3d-36/25 — contestarea hotararii Consiliului Superior al Procurorilor din 7 mai 2025

La 16 mai 2025, prin intermediul poștei electronice, Corneliu Popescu, Valeriu Sîrbu, Alexandru Nichita, Ghenadie Pîrlii și Vladislav Guțan au depus la Curtea Supremă de Justiție cererea de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor și Comisiei de evaluare a procurorilor, terț Procuratura Generală, prin care au solicitat (f.d. 2-5): − Examinarea și admiterea prezentei cereri. − Suspendarea executării hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1- 170/2025 din 7 mai 2025 cu privire la demersul Comisiei de evaluare a procurorilor privind transmiterea listei următoarei categorii de subiecți ce urmează a fi evaluați în temeiul Legii nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, până la soluționarea prezentei cereri, cu notificarea Comisiei de evaluare a procurorilor despre aceasta. − Suspendarea efectelor notificării Comisiei de evaluare a procurorilor din 8 mai 2025 în raport cu subsemnații reclamanți, transmisă în temeiul hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-170/2025 din 7 mai 2025, până la soluționarea prezentei acțiuni. − Anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-170/2025 din 7 mai 2025 cu privire la demersul Comisiei de evaluare a procurorilor privind transmiterea listei următoarei categorii de subiecți ce urmează a fi evaluați în temeiul Legii nr.252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, ca fiind un act administrativ defavorabil reclamanților, în partea includerii subsemnaților reclamanți Popescu Corneliu, Sîrbu Valeriii, Nichita Alexandru, Pîrlii Ghenadie si Guțan Vladislav în lista subiecților ce urmează a fi evaluați din cadrul Procuraturii Generale și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (anexa nr. nr. 1 și 2), cu obligarea să informeze Comisia de evaluare a procurorilor privitor la retragerea notificărilor din 8 mai 2025 subsemnaților reclamanți Popescu Corneliu, Sîrbu Valeriu, Nichita Alexandru, Pîrlii Ghenadie și Guțan Vladislav.

Reclamanții contestă legalitatea Hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-170/2025, prin care au fost incluși în listele transmise Comisiei de evaluare a procurorilor, invocând că acest act administrativ individual produce efecte directe asupra statutului lor profesional și 1 declanșează procedura de evaluare externă a integrității, în temeiul Legii nr.252/2023.

În susținerea cererii, ei arată că la 8 mai 2025 au fost notificați oficial de Comisie despre inițierea evaluării, fiindu-le fixat un termen de 20 de zile pentru depunerea declarațiilor.

Un prim argument central constă în faptul că reclamanții fie nu dețin, fie nu au deținut funcțiile expres prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. c) și e) din Legea nr. 252/2023 pentru a putea fi supuși vetting-ului. Cu toate acestea, CSP a decis includerea acestora în liste, fără a prezenta o motivare individualizată și fără a explica raționamentul juridic privind încadrarea lor în categoriile de subiecți vizați de lege. Astfel, este invocată lipsa calității de subiect al evaluării în raport cu norma de lege.

Un alt argument de fond constă în faptul că toți cei cinci reclamanți au fost anterior evaluați negativ de Comisia de evaluare, în cadrul procedurii de pre-vetting desfășurate în baza Legii nr. 26/2022. Membrii comisiei care urmează să-i reevalueze sunt aceiași care au emis aceste decizii anterioare. În aceste condiții, reclamanții invocă existența unei suspiciuni rezonabile asupra imparțialității, echității și obiectivității comisiei, întrucât membrii săi deja și-au exprimat o opinie despre integritatea lor, iar revizuirea acestor opinii este improbabilă. Se consideră că astfel este afectat caracterul echitabil al procedurii, garantat de art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 252/2023.

În continuare, este invocată existența unor proceduri judiciare pendinte. Deciziile negative ale Comisiei de evaluare a procurorilor din 2024 au fost contestate la Curtea Supremă de Justiție, iar cauzele respective se află încă pe rol, fără o soluție definitivă. În opinia reclamanților, evaluarea externă demarată în temeiul aceleiași legi și cu același obiect se suprapune peste o altă procedură litigioasă, ceea ce încalcă prevederile art. 81 din Codul administrativ, care obligă autoritatea să suspende procedura administrativă până la soluționarea litigiului pendinte.

Reclamanții mai atrag atenția asupra unui tratament neuniform și discriminatoriu aplicat de CSP. Aceștia observă că, în hotărârea contestată, CSP a inclus procurori prevăzuți la litera e) din art. 3 alin. (1) al legii, dar nu și pe cei din litera d), ceea ce sugerează o selecție arbitrară și lipsită de transparență în definirea categoriilor prioritare pentru evaluare.

Totodată, este invocată încălcarea mai multor principii fundamentale ale Codului administrativ, cum ar fi: principiul legalității, principiul cercetării din oficiu, al egalității de tratament, al bunei-credințe, al imparțialității, al proporționalității și al motivării. Prin lipsa unei justificări obiective și clare a includerii reclamanților în listele de vetting, se consideră că CSP a emis un act viciat sub aspect formal și substanțial.

În temeiul art. 214 și art. 172 alin. (2) din Codul administrativ, se solicită suspendarea executării hotărârii CSP și a notificărilor Comisiei Vetting, întrucât există suspiciuni serioase privind legalitatea acestor acte și 2 un pericol iminent de producere a unor prejudicii ireparabile în cazul continuării evaluării.

În concluzie, reclamanții susțin că Hotărârea nr. 1-170/2025 și notificările subsecvente constituie acte administrative individuale defavorabile, care pot fi contestate pe calea contenciosului administrativ, întrucât afectează în mod direct drepturile lor, iar procedura administrativă a fost inițiată și desfășurată cu încălcarea legii și a principiilor fundamentale ale acesteia.

La 16 mai 2025, prin intermediul poștei electronice, Alexandru Nichita a depus la Curtea Supremă de Justiție cererea de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor și Comisiei de evaluare a procurorilor, terț Procuratura Generală, prin care a solicitat (f.d.19-22): − Examinarea și admiterea prezentei cereri. − Suspendarea executării hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1- 170/2025 din 7 mai 2025 cu privire la demersul Comisiei de evaluare a procurorilor privind transmiterea listei următoarei categorii de subiecți ce urmează a fi evaluați în temeiul Legii nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, până la soluționarea prezentei cereri, cu notificarea Comisiei de evaluare a procurorilor despre aceasta. − Suspendarea efectelor notificării Comisiei de evaluare a procurorilor din 8 mai 2025 în raport cu subsemnatul-reclamant, transmisă în temeiul hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-170 din 7 mai 2025, până la soluționarea prezentei acțiuni. − Anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-170/2025 din 7 mai 2025 cu privire la demersul Comisiei de evaluare a procurorilor privind transmiterea listei următoarei categorii de subiecți ce urmează a fi evaluați în temeiul Legii nr.252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, ca fiind un act administrativ defavorabil reclamantului, în partea includerii subsemnatului-reclamant Alexandru Nichita în lista subiecților ce urmează a fi evaluați din cadrul Procuraturii Generale (anexa nr.2). − A obliga Consiliului Superior al Procurorilor să informeze Comisia de evaluare a procurorilor despre neîntrunirea de către subsemnatul-reclamant Alexandru Nichita a condițiilor prevăzute de art.3 alin.(1) lit. c) din Legea nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative.

Reclamantul Alexandru Nichita contestă includerea sa în Anexa nr.2 la Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-170/2025 din 7 mai 2025, prin care a fost transmisă Comisiei de evaluare lista procurorilor supuși evaluării externe a integrității. El susține că această includere este nelegală, întrucât nu întrunește calitatea de subiect al vetting-ului, astfel cum este prevăzută limitativ de art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 252/2023.

În concret, reclamantul afirmă că a deținut doar funcția de procuror- șef al Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății din cadrul Procuraturii Generale, funcție care nu este prevăzută de Legea nr. 252/2023 printre cele care atrag supunerea la vetting. Textul de lege vizează în mod clar doar procurorii șefi ai secțiilor Procuraturii Generale, iar direcția 3 condusă de reclamant nu este și nu a fost o secție în accepțiunea normativă. De altfel, structura actuală a Procuraturii Generale, conform Regulamentului aprobat prin Ordinul Procurorului General nr. 33/3 din 3 mai 2022, nu mai include Direcția condusă anterior de reclamant, aceasta fiind desființată.

Nichita subliniază că Legea nr. 252/2023 nu menționează și nici nu implică prin analogie funcțiile de conducere ale direcțiilor. Deși funcția pe care a exercitat-o este reglementată în continuare în Legea privind sistemul unitar de salarizare din sectorul bugetar (nr. 270/2018), ea nu poate fi transpusă automat în sfera subiecților supuși evaluării fără o dispoziție legală expresă.

Mai mult decât atât, reclamantul critică faptul că CSP a procedat la o interpretare proprie, neoficială și extensivă a normei legale, substituindu-se astfel competenței exclusive a Parlamentului de a interpreta oficial legile, conform art. 72 alin. (2) din Legea nr. 100/2017 privind actele normative. Această extindere a domeniului de aplicare a evaluării către funcții neprevăzute expres încalcă principiul legalității și al previzibilității normei juridice.

Totodată, Alexandru Nichita evidențiază o lipsă de coerență în jurisprudența Consiliului Superior al Procurorilor. În hotărâri anterioare, cum ar fi Hotărârea nr. 1-152/2024, CSP a invocat principiul de interpretare logică „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus” – unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă. Cu toate acestea, în cazul său, CSP a aplicat o interpretare extensivă, fără temei, în contradicție cu propriile precedente, ceea ce denotă un tratament arbitrar și discriminatoriu.

Un alt argument important vizează reacția Comisiei de evaluare. După ce reclamantul a fost notificat oficial în data de 8 mai 2025 cu privire la inițierea procedurii de vetting, el a solicitat Comisiei Vetting să analizeze dacă este sau nu subiect eligibil conform legii. Răspunsul Comisiei a fost că nu poate verifica acest aspect și că unica autoritate responsabilă este CSP. Prin urmare, însăși Comisia a confirmat indirect că actul vătămător este Hotărârea CSP, și că acesta este actul ce trebuie contestat pe calea contenciosului administrativ.

În concluzie, reclamantul susține că actul administrativ contestat este viciat atât în fapt, cât și în drept. În absența unei calități legale de subiect al vetting-ului și în lipsa unei motivări individualizate și previzibile din partea CSP, includerea sa în lista subiecților evaluați reprezintă o măsură arbitrară, nejustificată și discriminatorie. Aceasta aduce atingere directă drepturilor sale profesionale și reputației sale, constituind o vătămare actuală și concretă care trebuie înlăturată prin anularea hotărârii și suspendarea efectelor sale.

Art. 2 din Codul administrativ: „Prevederile prezentului cod determină statutul juridic al participanților la raporturile administrative, atribuțiile autorităților publice administrative și ale instanțelor de judecată competente pentru examinarea litigiilor de contencios administrativ, drepturile și obligațiile participanților în procedura administrativă și cea de contencios administrativ. Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.”

Art. 3 din Codul administrativ: „Legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.”

Art. 5 din Codul administrativ: „Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”

Art. 6 alin. (1) din Codul administrativ: „Procedura administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în exterior, îndreptată spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ individual, spre examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract administrativ sau examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică.”

Art. 10 alin. (1) din Codul administrativ: „Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”

Art. 11 alin. (1) din Codul administrativ: „Actele administrative individuale pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel.”

Art. 15 din Codul administrativ: „Operațiunile administrative sunt manifestările de voință sau activitățile autorităților publice care nu produc ca atare efecte juridice. Operațiunile administrative 5 pot fi contestate doar concomitent cu actul administrativ individual, cu excepția operațiunilor administrative executorii sau îndreptate împotriva unui terț.”

Art. 17 din Codul administrativ: „Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.” 18. Art. 20 din Codul administrativ: „Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

Art. 22 alin. (1) din Codul administrativ: „Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sânt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”

Art. 39 din Codul administrativ: „Controlul judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi îngrădit. Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.”

Art. 189 alin. (1) din Codul administrativ: „Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.”

Art. 207 alin. (1), (2) lit. e) din Codul administrativ: „Instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.”

Art. 12 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative: „În decurs de 5 zile de la solicitarea comisiei de evaluare, Consiliul Superior al Magistraturii sau, după caz, Consiliul Superior al Procurorilor transmite comisiei de evaluare corespunzătoare lista subiecților care urmează a fi evaluați și datele de contact ale acestora (adresa de domiciliu, numărul de telefon, adresa de poștă electronică). Comisia de evaluare inițiază evaluarea după recepționarea listei menționate la alin.(1). Comisia de evaluare notifică subiectul evaluării privind inițierea evaluării acestuia și îi solicită să depună: a) declarația de avere și interese personale cu datele actualizate pentru ultimii 5 ani, care să includă și cheltuielile din perioada respectivă; b) chestionarul de etică; 6 c) declarația privind lista persoanelor apropiate, astfel cum acestea sunt definite în Legea nr.133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, care activează sau au activat în ultimii 5 ani în sistemul judecătoresc, al procuraturii și în serviciul public.“

Art. 18 alin. (1) și (3) din Legea nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative: „Consiliul Superior al Magistraturii sau, după caz, Consiliul Superior al Procurorilor examinează rezultatele evaluării în ședință, în baza dosarului de evaluare recepționat de la comisia de evaluare. Subiectul evaluării poate prezenta informații suplimentare pe care le consideră relevante doar dacă probează că a fost în imposibilitate de a le prezenta anterior. Reprezentantul comisiei de evaluare și subiectul evaluării, în persoană, sunt în drept să își prezinte poziția. Prin hotărâre motivată, adoptată în cel mult 30 de zile de la recepționarea documentelor menționate la art.17 alin.(6), consiliul respectiv: a) acceptă raportul cu privire la evaluare și constată promovarea sau nepromovarea evaluării; b) respinge raportul cu privire la evaluare și dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare, dacă constată circumstanțe de fapt sau erori procedurale care puteau duce la promovarea sau, după caz, nepromovarea evaluării; c) după recepționarea raportului cu privire la evaluare, întocmit ca urmare a reluării evaluării prevăzute la lit.b), acceptă raportul conform lit.a) sau îl respinge și constată promovarea sau nepromovarea evaluării. “

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este actul emis de o autoritate publică în regim de putere publică, în scopul reglementării unui caz concret, cu efecte juridice directe asupra drepturilor și obligațiilor unei persoane. Prin urmare, doar actele care creează, modifică ori sting raporturi juridice pot face obiectul controlului judecătoresc în procedura contenciosului administrativ.

Analizând conținutul Hotărârii nr. 1-170/2025 din 7 mai 2025, completul de judecată constată că aceasta nu reglementează în mod direct 7 situația juridică a reclamanților și nu produce efecte juridice imediate asupra drepturilor sau obligațiilor acestora. Actul contestat se limitează la o măsură de ordin organizatoric, constând în transmiterea către Comisia de evaluare a listei unor procurori ce urmează a fi supuși procedurii de evaluare, în vederea declanșării acesteia conform competențelor exclusive ale Comisiei, prevăzute de Legea nr. 252/2023.

Hotărârea CSP nr. 1-170/2025 nu stabilește, modifică sau stinge drepturi ori obligații în privința reclamanților. Ea are un caracter general- organizatoric, fiind emisă în temeiul art. 12 din Legea nr. 252/2023, prin care CSP are obligația de a transmite Comisiei lista subiecților evaluați, în termen de 5 zile de la solicitare. Această listă nu are caracter decizional asupra destinatarilor, ci doar declanșează o procedură separată, care este derulată de o altă autoritate – Comisia de evaluare a procurorilor.

Astfel, hotărârea în discuție reprezintă o operațiune administrativă în sensul art. 15 din Codul administrativ, adică o activitate pregătitoare în cadrul unei proceduri administrative complexe, fără a fi însoțită de manifestarea de voință a autorității publice în sensul impunerii unor obligații sau recunoașterii unor drepturi în favoarea ori în sarcina reclamanților. Prin urmare, acest act nu este susceptibil de a fi atacat pe cale separată în contencios administrativ, decât dacă s-ar dovedi că este executoriu sau îndreptat împotriva unui terț – condiții care nu sunt întrunite în cauză.

Mai mult, Completul de judecată reține că notificările ulterioare primite de reclamanți din partea Comisiei de evaluare nu constituie, la rândul lor, acte administrative individuale în sensul art. 10 din Codul administrativ, ci acte procedurale intermediare, fără caracter decizional și fără efecte juridice finale. În conformitate cu jurisprudența constantă în materie, astfel de notificări pot fi contestate doar împreună cu actul final emis la finalul procesului de evaluare – respectiv hotărârea de promovare sau nepromovare a evaluării externe.

Notificarea Comisiei are natura unui act procedural premergător, prin care se solicită completarea chestionarelor, nu un act administrativ individual în sensul art. 10 din Codul administrativ. Ea nu conține nicio apreciere asupra integrității persoanei, nu stabilește niciun drept sau obligație definitivă și nu se finalizează cu un rezultat evaluativ.

Potrivit practicii constante, doar actul final al CSP de acceptare sau respingere a raportul cu privire la evaluare și constată promovarea sau nepromovarea evaluării poate fi calificat drept act administrativ contestabil, întrucât doar acesta produce o veritabilă vătămare a statutului profesional. 8 Faptul că reclamanții sunt invitați să participe la procedura de evaluare nu echivalează cu vătămarea unui drept.

Iar, eventualele neconcordanțe privind statutul exact al funcției exercitate (șef de direcție sau șef de secție) nu intră în sfera de competență a instanței de contencios administrativ. Aceste aspecte urmează a fi analizate de către Comisia de evaluare în cadrul procedurii vetting, conform atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 252/2023, iar ulterior pot constitui obiectul examinării de către completul special instituit la nivelul Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea contestațiilor formulate în temeiul aceleiași legi.

Instanța de judecată reține și că dreptul de acces la justiție garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 § 1 din CEDO presupune existența unui interes legitim și actual și vătămarea unui drept printr-un act sau fapt administrativ.

În speță, reclamanții nu au demonstrat că actul contestat le-ar fi produs o atingere directă și actuală asupra unui drept protejat, ci doar exprimă temeri cu caracter ipotetic privind rezultatul unei evaluări care nici nu a fost inițiată, finalizată sau valorificată juridic printr-un act individual.

Pe cale de consecință, întrucât Hotărârea nr. 1-170/2025 nu reprezintă un act administrativ individual, iar notificările ulterioare nu au caracter decizional, nu este îndeplinită condiția admisibilității prevăzută la art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, potrivit căreia acțiunea în contencios administrativ trebuie să vizeze un act administrativ individual ce a produs o vătămare concretă și efectivă.

Având în vedere că nici hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-170/2025 din 7 mai 2025, nici notificările Comisiei de evaluare a procurorilor din 8 mai 2025 nu constituie acte administrative individuale care să pot face obiectul controlului judiciar, instanța constată că acțiunea este inadmisibilă.

În consecință, instanța nu va examina cererea de suspendare, întrucât aceasta este accesorie acțiunii principale, iar inadmisibilitatea acțiunii principale face inutilă analizarea suspendării hotărârii contestate.

În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) și 230 din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Corneliu Popescu, Valeriu Sîrbu, Alexandru Nichita, Ghenadie Pîrlii și Vladislav Guțan împotriva Consiliului 9 Superior al Procurorilor și Comisiei de evaluare a procurorilor, terț Procuratura Generală cu privire la contestarea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-170/2025 din 7 mai 2025 cu privire la demersul Comisiei de evaluare a procurorilor privind transmiterea listei următoarei categorii de subiecți ce urmează a fi evaluați în temeiul Legii nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 10