nu este prevăzută de Legea nr. 252/2023 printre cele care atrag supunerea la vetting. Textul de lege vizează în mod clar că, doar procurorii șefi ai secțiilor Procuraturii Generale, inclusiv cei care au ocupat aceste funcții sau care au asigurat interimatul acestora pentru un termen mai mare de un an, urmează să fie evaluați, iar reclamantul nu a deținut funcția de procuror-șef al vreunei secții a Procuraturii Generale din 01 ianuarie 2017 și până la data de 22 august 2023.

Alexandru Cladco a accentuat că, Consiliul Superior al Procurorilor a procedat la o interpretare proprie, neoficială și extensivă a normei legale, substituindu-se astfel competenței exclusive a Parlamentului de a interpreta oficial legile, conform art. 72 alin. (2) din Legea nr. 100/2017 privind actele 2 normative. Această extindere a domeniului de aplicare a evaluării către funcții neprevăzute expres încalcă principiul legalității și al previzibilității normei juridice.

Totodată, a evidențiat o lipsă de coerență în jurisprudența Consiliului Superior al Procurorilor. În hotărâri anterioare, cum ar fi Hotărârea nr. 1- 152/2024, Consiliul Superior al Procurorilor a invocat principiul de interpretare logică „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus” – unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă. Cu toate acestea, în cazul său, Consiliul Superior al Procurorilor a aplicat o interpretare extensivă, fără temei, în contradicție cu propriile precedente, ceea ce denotă un tratament arbitrar și discriminatoriu.

Un alt argument important în opinia reclamantului este reacția Comisiei de evaluare. După ce reclamantul a fost notificat oficial în data de 8 mai 2025 cu privire la inițierea procedurii de vetting, el a solicitat Comisiei Vetting să analizeze dacă este sau nu subiect eligibil conform legii. Răspunsul Comisiei a fost ca să contacteze Consiliul Superior al Procurorilor cu privire la aceste preocupări. Prin urmare, însăși Comisia a confirmat indirect că anume hotărârea Consiliul Superior al Procurorilor, este actul ce trebuie contestat pe calea contenciosului administrativ.

Totodată, a invocat încălcarea mai multor principii fundamentale ale Codului administrativ, cum ar fi: principiul legalității, principiul cercetării din oficiu, al egalității de tratament, al bunei-credințe, al imparțialității, al proporționalității și al motivării. Prin lipsa unei justificări obiective și clare a includerii reclamantului în listele de vetting, se consideră că Consiliului Superior al Procurorilor, a emis un act viciat sub aspect formal și substanțial. Or, atât hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-170/2025 din 07 mai 2015, cât și notificarea Comisiei de evaluare a procurorilor din 08 mai 2025 sunt acte administrative individuale defavorabile, care pot fi contestate pe calea contenciosului administrativ, întrucât afectează în mod direct drepturile sale, iar procedura administrativă a fost inițiată și desfășurată cu încălcarea legii și a principiilor fundamentale ale acesteia.

În concluzie, reclamantul a susținut că actul administrativ contestat este viciat atât în fapt, cât și în drept. În absența unei calități legale de subiect al vetting-ului și în lipsa unei motivări individualizate și previzibile din partea Consiliului Superior al Procurorilor, includerea sa în lista subiecților evaluați reprezintă o măsură arbitrară, nejustificată și discriminatorie. Aceasta aduce atingere directă drepturilor sale profesionale și reputației sale, constituind o vătămare actuală și concretă care trebuie înlăturată prin anularea hotărârii și suspendarea efectelor sale.

În temeiul art. 214 și art. 172 alin. (2) din Codul administrativ, Alexandru Cladco a solicitat suspendarea executării hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor și a notificării Comisiei Vetting, întrucât există 3 suspiciuni serioase privind legalitatea acestor acte și un pericol iminent de producere a unor prejudicii ireparabile în cazul continuării evaluării.

Art. 2 din Codul administrativ: „Prevederile prezentului cod determină statutul juridic al participanților la raporturile administrative, atribuțiile autorităților publice administrative şi ale instanţelor de judecată competente pentru examinarea litigiilor de contencios administrativ, drepturile şi obligațiile participanților în procedura administrativă şi cea de contencios administrativ. Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară şi nu contravine principiilor prezentului cod.”

Art. 3 din Codul administrativ: „Legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative şi a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor şi a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice şi juridice, ținându-se cont de interesul public şi de regulile statului de drept.”

Art. 5 din Codul administrativ: „Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale şi normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum şi a operațiunilor administrative realizate de autorităţile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii şi se aplică nemijlocit legea.”

Art. 6 alin. (1) din Codul administrativ: „Procedura administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în exterior, îndreptată spre examinarea condiţiilor, pregătirea şi emiterea unui act administrativ individual, spre examinarea condiţiilor, pregătirea şi încheierea unui contract administrativ sau examinarea condiţiilor, pregătirea şi întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică.”

Art. 10 alin. (1) din Codul administrativ: „Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”

Art. 11 alin. (1) din Codul administrativ: „Actele administrative individuale pot fi: 4 a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel.”

Art. 15 din Codul administrativ: „Operațiunile administrative sunt manifestările de voință sau activitățile autorităților publice care nu produc ca atare efecte juridice. Operațiunile administrative pot fi contestate doar concomitent cu actul administrativ individual, cu excepția operațiunilor administrative executorii sau îndreptate împotriva unui terț.”

Art. 17 din Codul administrativ: „Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.” 18. Art. 20 din Codul administrativ: „Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanţele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

Art. 22 alin. (1) din Codul administrativ: „Autorităţile publice şi instanţele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul şi volumul cercetărilor şi nu sânt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”

Art. 39 din Codul administrativ: „Controlul judecătoresc al activității administrative este garantat şi nu poate fi îngrădit. Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanţei de judecată competente.”

Art. 189 alin. (1) din Codul administrativ: „Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.”

Art. 207 alin. (1), (2) lit. e) din Codul administrativ: „Instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.”

Art. 12 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative: „În decurs de 5 zile de la solicitarea comisiei de evaluare, Consiliul Superior al Magistraturii sau, după caz, Consiliul Superior al Procurorilor transmite comisiei de 5 evaluare corespunzătoare lista subiecţilor care urmează a fi evaluaţi şi datele de contact ale acestora (adresa de domiciliu, numărul de telefon, adresa de poştă electronică). Comisia de evaluare iniţiază evaluarea după recepţionarea listei menţionate la alin.(1). Comisia de evaluare notifică subiectul evaluării privind iniţierea evaluării acestuia şi îi solicită să depună: a) declaraţia de avere şi interese personale cu datele actualizate pentru ultimii 5 ani, care să includă şi cheltuielile din perioada respectivă; b) chestionarul de etică; c) declaraţia privind lista persoanelor apropiate, astfel cum acestea sunt definite în Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, care activează sau au activat în ultimii 5 ani în sistemul judecătoresc, al procuraturii şi în serviciul public.“

Art. 18 alin. (1) și (3) din Legea nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative: „Consiliul Superior al Magistraturii sau, după caz, Consiliul Superior al Procurorilor examinează rezultatele evaluării în şedinţă, în baza dosarului de evaluare recepţionat de la comisia de evaluare. Subiectul evaluării poate prezenta informaţii suplimentare pe care le consideră relevante doar dacă probează că a fost în imposibilitate de a le prezenta anterior. Reprezentantul comisiei de evaluare şi subiectul evaluării, în persoană, sunt în drept să îşi prezinte poziţia. Prin hotărâre motivată, adoptată în cel mult 30 de zile de la recepţionarea documentelor menţionate la art.17 alin.(6), consiliul respectiv: a) acceptă raportul cu privire la evaluare şi constată promovarea sau nepromovarea evaluării; b) respinge raportul cu privire la evaluare şi dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare, dacă constată circumstanţe de fapt sau erori procedurale care puteau duce la promovarea sau, după caz, nepromovarea evaluării; c) după recepţionarea raportului cu privire la evaluare, întocmit ca urmare a reluării evaluării prevăzute la lit.b), acceptă raportul conform lit.a) sau îl respinge şi constată promovarea sau nepromovarea evaluării. “

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este actul emis de o autoritate publică în regim de putere publică, în scopul reglementării unui caz concret, cu efecte juridice directe asupra drepturilor și obligațiilor unei persoane. Prin urmare, doar actele care creează, modifică ori sting raporturi juridice pot face obiectul controlului judecătoresc în procedura contenciosului administrativ.

Analizând conținutul Hotărârii nr. 1-170/2025 din 7 mai 2025, completul de judecată constată că aceasta nu reglementează în mod direct situația juridică a reclamantului și nu produce efecte juridice imediate asupra drepturilor sau obligațiilor acestuia. Actul contestat se limitează la o măsură de ordin organizatoric, constând în transmiterea către Comisia de evaluare a listei unor procurori ce urmează a fi supuși procedurii de evaluare, în vederea declanșării acesteia conform competențelor exclusive ale Comisiei, prevăzute de Legea nr. 252/2023.

Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-170/2025 nu stabilește, modifică sau stinge drepturi ori obligații în privința reclamantului. Ea are un caracter general-organizatoric, fiind emisă în temeiul art. 12 din Legea nr. 252/2023, prin care Consiliul Superior al Procurorilor are obligația de a transmite Comisiei lista subiecților evaluați, în termen de 5 zile de la solicitare. Această listă nu are caracter decizional asupra destinatarilor, ci doar declanșează o procedură separată, care este derulată de o altă autoritate – Comisia de evaluare a procurorilor.

Astfel, hotărârea contestată, reprezintă o operațiune administrativă în sensul art. 15 din Codul administrativ, adică o activitate pregătitoare în cadrul unei proceduri administrative complexe, fără a fi însoțită de manifestarea de voință a autorității publice în sensul impunerii unor obligații sau recunoașterii unor drepturi în favoarea ori în sarcina reclamantului. Prin urmare, acest act nu este susceptibil de a fi atacat pe cale separată în contencios administrativ, decât dacă s-ar dovedi că este executoriu sau îndreptat împotriva unui terț – condiții care nu sunt întrunite în cauză.

Mai mult, Completul de judecată reține că notificările ulterioare primite de reclamant din partea Comisiei de evaluare nu constituie, la rândul lor, acte administrative individuale în sensul art. 10 din Codul administrativ, ci acte procedurale intermediare, fără caracter decizional și fără efecte juridice finale. În conformitate cu jurisprudența constantă în materie, astfel de notificări pot fi contestate doar împreună cu actul final emis la finalul procesului de evaluare – respectiv hotărârea de promovare sau nepromovare a evaluării externe. 7

Notificarea Comisiei are natura unui act procedural premergător, prin care se solicită completarea chestionarelor, nu un act administrativ individual în sensul art. 10 din Codul administrativ. Ea nu conține nicio apreciere asupra integrității persoanei, nu stabilește niciun drept sau obligație definitivă și nu se finalizează cu un rezultat evaluativ.

Potrivit practicii constante, doar actul final al Consiliului Superior al Procurorilor de acceptare sau respingere a raportului cu privire la evaluare şi constatării promovării sau nepromovării evaluării poate fi calificat drept act administrativ contestabil, întrucât doar acesta produce o veritabilă vătămare a statutului profesional. Faptul că reclamantul este invitat să participe la procedura de evaluare nu echivalează cu vătămarea unui drept.

Iar, eventualele neconcordanțe privind statutul exact al funcției exercitate (șef de direcție sau șef de secție) nu intră în sfera de competență a instanței de contencios administrativ. Aceste aspecte urmează a fi analizate de către Comisia de evaluare în cadrul procedurii vetting, conform atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 252/2023, iar ulterior pot constitui obiectul examinării de către completul special instituit la nivelul Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea contestațiilor formulate în temeiul aceleiași legi.

Instanța de judecată reține și că dreptul de acces la justiție garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 § 1 din CEDO presupune existența unui interes legitim și actual și vătămarea unui drept printr-un act sau fapt administrativ.

În speță, reclamantul nu a demonstrat că actul contestat i-ar fi produs o atingere directă și actuală asupra unui drept protejat, ci doar exprimă temeri cu caracter ipotetic privind rezultatul unei evaluări care nici nu a fost inițiată, finalizată sau valorificată juridic printr-un act individual.

În circumstanțele enunțate și întrucât Hotărârea nr. 1-170/2025 nu reprezintă un act administrativ individual, iar notificările ulterioare nu au caracter decizional, Completul constată că, nu este îndeplinită condiția admisibilității prevăzută la art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, potrivit căreia acțiunea în contencios administrativ trebuie să vizeze un act administrativ individual ce a produs o vătămare concretă și efectivă.

Având în vedere că nici hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-170/2025 din 7 mai 2025, nici notificările Comisiei de evaluare a procurorilor din 8 mai 2025 nu constituie acte administrative individuale care să pot face obiectul controlului judiciar, instanța constată că acțiunea este inadmisibilă. 8

În consecință, instanța nu va examina cererea de suspendare, întrucât aceasta este accesorie acțiunii principale, iar inadmisibilitatea acțiunii principale face inutilă analizarea suspendării hotărârii contestate.

În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) și 230 din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Cladco Alexandru împotriva Consiliului Superior al Procurorilor și Comisiei de evaluare a procurorilor, terț Procuratura Generală cu privire la contestarea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-170/2025 din 7 mai 2025 cu privire la demersul Comisiei de evaluare a procurorilor privind transmiterea listei următoarei categorii de subiecți ce urmează a fi evaluați în temeiul Legii nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 9