3d-40/25 — contestarea hotararii Consiliului Superior al Procurorilor din 7 mai 2025
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea hotararii Consiliului Superior al Procurorilor din 7 mai 2025
- Temei legal
- Modalitatea de contestare a operatiunilor administrative si delimitarea acestora de actele administrative individuale. Dreptul vatamat ca criteriu de admisibilitate al actiunii in contencios administrativ
3d-40/25 — contestarea hotararii Consiliului Superior al Procurorilor din 7 mai 2025 (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea acțiunii,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Elena Ceruța împotriva Consiliului Superior al
Procurorilor privind contestarea hotărârii Consiliului Superior al
Procurorilor nr.1-170/2025 din 7 mai 2025 cu privire la demersul Comisiei
de evaluare a procurorilor privind transmiterea listei următoarei categorii de
subiecți ce urmează a fi evaluați în temeiul Legii nr. 252/2023 privind
evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte
normative,
(Dosarul nr. 3d-40/25
PIGD 2-25070646-01-3d-20052025)
Modalitatea de contestare a operațiunilor administrative și delimitarea acestora de actele
administrative individuale. Dreptul vătămat ca criteriu de admisibilitate al acțiunii în
contencios administrativ.
28 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând chestiunea admisibilității acțiunii în contencios
administrativ intentate la cererea de chemare în judecată depusă de
Elena Ceruța,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 20 mai 2025, Elena Ceruța a depus la Curtea Supremă de Justiție
cererea de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al
Procurorilor, prin care a solicitat (f.d. 1-9):
− Admiterea spre examinare a prezentei cereri de chemare în judecată, în ordinea
contenciosului administrativ – acțiune în contestare.
− Suspendarea în parte a executării actului administrativ individual contestat, și
anume a Hotărârii nr. 1-170/2025 din 7 mai 2025, respectiv punctul nr. 1 din
secțiunea III a Anexei nr. 1 la hotărâre, privind transmiterea către Comisia de
Evaluare a Procurorilor a datelor procurorului Ceruța Elena, procuror în cadrul
PCCOCS, pentru trecerea evaluării în ordinea prevăzută de Legea nr. 252 din
2023, până la adoptarea soluției (sentinței) definitive și irevocabile în cauza
penală privind învinuirea lui Alexandr Stoianoglo de săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 47, 327 alin. (3), 47, 324 alin. (3) lit. a), b) și c) și art. 352/1
alin. (2) din Codul penal; a lui Dumitru Raileanu și Elena Ceruța de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (3) din Codul penal, expediată pentru
examinare Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, la 17.10.2022, înregistrată
cu nr. 1-2699/2022.
− Anularea în parte a Hotărârii nr. 1-170/2025 din 7 mai 2025, și anume a
punctului nr. 1 din secțiunea III a Anexei nr. 1 la hotărâre, privind transmiterea
către Comisia de Evaluare a Procurorilor a datelor procurorului Ceruța Elena,
procuror în cadrul PCCOCS, pentru trecerea evaluării în ordinea prevăzută de
Legea nr. 252 din 2023, ca fiind ilegal și prin care subsemnata Elena Ceruța
este vătămată în drepturile sale.
În susținerea cererii de chemare în judecată, reclamanta Elena Ceruța a
invocat mai multe motive de fapt și de drept care justifică suspendarea și
anularea parțială a Hotărârii nr. 1-170/2025 din 7 mai 2025, emisă de
Consiliul Superior al Procurorilor, în partea ce vizează transmiterea datelor
sale către Comisia de evaluare a procurorilor în vederea supunerii procedurii
de evaluare externă prevăzută de Legea nr. 252/2023.
În primul rând, reclamanta susține că actul contestat afectează în mod
direct drepturile sale fundamentale, întrucât reprezintă un act administrativ
individual defavorabil. Prin includerea numelui său în lista transmisă
Comisiei de evaluare, este declanșată o procedură care poate avea ca efect
eliberarea sa din funcție, interdicția ulterioară de a accede în alte funcții din
sistemul procuraturii, precum și atingerea gravă a reputației profesionale.
1
Prin urmare, actul produce efecte juridice concrete și actuale, întrunind
condițiile prevăzute la art. 10 și 11 din Codul administrativ.
Totodată, reclamanta arată că această procedură de evaluare se
suprapune peste o cauză penală pendinte, în care ea este învinuită de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (3) din Codul penal. Această
cauză penală a fost expediată pentru judecare Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani, la 17 octombrie 2022 și este înregistrată cu nr. 1-2699/2022. În
aceeași cauză este vizat și fostul Procuror General Alexandr Stoianoglo,
precum și un alt procuror – Dumitru Răileanu.
Reclamanta susține că evaluarea etică, în condițiile Legii nr. 252/2023,
presupune examinarea acelorași fapte reținute în învinuirea penală, sub
aspectul conduitei și integrității profesionale. Aceasta creează o situație de
conflict între două proceduri paralele – cea penală și cea administrativă – și
determină încălcarea prezumției de nevinovăție garantată de art. 6 § 2 CEDO
și art. 21 din Constituția Republicii Moldova. Evaluarea etică a unor fapte
nesoluționate definitiv de instanța penală creează riscul formulării unor
concluzii premature și nelegitime asupra vinovăției reclamantei.
Mai mult, reclamanta susține că este supusă unui tratament
discriminatoriu în raport cu alți procurori care nu sunt vizați de cauze penale
pendinte, deși se află în situații comparabile. Prin includerea sa în lotul de
subiecți propuși pentru evaluare în etapa actuală, fără a aștepta soluționarea
definitivă a dosarului penal, Consiliul Superior al Procurorilor a creat o
inegalitate de tratament contrară art. 16 din Constituție și art. 1 din Protocolul
nr. 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În sprijinul acestui
argument, se face referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor
Omului, care a recunoscut că existența unei cauze penale poate reprezenta
un criteriu relevant de diferențiere în sensul „altui statut”.
Reclamanta invocă și riscul unor prejudicii ireparabile. Evaluarea
desfășurată în lipsa unei hotărâri penale definitive poate conduce la un
rezultat negativ care, odată valorificat printr-o decizie a CSP, ar atrage
consecințe grave asupra carierei sale, fără posibilitatea de a repara
prejudiciul, chiar și în ipoteza unei achitări ulterioare în cauza penală. Prin
urmare, este esențial ca procedura de evaluare să fie suspendată până la
finalizarea definitivă a procesului penal, în vederea respectării principiilor
statului de drept și a protecției drepturilor fundamentale.
În concluzie, reclamanta susține că Hotărârea nr. 1-170/2025 este
ilegală și neconstituțională în măsura în care nu respectă cerințele de
legalitate, proporționalitate, echitate procedurală și nediscriminare, motiv
pentru care solicită anularea parțială a acesteia și suspendarea efectelor până
la soluționarea definitivă a cauzei penale.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ:
2
„Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri
irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor
Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Magistraturii .”
Art. 2 din Codul administrativ:
„Prevederile prezentului cod determină statutul juridic al participanților la
raporturile administrative, atribuțiile autorităților publice administrative și ale instanțelor
de judecată competente pentru examinarea litigiilor de contencios administrativ,
drepturile și obligațiile participanților în procedura administrativă și cea de contencios
administrativ. Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii
specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la
prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu
contravine principiilor prezentului cod.”
Art. 3 din Codul administrativ:
„Legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a
activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea
asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice
și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.”
Art. 5 din Codul administrativ:
„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale
și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor
administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se
organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”
Art. 6 alin. (1) din Codul administrativ:
„Procedura administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în exterior,
îndreptată spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ
individual, spre examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract
administrativ sau examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de
autoritate publică.”
Art. 10 alin. (1) din Codul administrativ:
„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială
întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul
dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”
Art. 11 alin. (1) din Codul administrativ:
„Actele administrative individuale pot fi:
a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini
sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în
parte, acordarea avantajului solicitat;
b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj
de orice fel.”
Art. 15 din Codul administrativ:
„Operațiunile administrative sunt manifestările de voință sau activitățile
autorităților publice care nu produc ca atare efecte juridice. Operațiunile administrative
3
pot fi contestate doar concomitent cu actul administrativ individual, cu excepția
operațiunilor administrative executorii sau îndreptate împotriva unui terț.”
Art. 17 din Codul administrativ:
„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i
se aduce atingere prin activitate administrativă.” 18. Art. 20 din Codul administrativ:
„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită
prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu
privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de
contencios administrativ, conform prezentului cod.”
Art. 22 alin. (1) din Codul administrativ:
„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt
din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sânt legate nici de
expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”
Art. 39 din Codul administrativ:
„Controlul judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi
îngrădit. Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în
sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa
instanței de judecată competente.”
Art. 189 alin. (1) din Codul administrativ:
„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios
administrativ.”
Art. 207 alin. (1), (2) lit. e) din Codul administrativ:
„Instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei
acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios
administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul
nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul
art.17.”
Art. 12 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 252/2023 privind evaluarea
externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative:
„În decurs de 5 zile de la solicitarea comisiei de evaluare, Consiliul Superior al
Magistraturii sau, după caz, Consiliul Superior al Procurorilor transmite comisiei de
evaluare corespunzătoare lista subiecților care urmează a fi evaluați și datele de contact
ale acestora (adresa de domiciliu, numărul de telefon, adresa de poștă electronică).
Comisia de evaluare inițiază evaluarea după recepționarea listei menționate la
alin.(1).
Comisia de evaluare notifică subiectul evaluării privind inițierea evaluării acestuia
și îi solicită să depună:
a) declarația de avere și interese personale cu datele actualizate pentru ultimii 5 ani,
care să includă și cheltuielile din perioada respectivă;
b) chestionarul de etică;
4
c) declarația privind lista persoanelor apropiate, astfel cum acestea sunt definite în
Legea nr.133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, care activează sau
au activat în ultimii 5 ani în sistemul judecătoresc, al procuraturii și în serviciul public.“
Art. 18 alin. (1) și (3) din Legea nr. 252/2023 privind evaluarea externă
a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative:
„Consiliul Superior al Magistraturii sau, după caz, Consiliul Superior al
Procurorilor examinează rezultatele evaluării în ședință, în baza dosarului de evaluare
recepționat de la comisia de evaluare. Subiectul evaluării poate prezenta informații
suplimentare pe care le consideră relevante doar dacă probează că a fost în imposibilitate
de a le prezenta anterior. Reprezentantul comisiei de evaluare și subiectul evaluării, în
persoană, sunt în drept să își prezinte poziția.
Prin hotărâre motivată, adoptată în cel mult 30 de zile de la recepționarea
documentelor menționate la art.17 alin.(6), consiliul respectiv:
a) acceptă raportul cu privire la evaluare și constată promovarea sau nepromovarea
evaluării;
b) respinge raportul cu privire la evaluare și dispune, o singură dată, reluarea
procedurii de evaluare, dacă constată circumstanțe de fapt sau erori procedurale care
puteau duce la promovarea sau, după caz, nepromovarea evaluării;
c) după recepționarea raportului cu privire la evaluare, întocmit ca urmare a reluării
evaluării prevăzute la lit.b), acceptă raportul conform lit.a) sau îl respinge și constată
promovarea sau nepromovarea evaluării. “
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată constată că acțiunea formulată de reclamanta
vizează anularea hotărârii nr.1-170/2025 din 7 mai 2025, prin care Consiliul
Superior al Procurorilor a remis Comisiei de evaluare a procurorilor listele
procurorilor care urmează a fi suspuși procedurii de evaluare externă a
integrității etice și financiare în condițiile Legii nr.252/2023 privind
evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, după cum urmează:
- lista procurorilor Procuraturii pentru Combaterea Criminalității
Organizate și Cauze Speciale, potrivit art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea
nr.252/2023.
- lista procurorilor cu funcții de conducere din cadrul Procuraturii
Generale, potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr.252/2023.
Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul
administrativ individual este actul emis de o autoritate publică în regim de
putere publică, în scopul reglementării unui caz concret, cu efecte juridice
directe asupra drepturilor și obligațiilor unei persoane. Prin urmare, doar
actele care creează, modifică ori sting raporturi juridice pot face obiectul
controlului judecătoresc în procedura contenciosului administrativ.
Analizând conținutul Hotărârii nr. 1-170/2025 din 7 mai 2025,
completul de judecată constată că aceasta nu reglementează în mod direct
5
situația juridică a reclamantei și nu produce efecte juridice imediate asupra
drepturilor sau obligațiilor acesteia. Actul contestat se limitează la o măsură
de ordin organizatoric, constând în transmiterea către Comisia de evaluare a
listei unor procurori ce urmează a fi supuși procedurii de evaluare, în vederea
declanșării acesteia conform competențelor exclusive ale Comisiei,
prevăzute de Legea nr. 252/2023.
Hotărârea CSP nr. 1-170/2025 nu stabilește, modifică sau stinge
drepturi ori obligații în privința reclamantei. Ea are un caracter general-
organizatoric, fiind emisă în temeiul art. 12 din Legea nr. 252/2023, potrivit
căruia CSP are obligația de a transmite Comisiei lista subiecților evaluați în
termen de 5 zile de la solicitare. Această listă nu are caracter decizional
asupra destinatarilor, ci doar declanșează o procedură separată, derulată de o
altă autoritate – Comisia de evaluare a procurorilor.
Astfel, hotărârea în discuție reprezintă o operațiune administrativă în
sensul art. 15 din Codul administrativ, adică o activitate pregătitoare în
cadrul unei proceduri administrative complexe, fără a fi însoțită de
manifestarea de voință a autorității publice în sensul impunerii unor obligații
sau recunoașterii unor drepturi în favoarea ori în sarcina reclamantei. Prin
urmare, acest act nu este susceptibil de a fi atacat pe cale separată în
contencios administrativ, decât dacă s-ar dovedi că este executoriu sau
îndreptat împotriva unui terț – condiții care nu sunt întrunite în cauză.
Potrivit practicii constante, doar actul final al CSP de acceptare sau
respingere a raportului cu privire la evaluare și constatarea promovării sau
nepromovării evaluării poate fi calificat drept act administrativ contestabil,
întrucât doar acesta produce o veritabilă vătămare a statutului profesional.
Faptul că reclamanta este invitată să participe la procedura de evaluare nu
echivalează cu vătămarea unui drept.
Eventualele neconcordanțe privind criteriile care determină statutul
de subiect impus evaluării nu intră în sfera de competență a instanței de
contencios administrativ. Aceste aspecte urmează a fi analizate de către
Comisia de evaluare în cadrul procedurii vetting, conform atribuțiilor
prevăzute de Legea nr. 252/2023, iar ulterior pot constitui obiectul
examinării de către completul special instituit la nivelul Curții Supreme de
Justiție pentru soluționarea contestațiilor formulate în temeiul aceleiași legi.
Instanța de judecată reține și că dreptul de acces la justiție, garantat
de art. 20 din Constituție și art. 6 § 1 din CEDO, presupune existența unui
interes legitim și actual și vătămarea unui drept printr-un act sau fapt
administrativ.
6
În speță, reclamanta nu a demonstrat că actul contestat i-ar fi produs
o atingere directă și actuală asupra unui drept protejat, ci doar exprimă temeri
cu caracter ipotetic privind rezultatul unei evaluări care nici nu a fost inițiată,
finalizată sau valorificată juridic printr-un act individual.
Pe cale de consecință, întrucât Hotărârea nr. 1-170/2025 nu
reprezintă un act administrativ individual cu caracter decizional, nu este
îndeplinită condiția admisibilității prevăzută la art. 207 alin. (2) lit. e) din
Codul administrativ, potrivit căreia acțiunea în contencios administrativ
trebuie să vizeze un act administrativ individual ce a produs o vătămare
concretă și efectivă.
Având în vedere că hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor
nr.1-170/2025 din 7 mai 2025 nu constituie act administrativ individual care
să poată face obiectul controlului judiciar, instanța constată că acțiunea este
inadmisibilă.
În consecință, instanța nu va examina cererea de suspendare, întrucât
aceasta este accesorie acțiunii principale, iar inadmisibilitatea acțiunii
principale face inutilă analizarea suspendării hotărârii contestate.
În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) și 230 din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ, intentată la
cererea de chemare în judecată depusă de Elena Ceruța împotriva Consiliului
Superior al Procurorilor privind contestarea hotărârii Consiliului Superior al
Procurorilor nr.1-170/2025 din 7 mai 2025 cu privire la demersul Comisiei
de evaluare a procurorilor privind transmiterea listei următoarei categorii de
subiecți ce urmează a fi evaluați în temeiul Legii nr. 252/2023 privind
evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte
normative.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
7