3d-36/25 — contestarea hotararii Consiliului Superior al Procurorilor din 7 mai 2025
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea hotararii Consiliului Superior al Procurorilor din 7 mai 2025
- Temei legal
- Modalitatea de contestare a operatiunilor administrative si delimitarea acestora de actele administrative individuale. Dreptul vatamat ca criteriu de admisibilitate al actiunii in contencios administrativ
3d-36/25 — contestarea hotararii Consiliului Superior al Procurorilor din 7 mai 2025 (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea acțiunii,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Corneliu Popescu, Valeriu Sîrbu, Alexandru Nichita,
Ghenadie Pîrlii și Vladislav Guțan împotriva Consiliului Superior al
Procurorilor și Comisiei de evaluare a procurorilor, terț Procuratura Generală
cu privire la contestarea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-
170/2025 din 7 mai 2025 cu privire la demersul Comisiei de evaluare a
procurorilor privind transmiterea listei următoarei categorii de subiecți ce
urmează a fi evaluați în temeiul Legii nr. 252/2023 privind evaluarea externă
a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative,
(Dosarul nr. 3d-36/25
PIGD 2-25069444-01-3d-16052025)
Modalitatea de contestare a operațiunilor administrative și delimitarea acestora de actele
administrative individuale. Dreptul vătămat ca criteriu de admisibilitate al acțiunii în
contencios administrativ.
27 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând chestiunea admisibilității acțiunii în contencios
administrativ intentate la cererea de chemare în judecată depusă de
Corneliu Popescu, Valeriu Sîrbu, Ghenadie Pîrlii, Vladislav Guțan și de
Alexandru Nichita,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 16 mai 2025, prin intermediul poștei electronice, Corneliu Popescu,
Valeriu Sîrbu, Alexandru Nichita, Ghenadie Pîrlii și Vladislav Guțan au
depus la Curtea Supremă de Justiție cererea de chemare în judecată împotriva
Consiliului Superior al Procurorilor și Comisiei de evaluare a procurorilor,
terț Procuratura Generală, prin care au solicitat (f.d. 2-5):
− Examinarea și admiterea prezentei cereri.
− Suspendarea executării hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-
170/2025 din 7 mai 2025 cu privire la demersul Comisiei de evaluare a
procurorilor privind transmiterea listei următoarei categorii de subiecți ce
urmează a fi evaluați în temeiul Legii nr. 252/2023 privind evaluarea externă a
judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, până la
soluționarea prezentei cereri, cu notificarea Comisiei de evaluare a procurorilor
despre aceasta.
− Suspendarea efectelor notificării Comisiei de evaluare a procurorilor din 8 mai
2025 în raport cu subsemnații reclamanți, transmisă în temeiul hotărârii
Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-170/2025 din 7 mai 2025, până la
soluționarea prezentei acțiuni.
− Anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-170/2025 din 7 mai
2025 cu privire la demersul Comisiei de evaluare a procurorilor privind
transmiterea listei următoarei categorii de subiecți ce urmează a fi evaluați în
temeiul Legii nr.252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și
procurorilor și modificarea unor acte normative, ca fiind un act administrativ
defavorabil reclamanților, în partea includerii subsemnaților reclamanți
Popescu Corneliu, Sîrbu Valeriii, Nichita Alexandru, Pîrlii Ghenadie si Guțan
Vladislav în lista subiecților ce urmează a fi evaluați din cadrul Procuraturii
Generale și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze
Speciale (anexa nr. nr. 1 și 2), cu obligarea să informeze Comisia de evaluare
a procurorilor privitor la retragerea notificărilor din 8 mai 2025 subsemnaților
reclamanți Popescu Corneliu, Sîrbu Valeriu, Nichita Alexandru, Pîrlii
Ghenadie și Guțan Vladislav.
Reclamanții contestă legalitatea Hotărârii Consiliului Superior al
Procurorilor nr. 1-170/2025, prin care au fost incluși în listele transmise
Comisiei de evaluare a procurorilor, invocând că acest act administrativ
individual produce efecte directe asupra statutului lor profesional și
1
declanșează procedura de evaluare externă a integrității, în temeiul Legii
nr.252/2023.
În susținerea cererii, ei arată că la 8 mai 2025 au fost notificați oficial
de Comisie despre inițierea evaluării, fiindu-le fixat un termen de 20 de zile
pentru depunerea declarațiilor.
Un prim argument central constă în faptul că reclamanții fie nu dețin,
fie nu au deținut funcțiile expres prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. c) și e) din
Legea nr. 252/2023 pentru a putea fi supuși vetting-ului. Cu toate acestea,
CSP a decis includerea acestora în liste, fără a prezenta o motivare
individualizată și fără a explica raționamentul juridic privind încadrarea lor
în categoriile de subiecți vizați de lege. Astfel, este invocată lipsa calității de
subiect al evaluării în raport cu norma de lege.
Un alt argument de fond constă în faptul că toți cei cinci reclamanți au
fost anterior evaluați negativ de Comisia de evaluare, în cadrul procedurii de
pre-vetting desfășurate în baza Legii nr. 26/2022. Membrii comisiei care
urmează să-i reevalueze sunt aceiași care au emis aceste decizii anterioare.
În aceste condiții, reclamanții invocă existența unei suspiciuni rezonabile
asupra imparțialității, echității și obiectivității comisiei, întrucât membrii săi
deja și-au exprimat o opinie despre integritatea lor, iar revizuirea acestor
opinii este improbabilă. Se consideră că astfel este afectat caracterul echitabil
al procedurii, garantat de art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 252/2023.
În continuare, este invocată existența unor proceduri judiciare pendinte.
Deciziile negative ale Comisiei de evaluare a procurorilor din 2024 au fost
contestate la Curtea Supremă de Justiție, iar cauzele respective se află încă
pe rol, fără o soluție definitivă. În opinia reclamanților, evaluarea externă
demarată în temeiul aceleiași legi și cu același obiect se suprapune peste o
altă procedură litigioasă, ceea ce încalcă prevederile art. 81 din Codul
administrativ, care obligă autoritatea să suspende procedura administrativă
până la soluționarea litigiului pendinte.
Reclamanții mai atrag atenția asupra unui tratament neuniform și
discriminatoriu aplicat de CSP. Aceștia observă că, în hotărârea contestată,
CSP a inclus procurori prevăzuți la litera e) din art. 3 alin. (1) al legii, dar nu
și pe cei din litera d), ceea ce sugerează o selecție arbitrară și lipsită de
transparență în definirea categoriilor prioritare pentru evaluare.
Totodată, este invocată încălcarea mai multor principii fundamentale
ale Codului administrativ, cum ar fi: principiul legalității, principiul
cercetării din oficiu, al egalității de tratament, al bunei-credințe, al
imparțialității, al proporționalității și al motivării. Prin lipsa unei justificări
obiective și clare a includerii reclamanților în listele de vetting, se consideră
că CSP a emis un act viciat sub aspect formal și substanțial.
În temeiul art. 214 și art. 172 alin. (2) din Codul administrativ, se
solicită suspendarea executării hotărârii CSP și a notificărilor Comisiei
Vetting, întrucât există suspiciuni serioase privind legalitatea acestor acte și
2
un pericol iminent de producere a unor prejudicii ireparabile în cazul
continuării evaluării.
În concluzie, reclamanții susțin că Hotărârea nr. 1-170/2025 și
notificările subsecvente constituie acte administrative individuale
defavorabile, care pot fi contestate pe calea contenciosului administrativ,
întrucât afectează în mod direct drepturile lor, iar procedura administrativă a
fost inițiată și desfășurată cu încălcarea legii și a principiilor fundamentale
ale acesteia.
La 16 mai 2025, prin intermediul poștei electronice, Alexandru
Nichita a depus la Curtea Supremă de Justiție cererea de chemare în judecată
împotriva Consiliului Superior al Procurorilor și Comisiei de evaluare a
procurorilor, terț Procuratura Generală, prin care a solicitat (f.d.19-22):
− Examinarea și admiterea prezentei cereri.
− Suspendarea executării hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-
170/2025 din 7 mai 2025 cu privire la demersul Comisiei de evaluare a
procurorilor privind transmiterea listei următoarei categorii de subiecți ce
urmează a fi evaluați în temeiul Legii nr. 252/2023 privind evaluarea externă a
judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, până la
soluționarea prezentei cereri, cu notificarea Comisiei de evaluare a procurorilor
despre aceasta.
− Suspendarea efectelor notificării Comisiei de evaluare a procurorilor din 8 mai
2025 în raport cu subsemnatul-reclamant, transmisă în temeiul hotărârii
Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-170 din 7 mai 2025, până la
soluționarea prezentei acțiuni.
− Anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-170/2025 din 7 mai
2025 cu privire la demersul Comisiei de evaluare a procurorilor privind
transmiterea listei următoarei categorii de subiecți ce urmează a fi evaluați în
temeiul Legii nr.252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și
procurorilor și modificarea unor acte normative, ca fiind un act administrativ
defavorabil reclamantului, în partea includerii subsemnatului-reclamant
Alexandru Nichita în lista subiecților ce urmează a fi evaluați din cadrul
Procuraturii Generale (anexa nr.2).
− A obliga Consiliului Superior al Procurorilor să informeze Comisia de evaluare
a procurorilor despre neîntrunirea de către subsemnatul-reclamant Alexandru
Nichita a condițiilor prevăzute de art.3 alin.(1) lit. c) din Legea nr. 252/2023
privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor
acte normative.
Reclamantul Alexandru Nichita contestă includerea sa în Anexa nr.2
la Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-170/2025 din 7 mai
2025, prin care a fost transmisă Comisiei de evaluare lista procurorilor supuși
evaluării externe a integrității. El susține că această includere este nelegală,
întrucât nu întrunește calitatea de subiect al vetting-ului, astfel cum este
prevăzută limitativ de art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 252/2023.
În concret, reclamantul afirmă că a deținut doar funcția de procuror-
șef al Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății din cadrul
Procuraturii Generale, funcție care nu este prevăzută de Legea nr. 252/2023
printre cele care atrag supunerea la vetting. Textul de lege vizează în mod
clar doar procurorii șefi ai secțiilor Procuraturii Generale, iar direcția
3
condusă de reclamant nu este și nu a fost o secție în accepțiunea normativă.
De altfel, structura actuală a Procuraturii Generale, conform Regulamentului
aprobat prin Ordinul Procurorului General nr. 33/3 din 3 mai 2022, nu mai
include Direcția condusă anterior de reclamant, aceasta fiind desființată.
Nichita subliniază că Legea nr. 252/2023 nu menționează și nici nu
implică prin analogie funcțiile de conducere ale direcțiilor. Deși funcția pe
care a exercitat-o este reglementată în continuare în Legea privind sistemul
unitar de salarizare din sectorul bugetar (nr. 270/2018), ea nu poate fi
transpusă automat în sfera subiecților supuși evaluării fără o dispoziție legală
expresă.
Mai mult decât atât, reclamantul critică faptul că CSP a procedat la o
interpretare proprie, neoficială și extensivă a normei legale, substituindu-se
astfel competenței exclusive a Parlamentului de a interpreta oficial legile,
conform art. 72 alin. (2) din Legea nr. 100/2017 privind actele normative.
Această extindere a domeniului de aplicare a evaluării către funcții
neprevăzute expres încalcă principiul legalității și al previzibilității normei
juridice.
Totodată, Alexandru Nichita evidențiază o lipsă de coerență în
jurisprudența Consiliului Superior al Procurorilor. În hotărâri anterioare,
cum ar fi Hotărârea nr. 1-152/2024, CSP a invocat principiul de interpretare
logică „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus” – unde legea nu
distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă. Cu toate acestea, în cazul său,
CSP a aplicat o interpretare extensivă, fără temei, în contradicție cu propriile
precedente, ceea ce denotă un tratament arbitrar și discriminatoriu.
Un alt argument important vizează reacția Comisiei de evaluare.
După ce reclamantul a fost notificat oficial în data de 8 mai 2025 cu privire
la inițierea procedurii de vetting, el a solicitat Comisiei Vetting să analizeze
dacă este sau nu subiect eligibil conform legii. Răspunsul Comisiei a fost că
nu poate verifica acest aspect și că unica autoritate responsabilă este CSP.
Prin urmare, însăși Comisia a confirmat indirect că actul vătămător este
Hotărârea CSP, și că acesta este actul ce trebuie contestat pe calea
contenciosului administrativ.
În concluzie, reclamantul susține că actul administrativ contestat este
viciat atât în fapt, cât și în drept. În absența unei calități legale de subiect al
vetting-ului și în lipsa unei motivări individualizate și previzibile din partea
CSP, includerea sa în lista subiecților evaluați reprezintă o măsură arbitrară,
nejustificată și discriminatorie. Aceasta aduce atingere directă drepturilor
sale profesionale și reputației sale, constituind o vătămare actuală și concretă
care trebuie înlăturată prin anularea hotărârii și suspendarea efectelor sale.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ:
4
„Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri
irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor
Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Magistraturii .”
Art. 2 din Codul administrativ:
„Prevederile prezentului cod determină statutul juridic al participanților la
raporturile administrative, atribuțiile autorităților publice administrative și ale instanțelor
de judecată competente pentru examinarea litigiilor de contencios administrativ,
drepturile și obligațiile participanților în procedura administrativă și cea de contencios
administrativ. Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii
specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la
prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu
contravine principiilor prezentului cod.”
Art. 3 din Codul administrativ:
„Legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a
activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea
asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice
și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.”
Art. 5 din Codul administrativ:
„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale
și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor
administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se
organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”
Art. 6 alin. (1) din Codul administrativ:
„Procedura administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în exterior,
îndreptată spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ
individual, spre examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract
administrativ sau examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de
autoritate publică.”
Art. 10 alin. (1) din Codul administrativ:
„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială
întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul
dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”
Art. 11 alin. (1) din Codul administrativ:
„Actele administrative individuale pot fi:
a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini
sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în
parte, acordarea avantajului solicitat;
b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj
de orice fel.”
Art. 15 din Codul administrativ:
„Operațiunile administrative sunt manifestările de voință sau activitățile
autorităților publice care nu produc ca atare efecte juridice. Operațiunile administrative
5
pot fi contestate doar concomitent cu actul administrativ individual, cu excepția
operațiunilor administrative executorii sau îndreptate împotriva unui terț.”
Art. 17 din Codul administrativ:
„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i
se aduce atingere prin activitate administrativă.” 18. Art. 20 din Codul administrativ:
„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită
prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu
privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de
contencios administrativ, conform prezentului cod.”
Art. 22 alin. (1) din Codul administrativ:
„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt
din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sânt legate nici de
expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”
Art. 39 din Codul administrativ:
„Controlul judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi
îngrădit. Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în
sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa
instanței de judecată competente.”
Art. 189 alin. (1) din Codul administrativ:
„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios
administrativ.”
Art. 207 alin. (1), (2) lit. e) din Codul administrativ:
„Instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei
acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios
administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul
nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul
art.17.”
Art. 12 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 252/2023 privind evaluarea
externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative:
„În decurs de 5 zile de la solicitarea comisiei de evaluare, Consiliul Superior al
Magistraturii sau, după caz, Consiliul Superior al Procurorilor transmite comisiei de
evaluare corespunzătoare lista subiecților care urmează a fi evaluați și datele de contact
ale acestora (adresa de domiciliu, numărul de telefon, adresa de poștă electronică).
Comisia de evaluare inițiază evaluarea după recepționarea listei menționate la
alin.(1).
Comisia de evaluare notifică subiectul evaluării privind inițierea evaluării acestuia
și îi solicită să depună:
a) declarația de avere și interese personale cu datele actualizate pentru ultimii 5 ani,
care să includă și cheltuielile din perioada respectivă;
b) chestionarul de etică;
6
c) declarația privind lista persoanelor apropiate, astfel cum acestea sunt definite în
Legea nr.133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, care activează sau
au activat în ultimii 5 ani în sistemul judecătoresc, al procuraturii și în serviciul public.“
Art. 18 alin. (1) și (3) din Legea nr. 252/2023 privind evaluarea externă
a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative:
„Consiliul Superior al Magistraturii sau, după caz, Consiliul Superior al
Procurorilor examinează rezultatele evaluării în ședință, în baza dosarului de evaluare
recepționat de la comisia de evaluare. Subiectul evaluării poate prezenta informații
suplimentare pe care le consideră relevante doar dacă probează că a fost în imposibilitate
de a le prezenta anterior. Reprezentantul comisiei de evaluare și subiectul evaluării, în
persoană, sunt în drept să își prezinte poziția.
Prin hotărâre motivată, adoptată în cel mult 30 de zile de la recepționarea
documentelor menționate la art.17 alin.(6), consiliul respectiv:
a) acceptă raportul cu privire la evaluare și constată promovarea sau nepromovarea
evaluării;
b) respinge raportul cu privire la evaluare și dispune, o singură dată, reluarea
procedurii de evaluare, dacă constată circumstanțe de fapt sau erori procedurale care
puteau duce la promovarea sau, după caz, nepromovarea evaluării;
c) după recepționarea raportului cu privire la evaluare, întocmit ca urmare a reluării
evaluării prevăzute la lit.b), acceptă raportul conform lit.a) sau îl respinge și constată
promovarea sau nepromovarea evaluării. “
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată constată că acțiunea formulată de reclamanți
vizează anularea hotărârii nr.1-170/2025 din 7 mai 2025, prin care Consiliul
Superior al Procurorilor a remis Comisiei de evaluare a procurorilor listele
procurorilor care urmează a fi suspuși procedurii de evaluare externă a
integrității etice și financiare în condițiile Legii nr.252/2023 privind
evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, după cum urmează:
- lista procurorilor Procuraturii pentru Combaterea Criminalității
Organizate și Cauze Speciale, potrivit art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea
nr.252/2023.
- lista procurorilor cu funcții de conducere din cadrul Procuraturii
Generale, potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr.252/2023.
Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul
administrativ individual este actul emis de o autoritate publică în regim de
putere publică, în scopul reglementării unui caz concret, cu efecte juridice
directe asupra drepturilor și obligațiilor unei persoane. Prin urmare, doar
actele care creează, modifică ori sting raporturi juridice pot face obiectul
controlului judecătoresc în procedura contenciosului administrativ.
Analizând conținutul Hotărârii nr. 1-170/2025 din 7 mai 2025,
completul de judecată constată că aceasta nu reglementează în mod direct
7
situația juridică a reclamanților și nu produce efecte juridice imediate asupra
drepturilor sau obligațiilor acestora. Actul contestat se limitează la o măsură
de ordin organizatoric, constând în transmiterea către Comisia de evaluare a
listei unor procurori ce urmează a fi supuși procedurii de evaluare, în vederea
declanșării acesteia conform competențelor exclusive ale Comisiei,
prevăzute de Legea nr. 252/2023.
Hotărârea CSP nr. 1-170/2025 nu stabilește, modifică sau stinge
drepturi ori obligații în privința reclamanților. Ea are un caracter general-
organizatoric, fiind emisă în temeiul art. 12 din Legea nr. 252/2023, prin care
CSP are obligația de a transmite Comisiei lista subiecților evaluați, în termen
de 5 zile de la solicitare. Această listă nu are caracter decizional asupra
destinatarilor, ci doar declanșează o procedură separată, care este derulată de
o altă autoritate – Comisia de evaluare a procurorilor.
Astfel, hotărârea în discuție reprezintă o operațiune administrativă în
sensul art. 15 din Codul administrativ, adică o activitate pregătitoare în
cadrul unei proceduri administrative complexe, fără a fi însoțită de
manifestarea de voință a autorității publice în sensul impunerii unor obligații
sau recunoașterii unor drepturi în favoarea ori în sarcina reclamanților. Prin
urmare, acest act nu este susceptibil de a fi atacat pe cale separată în
contencios administrativ, decât dacă s-ar dovedi că este executoriu sau
îndreptat împotriva unui terț – condiții care nu sunt întrunite în cauză.
Mai mult, Completul de judecată reține că notificările ulterioare
primite de reclamanți din partea Comisiei de evaluare nu constituie, la rândul
lor, acte administrative individuale în sensul art. 10 din Codul administrativ,
ci acte procedurale intermediare, fără caracter decizional și fără efecte
juridice finale. În conformitate cu jurisprudența constantă în materie, astfel
de notificări pot fi contestate doar împreună cu actul final emis la finalul
procesului de evaluare – respectiv hotărârea de promovare sau nepromovare
a evaluării externe.
Notificarea Comisiei are natura unui act procedural premergător, prin
care se solicită completarea chestionarelor, nu un act administrativ individual
în sensul art. 10 din Codul administrativ. Ea nu conține nicio apreciere asupra
integrității persoanei, nu stabilește niciun drept sau obligație definitivă și nu
se finalizează cu un rezultat evaluativ.
Potrivit practicii constante, doar actul final al CSP de acceptare sau
respingere a raportul cu privire la evaluare și constată promovarea sau
nepromovarea evaluării poate fi calificat drept act administrativ contestabil,
întrucât doar acesta produce o veritabilă vătămare a statutului profesional.
8
Faptul că reclamanții sunt invitați să participe la procedura de evaluare nu
echivalează cu vătămarea unui drept.
Iar, eventualele neconcordanțe privind statutul exact al funcției
exercitate (șef de direcție sau șef de secție) nu intră în sfera de competență a
instanței de contencios administrativ. Aceste aspecte urmează a fi analizate
de către Comisia de evaluare în cadrul procedurii vetting, conform
atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 252/2023, iar ulterior pot constitui
obiectul examinării de către completul special instituit la nivelul Curții
Supreme de Justiție pentru soluționarea contestațiilor formulate în temeiul
aceleiași legi.
Instanța de judecată reține și că dreptul de acces la justiție garantat
de art. 20 din Constituție și art. 6 § 1 din CEDO presupune existența unui
interes legitim și actual și vătămarea unui drept printr-un act sau fapt
administrativ.
În speță, reclamanții nu au demonstrat că actul contestat le-ar fi
produs o atingere directă și actuală asupra unui drept protejat, ci doar
exprimă temeri cu caracter ipotetic privind rezultatul unei evaluări care nici
nu a fost inițiată, finalizată sau valorificată juridic printr-un act individual.
Pe cale de consecință, întrucât Hotărârea nr. 1-170/2025 nu
reprezintă un act administrativ individual, iar notificările ulterioare nu au
caracter decizional, nu este îndeplinită condiția admisibilității prevăzută la
art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, potrivit căreia acțiunea în
contencios administrativ trebuie să vizeze un act administrativ individual ce
a produs o vătămare concretă și efectivă.
Având în vedere că nici hotărârea Consiliului Superior al
Procurorilor nr.1-170/2025 din 7 mai 2025, nici notificările Comisiei de
evaluare a procurorilor din 8 mai 2025 nu constituie acte administrative
individuale care să pot face obiectul controlului judiciar, instanța constată că
acțiunea este inadmisibilă.
În consecință, instanța nu va examina cererea de suspendare, întrucât
aceasta este accesorie acțiunii principale, iar inadmisibilitatea acțiunii
principale face inutilă analizarea suspendării hotărârii contestate.
În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) și 230 din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ, intentată la
cererea de chemare în judecată depusă de Corneliu Popescu, Valeriu Sîrbu,
Alexandru Nichita, Ghenadie Pîrlii și Vladislav Guțan împotriva Consiliului
9
Superior al Procurorilor și Comisiei de evaluare a procurorilor, terț
Procuratura Generală cu privire la contestarea hotărârii Consiliului Superior
al Procurorilor nr.1-170/2025 din 7 mai 2025 cu privire la demersul Comisiei
de evaluare a procurorilor privind transmiterea listei următoarei categorii de
subiecți ce urmează a fi evaluați în temeiul Legii nr. 252/2023 privind
evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte
normative.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
10